389,862 matches
-
referințelor, din numele unei autorități științifice de sex feminin poate fi eliminat prenumele, purtător al informației de gen ( mai ales în scurte trimiteri între paranteze, de exemplu "cf. Manoliu Manea 1993"). Citarea în text recuperează pe cît se poate omisiunea. Lucrul nu e de la sine înțeles și nu se întîlnește în toate limbile. Într-un volum cu un lung rezumat în engleză ( Anca Manoliu-Dabila, Context și inferențe în lectura activă, 2001), se poate observa ușor tratamentul contrastant: repetatelor referiri cu nume
Despre unele ùzuri onomastice... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14041_a_15366]
-
lua tălpășița, o seamă de incapabili ce nu mai bat pasul de front în ritmul cerut vor dispărea, dar sistemul va merge mai departe. Să nu ne iluzionăm că democrațiile occidentale, că americanii vor veni în mare grabă să pună lucrurile la punct. Atâta vreme cât țara va fi condusă cu o mână de fier, atât timp cât va fi liniște, cât societatea e pacificată ( cunoașteți, din istorie, sensul cuvântului, nu-i așa?), fiți siguri că neocomuniștii vor zburda ca mielușeii pe pajiște în preajma Paștelui
Îngerii de rigips by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14028_a_15353]
-
intact; apoi, mi-amintesc de bustul lui Cioran, postat în fața casei sale natale, ulterior am încercat să evoc în scris acest episod... Totul mi s-a părut idilic desigur și fiindcă nu am ajuns să cunosc în profunzime locurile... fiindcă lucrurile, privite mai îndeaproape și în timp, nu-și mai păstrează acel caracter ingenuu... Și totuși această primă impresie pe care locurile natale ale lui Cioran mi-au lăsat-o, este de neșters în memorie. R.B.: Poate tocmai pentru a conserva
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
povestit niciodată cît de frumos este satul lui natal.Cred că s-a temut că, după război, nici satul lui natal, nici Sibiul, nu ar mai fi putut fi pe măsura amintirii ce el le-a păstrat-o. Și acest lucru pot să-l înțeleg acum. Dar dacă ar fi știut că ele și-au păstrat intactă frumusețea, mai ales Rășinarii, sunt convinsă că ar fi revenit. El nu a crezut că locurile au rămas totuși neschimbate... R.B.:Se spune să
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
s-a născut. Numai că această latură comică a realității face parte din viață. Or tocmai această întîmplare m-a încîntat. Cred că dacă Cioran ar fi trăit întîmplarea, s-ar fi amuzat copios. Si mai cred că tocmai acest lucru îmi place: idila își are fisurile ei. Atunci cînd m-am referit la aspectul idilic al locurilor, nu m-am gîndit la caracterul armonios, perfect al lucrurilor, ci la autenticitatea lor, la pregnanța autenticității. Totul mi s-a părut autentic
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
trăit întîmplarea, s-ar fi amuzat copios. Si mai cred că tocmai acest lucru îmi place: idila își are fisurile ei. Atunci cînd m-am referit la aspectul idilic al locurilor, nu m-am gîndit la caracterul armonios, perfect al lucrurilor, ci la autenticitatea lor, la pregnanța autenticității. Totul mi s-a părut autentic, chiar și fisurile... R.B.: Am putea îndrăzni chiar o paralelă, pornind de la fisurile statuii, de la stîngăcia încercării de a repara nasul rupt, o paralelă desigur în plan
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
de miraculos! Bănuiesc însă că abia la Paris și-a aflat "tonul" scrierilor sale - deși, dacă bine mi-amintesc, deja pe cînd se afla încă în România - textele lui aveau o virulență specifică. De aceea, mă scuzați că spun acest lucru, dar iau mai puțin în serios aforismele lui, după ce am fost la Rășinari (rîde cu poftă) ... R.B.: Și ce vi s-a părut deosebit de frumos, de emoționant? F.T: Am cunoscut-o pe doamna Eleonora Cioran, soția fratelui lui Emil
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
resimt forța editurii franceze (e vorba de Gallimard n.n.). O putere care depășește cu mult dimensiunile a tot ceea ce mi-a fost dat în cursul vieții să resimt ca "putere". Mă refer la o putere tendențioasă. E foarte regretabil acest lucru, dar știu în același timp foarte bine că situația se datorează și Verenei von der Hayde Rynch. Cînd a ea a intrat în posesia manuscrisului, m-a sunat la telefon, m-a admonestat . Ce-mi rămîne de făcut? Cred însă
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
R.B.:Pînă cînd noul roman va fi lansat în Germania, nu ne rămîne de sperat decît ca prima carte, O iubire a lui Cioran, să fie totuși tradusă în română, publicată, și să devină accesibilă publicului larg. Cartea merită acest lucru. P.S. Cine are la îndemînă volumul intitulat Cioran. Scrisori către cei de-acasă, publicat la editura Humanitas în 1995 poate citi, pe coperta a IV-a a cărții două opinii care pledează în favoarea traducerii integrale a corespodnenței lui Emil Cioran
Cu Friedgard Thoma, dincolo de Ușa interzisă by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13992_a_15317]
-
dar intervențiile ei nu pot modifica nimic. Tot vorbe din alte piese rostesc și actorii unei trupe ambulante, circulând la alt nivel decât personajele, monologând în zadar și doar oboseala și moartea îi aduc pe pământul unde se petrec atâtea lucruri oribile. Arta nu poate îmbunătăți viața și această sugestie funcționează în spectacol, dar articulațiile ei sunt confuze și trecerea scenică a artiștilor ambulanți se irosește în timpi lipsiți de intensitate. Dominate de soluțiile simple sugerate de instincte, personajele își trăiesc
Un vechi fapt divers by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14044_a_15369]
-
premiile de excelență obținute de dvs. la Concursuri literare prestigioase, din ^98 încoace. Risc oare să vă contrariez dacă spun că între Refren de humus, Plan înclinat și Dinții au ochi, doar cea dintâi mi se pare a fi un lucru ceva mai serios? ( Laura Toma, Galați) * "parte sunt dintr-o banală/ sevă aspră ancestrală/ scurs din grâu în alte raze/ mușcând apele din vaze/ de quartz ori mâl pervers/ grav curgând în sens invers// toamnă-aleargă și-i iar toamnă/ eu
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
reciti, în cheia tandreții de data aceasta, cu siguranță ați recunoaște tandrețea geamănă cu care vi s-au făcut darurile. Îmi pare rău să vă spun că nici un funcționar incurabil în uscăciunea lui aparentă nu vede împrejur și pretutindeni doar lucru funcționăresc, util și el la urma urmei, nu vede în fiecare fereastră ce i se deschide un ghișeu, și înăuntru un robot mulțumit de nemulțumirea pe care ți-o inspiră. Îmblânzindu-vă creștinește și cu sănătate, și cu cele mai
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
pampon/ de mare sărbătoare;/ conuri de molid/ și coji de alune,/ cântecul pădurii/ să adune,/ să ( s)une". Singur vă luați măsura de protecție a pseudonimului, dacă "procentul de ratare" ar depăși, cum spuneți, onorabilitatea. Rămâne să deduceți cum stau lucrurile. ( A. Simionescu, București) * Exercițiul intitulat Hotarul luminii m-a bucurat, ca o dovadă că sunteți temeinic aproape de textele înțelepte, în care i se recunoaște cui trebuie, și cum trebuie, puterea. David în Psalmi n-a făcut altceva, cu nădejdea că
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14050_a_15375]
-
scurtă știre în "Observator cultural" nu am mai întîlnit altceva), deoarece nu vin din partea unui specialist întru ale literaturii și nici din partea unui slavist. Am pornit însă de la credința că nici un umanist, astăzi, cînd este atîta "foame" de instrumente de lucru, nu poate rămîne indiferent în fața unui Dicționar al scriitorilor români redactat în străinătate. De fapt, titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
titlul acesta este numai traducerea celui real, Slovník Rumunskúch spisovatelö ( SRS), dicționar apărut la sfîrșitul anului 2001 la prestigioasa Editură Libri din Praga. Istoria acestui dicționar a început acum mai bine de 20 de ani ( ținînd seama de anii de lucru, premergători apariției): în 1984 s-a publicat, la Editura Odeon, dedicată special literaturilor străine, Slovník spisovatelö Rumunsko, elaborat de un mic colectiv de 4 persoane ( dintre care și L.V.) condus de profesoara de română Marie Kavkova, cunoscută la noi din
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
scriitorilor români ajutată, în ultimele luni, de trei colaboratori: Jiéi Naëinec a scris o serie de articole despre literați din sec. al XX-lea, iar Vitalie Ciobanu și Vasile Gârneț au elaborat articole despre scriitori din Basarabia. În anii de lucru L.V. a făcut mai multe călătorii de studii la București unde a căpătat sprijinul unor colegi români, mai ales dintre cercetătorii de la Institutul G. Călinescu, și anume Dorina Grăsoiu, Magdalena Popescu, Iordan Datcu și Andrei Nestorescu. Dicționarul, cu o frumoasă
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
fie tradus în limbile de mare circulație și, apoi, să fie difuzat în străinătate prin librării dar, poate, să fie chiar oferit unor mari biblioteci străine și unor Universități, unde se predă limba și literatura română. Un asemenea instrument de lucru care ar avea datoria de a informa corect pe cei dornici să știe ce se petrece în literatura românească ar putea atrage și o parte, cultivată, a publicului zis "larg". Am cere prea mult ca această idee să fie luată
Un dicționar ceh al scriitorilor români by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/14033_a_15358]
-
roman în lipsă de altceva; e, de fapt, doar un imens reportaj), zecile de figuri umane ce nu se încheagă în personaje, lipsa semnificativului și a particularului în această carte unde totul este semnificativ dar nu în ordinea estetică a lucrurilor, ci într-una morală. Atunci când autorul a fost reporter de război în fosta Jugoslavie, a adunat un material faptic enorm, pe care l-a decantat cu greutate în momentul rescrierii. Repet, cartea nu se încadrează în cele mai stricte canoane
Despre război și alți demoni by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14048_a_15373]
-
regizorii de talie, invitați să lucreze la Brașov, modalitate deschisă și loială de concurență, stimulativă chiar și pentru profesiunea domniei sale, dar și pentru trupă, care marșează în principiu la orice fel de provocări. Probabil că nu a reușit încă acest lucru, și nu ezit nici o secundă să cred că nu-l preocupă. Un regizor-director, dacă ar fi să ne gîndim doar la Liviu Ciulei, are aproape datoria de a construi o trupă, flexibilă, de a o pune în contact cu tradiția
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
din București, și la Brașov bîntuie un soi de osteneală artistică. Fenomenul nu este încă atît de alarmant, asta și pentru că nivelul trupei și al atîtor performanțe diferă în mod fundamental, și dintotdeauna, de cel de la Arad, de pildă, unde lucrurile deviază spre amatorismul cel mai pur, fără ca cineva să fie conștient. Ba dimpotrivă, iar asta m-a speriat cel mai tare. Am închis paranteza, voi reveni asupra acestei povești altă dată. Pe afiș sînt titluri importante din dramaturgia universală, în
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
o singură condiție: să-i fi avut cu adevărat pe cei doi protagoniști pentru care se presupune că s-a ales textul. Și în cazul, mai ales, al Ligiei Stan ( Domnișoara Iulia), dar și al lui Tudor Vlad Jipa ( Jean), lucrurile stau departe de miza piesei, pe care într-un fel nici regizorul nu o dibuie foarte precis. Ideea de a amplasa montarea în spațiul intim al sălii Studio, aici claustrant și apăsător, derizoriu și meschin, mi se pare aproape singura
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
asculta textul admirabil al lui Strindberg. Ceea ce se întîmplă în imediata apropiere a spectatorului este pînă la urmă un exercițiu de institut, cu momente izbutite din această perspectivă, cu multă caznă și trudă la vedere, prea multă, din păcate, cu lucruri începute și neduse pînă la capăt, cu tensiuni interpretate fals și exterior, și o am în vedere pe tînăra ( și necunoscuta pentru mine) Ligia Stan n-am priceput rostul alegerii ei cu exagerări gratuite și neacoperite în cazul lui Tudor
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
costume sînt de neprivit, pur și simplu; la urma urmelor, Felicia Dalu nu este nici regizor, nici scenograf) pînă la aparițiile unor actori, probabil nou sosiți în trupă, pe care nu i-am mai văzut și care nu reușesc mare lucru pe scenă. Interpretările actrițelor tinere marchează cu greu deosebirea între figurant și actorul profesionist. Nu mă îndoiesc că montarea are în spate ore de travaliu, pentru că, așa cum spuneam, nu există o pregătire specială pentru genul acesta. Rezultatele sînt de notat
O etapă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14018_a_15343]
-
la rangul de "investitor majoritar". În loc să-i trântească aparatul în nas și să-i dea întâlnire la tribunal, penibilul funcționar se apăra behăind cu disperare aria familiarității: "Hai, nea Mișu" (sau Vasi, sau Gigi, sau Nelu), "te rog eu frumos, lucrurile nu stau chiar așa!" Rugăminți fără efect: din studiou, "nea Mișu" (ori Nelu, ori Vasi, ori Gigi că tot aia e, indivizii fiind interșanjabili) continua să-i toarne lături în cap, excitat de superioritatea tot mai evidentă asupra umilului impiegat
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]
-
nea Mișu" (ori Nelu, ori Vasi, ori Gigi că tot aia e, indivizii fiind interșanjabili) continua să-i toarne lături în cap, excitat de superioritatea tot mai evidentă asupra umilului impiegat ce îndrăznise, o dată în viața lui, să facă un lucru corect. Povestea nu se termină, firește, aici: după ce, în văzul unei întregi țări "nea Mișu" (ori Gigi, ori...) ne-a demonstrat cu ce ticălos are de-a face, cu ce ins lipsit de șira spinării, cu ce incompetent și cu
Gura analfabetă a poliglotului by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14054_a_15379]