2,022 matches
-
LUMINIȚA SĂNDULACHE COSITUL De la poala pădurii și până la cimitirul din sat, câmpul se întinde neted, cu iarba deasa unduind mătăsoasa în bătaia vîntului. Soarele arde puternic, trimițându-și săgețile sale ascuțite printre cămășile zdrențuroase ale cosașilor care trag brazda lata prin
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
remarcase modul absolut inteligibil și ușor descifrabil al “corespondentelor” dintre “semnificant” și “semnificat”, deoarece era destul de bine inițiată în teoriile lui Saussure. Dar nici ea nu trecuse neobservată de profesorul care îi admira tăcut frumusețea perfectă, îi adoră în tăcere luminițile ochilor, străduindu-se să exprime ceea ce era mai bun în el. Entuziasmată, dar totodată uluita și fascinată în același timp de discursul clar, concis, la obiect, dar cât se poate de voalat al profesorului, Lăură se gândea departe... -Desigur, isi
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
dacă nu cumva îl urmărește cineva. Lăură a rămas tăcutăƒ în noapte, plimbându-se agitatăƒ pe aleile din imediata vecinătate a Ambasadei care, după cum știa ea din lecturi, era ,,pământ românesc". Privi cu atenție înapoi și, văzu în noapte douăƒ ,,luminițe" aprinse care se strecurau translucid prin perdeaua de întuneric și realiza imediat căƒ cineva o urmărise. Se gândea însăƒ mai puțin la ea, încercând din răsputeri să-l ,,acopere" pe el. Traversa grăbita aleea, încercând să se retragăƒ discretă sub
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
zisul său orgoliu (funciar?!). Cred c-aș vrea să citesc și eu la "Confluențe"! Numai că nu știu cu cine să... intru în vorbă! Să-mi scrii în perioada cît ești acolo în orașul cel mare! M-a emoționat amintirea Luminiței F. Mi-ar place mult s-o revăd! Dacă o reîntîlnești, spune-i încet că mi-e dor de ea! Și totuși va trebui să-mi retrimiți cartea! N-a mai venit! Sînt un prieten cu ghinion! [...] Salutări și lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
era și ce voia. — Vreau să merg la părintele Sixt. Sunt fratele Gregor! Aha, bine, așteaptă! Așteptară câteva minute lungi. Burgul și locuitorii săi erau fără Îndoială cufundați Într-un somn adânc. Apoi, prin cră păturile porții se văzu o luminiță, și niște pași grăbiți răsunară sub bolta de piatră. Ușa se dădu În lături și, În aceeași clipă, răsăriră ca din pământ un mare număr de slujitori Înarmați, care le Înconjurară pe cele două fete. La lumina făcliilor aprinse pe
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
vară, aceleași gropi de pe șosea, plombate și răsplombate, totul egal, monoton (drum de șes - ce-ați vrea?), nimic diferit înafara sentimentelor contradictorii ce ne stăpâneau: fiica mea, dezorientată, în plină derută adolescentină, ce nu-i permitea de fel să întrezărească luminița de la capătul tunelului, Diana, cu visele-i exaltate despre miraculoasa Indie, iar eu... eu cu inima împărțită între confortul ce-l lăsam în urmă și necunoscutul dinainte... Am trecut repede peste starea de confuzie ce mă apăsa și am reușit
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
am antrenat și pe tineri. La al doilea, am intrat printre rânduri încurajându-i individual să participe la cânt, după cum descopeream lumina în ochii lor de-acum... îmblânziți. Am repetat refrenul celui de-al doilea colind ori de câte ori descopeream o nouă luminiță pe cale să se aprindă. A fost magnific! Intrasem într-o sală rece, disciplinată de regulamente și o transformasem într-una caldă, de inimi mișcate, fremătânde în ritmul pulsației vibratorii, a conștiințelor trezite și înălțate. Ne aflam într-o mare de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Elena Doamna voia să dea ocazie și posibilitate elevelor liceului să cultive, să dezvolte și săși afirme inițierea în domeniul publicisticii... cu toate că publicarea unei reviste este atât de anevoioasă.” - scrie în Cuvânt introductiv E. Tarangul, directoarea liceului. Primită drept o luminiță care, cu entuziasmul și talentul elevelor, trebuia ținută aprinsă, să crească și să încălzească sufletele și inimile, elevele au reușit să o folosească, împărtășind în frumosul grai românesc gândurile și sentimentele lor deschise, curate și sincere, cu bucurie netulburată, cititorilor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
continuăm să bîjbîim, să ne împiedicăm, să ne lovim de pereții unui tunel care nu pare să aibă un capăt, întunericul ne lovește în valuri, ne împresoară cîte o geană de lumină pîlpîie, însă foarte departe și puțină vreme. Altă luminiță răsare parcă spre a menține încă vie speranța, pentru a coborî din nou în întunericul tot mai păstos. E moral să ne cerem dreptul la memorie, la cunoașterea trecutului, la purificarea lui prin focul curat al justiției. "Sînt multe semne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
declanșaseră ceva oribil în mine, iar sentimental acela s-a disipat complet când m-am aplecat și am ridicat păpușa. Am întors-o și am văzut becul roșu pâlpâind în ceafă, semn că fusese activată. Am închis întrerupătorul minuscul de sub luminița roșie și l-am închis pe Terby. Se auzi un huruit, apoi păpușa rămase țeapănă. Când am lăsat-o jos pe patul lui Sarah, lângă perna mutilată, am remarcat că păpușa era caldă și ceva pulsa dincolo de penele ei. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
pentru Armata Salvării m-am trezit brusc și m-am decis să nu mă mai joc. Mi-am dres glasul și, privindu-l drept în ochi, i-am spus: - Eu aș fugi. În momentul în care am rostit aceste cuvinte, luminița falsă care îl animase pe Robby se stinse instantaneu și înainte de a putea să-mi reformulez răspunsul, Robby deveni inabordabil. Știa acum că-l provocasem. Continua să blocheze accesul spre computer și voiam să-i spun să se dea la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Nu închisesem ușa. Sarah pur și simplu n-a oprit-o înainte să meargă la școală. Am început să trag încet puloverul de pe Terby - puțea și părea moale și pliabilă, vibrând încet în mâinile mele. Am întors păpușa ca să sting luminița roșie din spatele gâtului, ca să dezactivez păpușa. Dar atunci am văzut că luminița nu era aprinsă. Asta m-a făcut să ies în grabă din cameră. Iar frica generată s-a transformat în energie. Am fugit în birou după cheile de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
să meargă la școală. Am început să trag încet puloverul de pe Terby - puțea și părea moale și pliabilă, vibrând încet în mâinile mele. Am întors păpușa ca să sting luminița roșie din spatele gâtului, ca să dezactivez păpușa. Dar atunci am văzut că luminița nu era aprinsă. Asta m-a făcut să ies în grabă din cameră. Iar frica generată s-a transformat în energie. Am fugit în birou după cheile de la mașină. Am aruncat păpușa în portbagajul Porsche. M-am îndreptat dinadins spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
care mă alină un Kenny G, dar lumina orbitoare a soarelui îmi inundă biroul la această oră dinainte de prânz, îmi străpunge craniul îmi ațâță mahmureala și din pricina asta nu voi mai exersa astăzi. Ascultând muzica văd cea de-a doua luminiță pâlpâind intermitent pe telefonul meu ceea ce înseamnă că mă sună Jean. Oftez și foarte atent îmi dau jos căștile de pe urechi. - Ce este? întreb eu plictisit. - Ăăă, Patrick? începe ea. - Da-aa, Jean? întreb condescendent, despicând cele două cuvinte. - Patrick
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
găseau copiii, fulgii aterizând pe baloanele lor și stingând calm lumânările care ardeau firav pe un tort cumpărat și așezat pe masa pentru ziua ta de naștere, apoi roiră în jurul unui pom de Crăciun plasat în mijlocul camerei de zi, umbrind luminițele colorate înșirate în salbele din pom, după care cenușa urmări bicicleta de curse pe care o aveai la cinci ani, apoi se abătu spre Slip’n’Slide pe care tu și surorile tale vă dădeați și apoi plutiră în aer
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Biblică. Ei tocmai au publicat o carte captivantă, Dor de Israel, puțin gustată și rău primită de cei cărora li se adresa în mod prioritar. Grav bolnav, gazda ne primește în pulover și papuci, ghemuit în fotoliul său, cu o luminiță jucăușă în ochii pe jumătate închiși. Una din prietenele sale israeliene, specialistă în Sfântul Toma, ea însăși filosof disident, veghează asupra lui. Sunt ultimele lui zile, și totuși... Acest bolnav, acest mare singuratic în vârstă de optzeci și șase de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Și buștenii că-i bătea./ De toți rugii să ’ncurca/ Și pe nimeni n’auzia./ Nici un foc nu să vedea./ Nici un amânar n’avea,/ Ori vreo dalbă pelinariță,/ Ori vreo mică esculiță,/ Ori vreo așchie de creminiță,/ Ca să-și facă luminiță,/ Să-i mai vie inimiță./ Toată noaptea mi-alerga./ Și când zori să răvărsa,/ El cam în jos apuca./ Cam în jos, cam de la vale,/ Cam despre soare răsare”. Fragmentul citat in extenso conține toate indiciile procesului inițiatic: intrarea în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumos și mai bine organizat, sub toate aspectele, Revelion petrecut în străinătate! Ciocnisem înainte un pahar de șampanie la Ambasadă la ora României, închinând pentru cei de acasă, pentru un an mai bun și pentru o mai clară vizibilitate a... luminiței de la capătul tunelului. Înainte de a pleca la Revelion a sunat telefonul. Nu era Consiliul de Stat cubanez, ci reprezentantul unui post de televiziune din România, care ne solicita să colaborăm la realizarea unui program "Cum petrec Revelionul colectivele de români
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
asupra dreptului de moștenire a comunismului. * Valea Jiului este revendicată de Ion Iliescu. * Radu Vasile își revendică toate drepturile asupra bătăliei de la Costești. * Cei care au rupt bucăți din trupul țării nu mai vor nimic; ei vor totul. * Victor Ciorbea revendică luminița de la capătul tunelului. * Lotcile pescarilor din Deltă sunt revendicate de Traian Băsescu. * Ordinul „Meritul pentru facerea României Mici” este revendicat de Ion Iliescu și de Emil Constantinescu, dar până la urmă va fi acordat lui Traian Băsescu. * Cocoșul galic revendică Muntele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
să fie escortat de miliție în drumul spre casă, pentru a nu fi sufocat de suporteri. Ori de foarfeca lui Cursaru din meciul cu Dinamo, ajunsă “play of the day” la CNN. Până una-alta, însă, fotbalul băcăuan nu vede luminița de la capătul tunelului. (Lucian Purcaru) VOLEI 4 DECEMBRIE Fără probleme: Provolei Botoșani - Știința Municipal Bacău 0:3 (15, -19, -17) Știința Municipal Bacău a obținut o nouă victorie “scurtă” în deplasare, de data aceasta în fața nou-promovatelor de la Provolei Botoșani. După
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
între cel cu experiență și cel cu mai puțină experiență, care are nevoie de orientare, îndrumare. De aceea, putem vorbi de rolul conducător al profesorului ca despre un principiu al pedagogiei noastre" (23, p. 206). O poziție similară adoptă și LUMINIȚA GHIVIRIGĂ în volumul Relația profesor-elev în perspectiva lecției moderne (1975). Această problemă a preocupat în mod deosebit și pe DAN POTOLEA care, în numeroase studii (24), a adus importante clarificări teoretice și a furnizat o serie de repere operaționale pentru
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
am cumpărat primul meu ceas de mână, Pobeda. Doamne ajută. Badea Gheorghe Iarna În principal, iarna era formată din frig, zăpadă, zile scurte, colinde, brazi împodobiți, sarmale cu mămăligă, cu țuică și cu vin, sănii cu zurgălăi, plugușor cu buhai, luminițe pe la toate ferestrele și pe toate străzile, sate-târguri de Crăciun apărute peste noapte în toate orășelele, cu multe prăvălioare împodobite și luminate festiv, unde miroase a vin fiert, cârnați și cozonaci. În anii copilăriei mele, iarna, în ajun de sărbători
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a mea, v-am spus că viața mea e o succesiune de dezamăgiri. Sau poate sunt io prea pretențios. Și, chiar dacă acolo erau la mare preț reportajele ecumenice și cele despre țărani isteți care glăsuiau înțelept, reportajul meu îi puțise Luminiței, redactora-șefă, tocmai pentru că era prea viu. Luminița asta avea o anumită idee despre țăran, despre România profundă - și problema e că nu ne loveam în păreri, plus că și eu eram al naibii de căpos și nu voiam să cedez nici măcar un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
mea e o succesiune de dezamăgiri. Sau poate sunt io prea pretențios. Și, chiar dacă acolo erau la mare preț reportajele ecumenice și cele despre țărani isteți care glăsuiau înțelept, reportajul meu îi puțise Luminiței, redactora-șefă, tocmai pentru că era prea viu. Luminița asta avea o anumită idee despre țăran, despre România profundă - și problema e că nu ne loveam în păreri, plus că și eu eram al naibii de căpos și nu voiam să cedez nici măcar un centimetru. Deși am vrut să scriu un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
vizită la Taxobeni plec la Chișinău și, la invitația domnului Valentin Țigău, corespondentul de presă din partea României în Moldova, particip la o donație de carte pentru Transnistria, cărți venite din țară. Au fost de față mai mulți ziariști, printre care Luminița Dumbrăveanu și Aneta Grosu. Cu această ocazie Aneta Grosu mi-a luat un interviu și a publicat un articol în ziarul “Flux”, la data de 14 noiembrie 1998, cu titlul: “Ca și Ilie Ilașcu, mama lui luptă cu frigul, foamea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]