3,158 matches
-
se poată face o distincție netă Între variantele enunțate. Este posibilă, de asemenea, și combinarea activităților simulate cu cele nesimulate, cum ar fi, de exemplu, jocul de roluri cu studiul de caz și dezbaterea În grup. 1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau Învățarea prin joc)tc "1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau ÎnvĂȚarea prin joc)" a) Jocurile didactice sau jocurile educativetc "a) Jocurile didactice sau jocurile educative" În literatura de specialitate, jocul este definit și explicat În moduri foarte diferite; tot atât de
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
posibilă, de asemenea, și combinarea activităților simulate cu cele nesimulate, cum ar fi, de exemplu, jocul de roluri cu studiul de caz și dezbaterea În grup. 1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau Învățarea prin joc)tc "1. Metoda jocurilor (metodica ludică sau ÎnvĂȚarea prin joc)" a) Jocurile didactice sau jocurile educativetc "a) Jocurile didactice sau jocurile educative" În literatura de specialitate, jocul este definit și explicat În moduri foarte diferite; tot atât de diferite sunt și funcțiile și sensurile care i se atribuie
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
2001, p. 195), este acțiune urmărită prin ea Însăși, fără utilitate imediată, generatoare de distracție și de reconfortare, de sentimente de plăcere și de bucurie. Activitatea spontană a copilului se manifestă În bună parte, dacă nu În totalitate, În activitatea ludică. Sprijinindu-se pe această spontaneitate, jocul reclamă „o armonie naturală Între cerințele situației de joc și aptitudinile celor care se joacă” (2001, p. 197). Încorporate În activitatea didactică, elementele de joc imprimă acesteia un caracter mai viu și mai atrăgător
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
simulare) să pătrundă și În Învățământul secundar și universitar. Astăzi se Încetățenește tot mai mult convingerea că o situație de joc se poate converti Într-o situație de Învățare; că elevii pot să fie foarte bine plasați Într-o situație ludică cu caracter de instruire. Experiența practică și cercetările demonstrează că „jocul poate sluji, totuși, unor scopuri pe care cel care se joacă nu le sesizează, dar care sunt inerente jocului, fără intenția și fără intervenția sa (Gotesman, 2001, pp. 199-200
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
jocul de citit, jocul de scris, jocul de socotit, de geografie, de istorie, de științe, de educație fizică etc. - există, mai nou, și numeroase jocuri computerizate care pot fi folosite la clasă. A nu avea Încredere În joc, În componentele ludice (momentele de plăcere), didactice (de cunoaștere) și terapeutice (de echilibrare psihosomatică) ale acestuia, ar constitui o erezie pedagogică, privarea cu bună știință „de la cea mai prețioasă energie care izvorăște din sufletul copiilor... Înseamnă a voi să Înăbușim chiar de la sursă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
noțiunile de început și de sfârșit. De altfel, glosele teoretice abundente ale autorului conduc destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și în tăcere. SCRIERI: Texteiova, București, 1992; 1971
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
însă prin parodiere inteligentă a genurilor respective) și, pe de altă parte, filonul predilect al umoriștilor specializați: universul cotidianului prozaic, anodin, viața de birou, viața de familie, conviețuirea în imobile supraaglomerate ș.a.m.d., ambianțe propice pentru revelarea comicului. Spirit ludic, J. e un fantezist cu resurse. Prozele SF au întotdeauna un tâlc moral și umanist, chiar dacă strecurat discret. La fel și prozele umoristice „intimiste”, în care autorul promovează o satiră - benignă, fără sarcasm, dar bine țintită - la adresa turpitudinilor vieții cotidiene
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287689_a_289018]
-
o "texistență" postmodernistă!), dar, în privința lui Doctorow, situația este mai complexă. El încearcă să controleze istoria prin ficțiune (o istorie, să nu uităm, de atîtea ori imprevi zibilă și traumatizantă), transformînd întregul proces într-un joc. În realitate, pe dimensiunea ludică pune mereu accentul Doctorow, în excursurile sale ficționalizatoare, dimensiune ludică așteptată să supraviețuiască la sfîrșitul lecturii. În The Modern American Novel, Malcolm Bradbury face un comentariu extrem de elocvent vizavi de această preocupare a lui Doctorow. Criticul o vede ca pe
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
complexă. El încearcă să controleze istoria prin ficțiune (o istorie, să nu uităm, de atîtea ori imprevi zibilă și traumatizantă), transformînd întregul proces într-un joc. În realitate, pe dimensiunea ludică pune mereu accentul Doctorow, în excursurile sale ficționalizatoare, dimensiune ludică așteptată să supraviețuiască la sfîrșitul lecturii. În The Modern American Novel, Malcolm Bradbury face un comentariu extrem de elocvent vizavi de această preocupare a lui Doctorow. Criticul o vede ca pe o problemă ideologică a postmodernismului timpuriu. 1973 este anul cînd
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
inovatoare: "Frica de cenzură și oroarea de realismul doctrinar stau la originea unor inovații la care literatura occidentală a ajuns prin evoluție firească, exces și epuizare: incompletitudinea narativă, parabolismul, relativizarea faulkneriană prin simultaneizarea vocilor narative contradictorii, estetismul, fantezismul formal, exuberanța ludică"81. A doua strategie e rezervată autoironiei manifestată în cotidianul simplu, în accidental și hazard. Dacă Eugen Negrici determină anumite aspecte pozitive manifestate în plan estetic la câțiva ani distanță, beneficiind de instrumentarul posterității, Monica Lovinescu doar le poate prognoza
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
esența lui fiind cuprinsă de conversații și dispute. Autoarea aprobă afirmația, completând cu observația că prima și ultima parte a cărții sunt constituite din monologul și dialogurile protagonistei, plecată în vizite prin București. Propriu stilului uzitat de Monica Lovinescu este ludicul, jocul de cuvinte și semnificații, menit să ridice semne de întrebare sau să încurajeze lectura într-un ultim paragraf: "În orice caz, o dimineață deloc pierdută pentru cititorul ce va deschide romanul Gabrielei Adameșteanu și va pleca cu Madam Delcă
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
atâta curaj". Nu arta le lipsea lui Constantin Țoiu și lui George Bălăiță, ci curajul. Fără de care, primul introduce câteva clișee în situații, iar al doilea, în personaje"326. Monica Lovinescu începe a discuta, după modelul consacrat (într-un stil ludic și ironic pune la dispoziția cititorilor judecăți de valoare, impresii generale, receptarea critică, comentarea unor secvențe, introducerea în text prin rezumat și citate, personaje, poziția naratorului, tehnici narative, perspectiva cititorului, concluzii clasificatoare), despre romanul de idei politice Galeria cu viță
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
maliție. Mă rog, o privire de înțelegere tacită. Și care știe că va avea tot timpul din lume. [...] Doar privirea lor îi face să existe" (p. 47). De data aceasta, ea este privată de prezența lui, de perechea de joc. Ludicul schimbului de priviri, neîntrerupt de spioni, pionieri, zarzavagii, deputați, cerșetori, congresiști sau fanfara militară devine singurătate fără partener: "Mă spionează în continuare. Zadarnic. Mă așez și acum în fotoliu, duc ceașca la buze, dar nu mai există priviri. Iar o
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
literare: acesta este „pohemul”, obiectul estetic ce reface unitatea pierdută a lumii, marcând în același timp diferența ce o separă de poezia obișnuită - plată și refuzată, cum ar zice Ion Barbu, de idee. Ceea ce definește „pohemul” este îndeosebi aspectul său ludic, care favorizează amestecul vârstelor și proliferarea neîngrădită a fanteziei: „eu îmi declamam pohemele pe un teren de rugby/ gâfâind la grămadă/ mă credeam în concepții mâncam în spasmele lor crepusculare atât de pă/ rintești/ la masă îmi scoteam firește bascul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
1997). A debutat cu proză în „Amfiteatru” (1969) și editorial cu Femeia în roșu (1990), roman scris în colaborare cu Mircea Nedelciu și Mircea Mihăieș (Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor). Cartea adoptă formula romanului senzațional, prelucrată în spirit parodic, ludic, prin activarea unui întreg arsenal de documente, scriituri, strategii textuale, referințe livrești, atitudini auctoriale. Un roman al scrierii romanului însoțește ca o umbră istorisirea propriu-zisă. Între Banat și Chicago sau Viena se țese istoria Anei din Comloș, devenită Sage după
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285516_a_286845]
-
jocurilor de noroc și zarurilor; J.-M. Mehl, Leș jeux au royaume de France du XIIIe au début du XVIe siècle (Paris, 1990), 76-98 despre jocuri cu zaruri; A. Rizzi, Ludus/ludere. Giocare în Italia alla fin del medio evo, Ludica: collana di storia del gioco 3 (Treviso-Roma, 1995); și G. Mentgen "Alltagsgeschichte und Geschichte der Juden. Die Juden und das Glücksspiel im Mittelalter", Historische Zeitschrift, 274 (2002), 25-60. Pentru legile locale asupra jocurilor de noroc, vezi Statuta civitatis Aquarum (Acqui
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
72 Zdekauer, Gioco d'azzardo (n. 3 mai sus), 71; A. Zorzi, "Battagliole e giochi d'azzardo a Firenze nel tardo Medioevo; due pratiche sociali tra disciplinamento e repressione", în Gioco e giustizia nell'Italia di comune, ed. G. Ortalli, Ludica: collana di storia del gioco 1 (Treviso-Roma, 1993), 86-90; și Rizzi, Ludus (n. 3 mai sus), 87 și 110-113. O lege florentina din 17 aprilie 1454 (copie în ASF, OGB, 224, dos. 8v-9v) a dat Celor Opt autoritate deplină asupra
by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
trezit peste noapte cu spatele la zid. El consideră că, pentru a găsi soluții noi și originale, pentru a intui un sens logic al acestor fenomene noi și ciudate, pur și simplu trebuie să ne jucăm cu ideile. Cei lipsiți de simțul ludicului, cei prea pătrunși de demnitatea lor, nu reușesc decît arareori să vină cu idei proaspete, și asta nu numai în știința eco-nomică. Deci, Krugman propune jocul (atenție, nu joaca!) cu ideile pentru ieșirea din criză. Într-o lume post-postmodernă, haotică
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
La mijloc de veac XIX, timp deschis spre orizonturi noi, s-ar zice că P. rămâne cu un pas în urmă tocmai pentru a tezauriza și fixa această erudiție. O face într-un mod original, de vreme ce preeminentă se dovedește dispoziția ludică. Iar Culegere de proverburi sau Povestea vorbii, apărută într-o primă ediție în 1847, amplificată în 1852-1853, îi definește cu maximă adecvare talentul și, în același timp, dă seama de temeiurile clasicizării acestui scriitor. Mult mai bogată decât „adunarea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
formează substanța versurilor din Ovăzul sălbatic: „Cine-mi va răspunde? / Și de unde? Iată zilele curg, / ca apele curg, / ca norii se destramă timpul meu, / și cerul parcă pregătește / definitivul meu amurg.” Celălalt filon al inspirației poetice al lui M. este ludic și ironic: intelectual de mare cultură, scriitorul ilustrează și orientarea modernistă care își propune deliricizarea poeziei prin prozaism și discursivitate și în care inventarele de tot felul se constituie într-o textură cu reflexe jucăușe: „Închis între patru pereți, / robinsonez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
pe poet de un eșec total. Remarcabila stăpânire a științei versificației, îndemânarea prozodică, erudiția, inventivitatea lexicală, simțul umorului (dus uneori până la sarcasm), inteligența scăpărătoare, recurgerea ghidușă la un patrimoniu livresc substanțial și solid, vivacitatea asociativă, o irepresibilă înclinație spre mânuirea ludică a limbajului (cu rezultate frizând uneori verbigerația mecanică, subordonată performanței ritmice sau eufonice gratuite, iritantă poate, dar ajungând nu o dată în vecinătatea procedărilor avangardiste sau a tehnicii comicului absurd) au individualizat poezia lui postbelică, inclusiv pe cea „de comandă”. Poetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
pierzi,/ din pulsul pieptului noi aruncăm cu sunete/ în bronzul clopotelor verzi” (Desen pe o cămașă de băiat). Un tragism latent, senin, hrănește această lirică a căutării semnelor (luminoase, dar și malefice) din sine și din lume. Tragismul nu exclude ludicul poeziei „de mahala”, în linia Miron Radu Paraschivescu - Tudor Arghezi - Ion Barbu: inventivitate lingvistică debordantă, plăcerea cuvântului popular, argotic sau arhaic, plăcerea licențiosului, a impudorii, dar și a etalării limbajului, gustat în gratuitatea sa truculentă (Părintească, Cântăreața Iosefina, Eufemia ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288085_a_289414]
-
ce însoțesc textul în note atribuite cititorilor școliți sau inocenți sub raportul informației anterioare, formează un fel de „operă paralelă” la scrierea propriu-zisă, amplificând, prin exagerări bine dirijate, comicul sursei la care se referă și asigurând întregului un reconfortant spirit ludic. Comentariul socio-politic implicit se alătură valorii artistice conferite ironiei și satirei. Umorul și șarja parodică sunt mijloace, nu scopuri pentru autor; dincolo de învelișul declarat vesel al relatării poetice, stăruie o temeinică informație istorică și filologică, dar și o bună cunoaștere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285910_a_287239]
-
dovedit bun conducător de originalitate, generator de opere "paralele" menite să problematizeze modele și valori consacrate. Operațiile "heterotextuale" ale lui Sorescu s-au arătat inepuizabile, de la demolarea ruinelor proletcultiste până la descentralizarea propriului discurs liric. Între parodie, persiflare, sarcasm și regimul ludic și analogic al anulării semnificațiilor, tehnica barocă a deconstrucției și demistificării, a contrapunctului livresc și aluziv face din Marin Sorescu cel mai important anticipator și interpret al unei lumi ce "s-a transformat într-o formă de pantextualism, iar textele
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
tocmai. Merita să aducă în scenă o premieră despre schimbarea de reflexe, cutume, convingeri politice și estetice în lumina unei experiențe europene de peste două decenii. Rolul de moderator (Holbrooke) îi șade foarte bine, descins cum se vede într-o misiune ludică, departe de a fi o răfuială în nume personal. În lumina aceluiași proiect european, criticul crede, cu argumentele pătrunzătoarei sale analize aplicate, că scriitorul român de azi trece printr-un handicap de creștere, înglodându-se surprinzător în superstiții naționaliste, în
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]