9,370 matches
-
dări de seamă despre mersul învățământului. Situația nu e singulară. Să ne amintim că acea perioadă a fost revizor școlar pentru județele Iași și Vaslui, poetul național Mihai Eminescu, ale cărui procese-verbale de inspecție semnalează aceleași situații ca la școala Lunca. Toate lipsurile de ordin material au fost depășite aproape exclusiv prin munca plină de dăruire și jertfă a celor dintâi învățători. Iar când la abnegația și dăruirea învățătorului s-a mai adăugat interesul unor părinți și sprijinul material al unor
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la abnegația și dăruirea învățătorului s-a mai adăugat interesul unor părinți și sprijinul material al unor proprietari, cum au fost frații Sterian, școala s-a transformat într-o instituție fundamentală pentru ridicarea morală și culturală a satului. coala din Lunca - Filipeni a beneficiat de sprijinul și îndrumarea proprietarului moșiei Dobreana, Gh. Sterian și, prin el, a beneficiat de cunoștințele, experiența și cultura lui Daniel Justet, fost perceptor a lui Jorj Sterian și rămasă bătrân, la 90 de ani, să moară
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
beneficiat de sprijinul și îndrumarea proprietarului moșiei Dobreana, Gh. Sterian și, prin el, a beneficiat de cunoștințele, experiența și cultura lui Daniel Justet, fost perceptor a lui Jorj Sterian și rămasă bătrân, la 90 de ani, să moară în satul Lunca, de la care a avut ce învăța Gh. Pastoiu, cel rămasă în amintirea luncașilor ca cel mai de seamă apostol al lumii satului. Se crede că noul primar, Gh. Boca, cel care învățase carte, deosebindu-se de predecesorul său Bădăluță, adusă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și-i privea de susă pe clăcași. Plecarea lui Gheorghe Cârlănescu la școala din Mărăști la 22 octombrie 1888, a schimbat raporturile școală - primărie. În locul lui Gh. Cârlănescu vine învățătorul Gh. Mircea de prin părțile Romanului, care va sta în Lunca până pe 17 septembrie 1890. Momentul de cotitură în evoluția învățământului în satul Lunca și în comuna Filipeni a fost venirea, începânăd cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la școala Cleja. Nu mai are importanță că Gheorghe Pastoiu a venit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Mărăști la 22 octombrie 1888, a schimbat raporturile școală - primărie. În locul lui Gh. Cârlănescu vine învățătorul Gh. Mircea de prin părțile Romanului, care va sta în Lunca până pe 17 septembrie 1890. Momentul de cotitură în evoluția învățământului în satul Lunca și în comuna Filipeni a fost venirea, începânăd cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la școala Cleja. Nu mai are importanță că Gheorghe Pastoiu a venit la coala din Lunca mutat disciplinar, deoarece, după cum a relatat mai târziu, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1890. Momentul de cotitură în evoluția învățământului în satul Lunca și în comuna Filipeni a fost venirea, începânăd cu 17 septembrie 1890, învățătorului Gheorghe Pastoiu de la școala Cleja. Nu mai are importanță că Gheorghe Pastoiu a venit la coala din Lunca mutat disciplinar, deoarece, după cum a relatat mai târziu, a vrut să introducă într-un sat de catolici (ceangăi) un obicei necunoscut în satele județului Bacău și în Moldova la sărbătorile de iarnă. Preotul catolică s-a simțit jignit când, în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost dat în judecată pentru profanare de religie și, dacă n-ar fi avut un avocat bun la Curtea de Apel din Iași, ar fi făcut 3 luni de pușcărie. Preotul catolică insistă și Pastoiu e mutat disciplinar la Școala Lunca. Norocul luncașilor și a celor din jur! Ajunsă la Lunca - Filipeni, Gheorghe Pastoiu se pune pe muncă: studiaz după orele de școală, se instruiește permanent și poartă discuții interesante cu profesorul Daniel Justett, rămasă pe lângă curtea lui Sterian, după plecarea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
n-ar fi avut un avocat bun la Curtea de Apel din Iași, ar fi făcut 3 luni de pușcărie. Preotul catolică insistă și Pastoiu e mutat disciplinar la Școala Lunca. Norocul luncașilor și a celor din jur! Ajunsă la Lunca - Filipeni, Gheorghe Pastoiu se pune pe muncă: studiaz după orele de școală, se instruiește permanent și poartă discuții interesante cu profesorul Daniel Justett, rămasă pe lângă curtea lui Sterian, după plecarea lui Jorj Sterian la studii, la Paris. Învățătorul Gheorghe Pastoiu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
muncii pentru învățământul primar”. Învățătorul Gheorghe Pastoiu, înzestrat cu reale calități pedagogice, unele native, altele dobândite, nu a ocolit niciuna dintre măsurile, acțiunile și practicile care puteau contribui la modificarea în bine a situației existente în satele comunei Filipeni, în Lunca în special. Entuziasmul lui pedagogică s-a întâlnit cu dorința unor locuitori de a urni 255 lucrurile din loc, iar această urnire nu se putea face decât dacă se învăța carte. Gheorghe Pastoiu a organizat șezători sătești, cercuri culturale, bibliotecă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
trimit copiii la Postoi pentru pregătire, ca să reușească la școlile secundare. La școala lui Pastoi vin elevii din Oțelești (Ion și Neculai Lupescu, Virgil Cernat, Constantin Cernat și alții), din Tarnița, Mărăști și Fruntești. Treptat, numele lui și a școlii Lunca ajunge să fie cunoscut de către profesorii liceelor, colilor normale din Bârlad, Piatra Neamț, Bacău și Iași. Gheorghe Postoi era 256 conștient de valoarea sa și cu oarecare notă de umor, dar și de satisfacție, spunea despre sine: „Sunt din ținutul lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de umor, dar și de satisfacție, spunea despre sine: „Sunt din ținutul lui Ion Creangă (aluzie la talentul lui de a povesti) și l-am avut profesor pe Calistrat Hogaș”, fiind el absolvent al Școlii Normale din Piatra Neamț. coala din Lunca, școala lui Postoi, era cunoscută în județul Bacău sub numele de „Fabrica de învățători”. După statistici incomplete - spune învățătorul Gheorghe Călinescu - 115 elevi au urmat școli secundare și superioare din care 61 învățători, 5 juriști, 1 inginer, 7 tehnicieni și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și n-am cui, Jelui-m-aș codrului”, „Toată lumea are nare, numai popa n-are nare”, „Du-te la vie, să-mi prinzi o țarcă vie și spune-i lui Gheorghe să vie”. Cu toate că Gheorghe Postoi se confundă cu școala Lunca pentru perioada 1890-1931, rămânând un punct de reper pentru toți cei care i-au urmat, el n-a fost singurul învățător din Lunca. Creșterea numărului de elevi, afluxul elevilor din alte sate, punea cu necesitate problema creării unui al doilea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o țarcă vie și spune-i lui Gheorghe să vie”. Cu toate că Gheorghe Postoi se confundă cu școala Lunca pentru perioada 1890-1931, rămânând un punct de reper pentru toți cei care i-au urmat, el n-a fost singurul învățător din Lunca. Creșterea numărului de elevi, afluxul elevilor din alte sate, punea cu necesitate problema creării unui al doilea post care se deschide în 1897 pe care funcționează învățătoarea suplinitoare Olimpia Nicolau, care funcționează până în 1899. În 1911 se creează al treilea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1897 pe care funcționează învățătoarea suplinitoare Olimpia Nicolau, care funcționează până în 1899. În 1911 se creează al treilea post, în 1922 al patrulea, în 1929 al cincilea și în 1934 postul al șaselea. Niciunul dintre învățătorii și profesorii colii din Lunca n-a stat (excepție face Maria Păvăluță) tot timpul activității didactice la același post; au stat puțin și au plecat spre alte meleaguri. Personalul didactică de la Școala primară Lunca, comuna Filipeni, de la înființarea școlii în 1877 până în timpul celui de-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1934 postul al șaselea. Niciunul dintre învățătorii și profesorii colii din Lunca n-a stat (excepție face Maria Păvăluță) tot timpul activității didactice la același post; au stat puțin și au plecat spre alte meleaguri. Personalul didactică de la Școala primară Lunca, comuna Filipeni, de la înființarea școlii în 1877 până în timpul celui de-al II-lea război mondial, 1939-1945. 1. Vichentie Gavrilescu 1877-1878 2. Gheorghe Cârlănescu 1878-1880-1881-1888 3. Dumitru Huțu 1880-1881 4. Gheorghe Mircea 1888-1890 5. Gheorghe Pastoi 1890-1931 6. Olimpia Nicolau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu Dumitru Șt. Iacobeanu, folosit de părinți ca cioban. L-a luat la el, cu toată întreținerea, pentru a putea urma școala, după care a urmat Școala Normală, devenind un învățător de prestigiu în județul Bacău. Nu toți copiii din Lunca au avut șansa de a fi ajutați material de învățătorul Gheorghe Postoi, chiar dacă s-au dovedit a fi silitori. Acolo unde părinții nu arătau nici un fel de înțelegere pentru școală, nici Postoi nu putea face nimic. Vom ilustra cazul lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a fi ajutați material de învățătorul Gheorghe Postoi, chiar dacă s-au dovedit a fi silitori. Acolo unde părinții nu arătau nici un fel de înțelegere pentru școală, nici Postoi nu putea face nimic. Vom ilustra cazul lui Constantin Tomescu, născut în Lunca în 1907, rămasă orfan de mamă în 1917, tatăl fiind concentrat pentru front, care-și povestește viața plină de greutăți, de lipsuri, de nevoi. Și Constantin Tomescu ar fi vrut să învețe carte, să urmeze alte școli, dar de mică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
la care se adăuga o concepție îmbâcsită, aș spune reacționară, din partea 262 celor care ar fi trebuit să pună legea în aplicare: proprietarii locului și organele comunale. Nu se poate însă generaliza: au fost și cazuri de excepție, și școala Lunca se numără printre acestea. Gospodăria țărănească confruntată cu grave probleme economice - lipsa hranei zilnice - nu putea răspunde nevoilor școlii, care însemna „scoaterea din producție” a copiilor de vârstă școlară. Puține gospodării rănești erau capabile să achite taxele școlare și să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
școlii. Numărul celor care au făcut școala „la adulți” a crescut de 4 ori în perioada 1920-1939, completând numărul știutorilor de carte, care au putut ocupa unele servicii în administrație și în sectoarele productive. Înainte de apariția legii Angelescu (1924), în Lunca se simțea nevoia extinderii spațiului de școlarizare, datorită creșterii populației școlare și a înființării, în 1922, a celui de-al patrulea post de învățător. Școala model din Lunca era neîncăpătoare, așa că în camerele destinate a fi locuința dirigintelui-director, funcționau clasele
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în administrație și în sectoarele productive. Înainte de apariția legii Angelescu (1924), în Lunca se simțea nevoia extinderii spațiului de școlarizare, datorită creșterii populației școlare și a înființării, în 1922, a celui de-al patrulea post de învățător. Școala model din Lunca era neîncăpătoare, așa că în camerele destinate a fi locuința dirigintelui-director, funcționau clasele altor învățători. Era nevoie de două săli de clasă care se vor adăuga la clădirea veche, pentru care, Gheorghe Postoi, ajutat de organele locale (Jorj Sterian rămăsese cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
ajutat de organele locale (Jorj Sterian rămăsese cu prea puțină avere), adunau o parte din materiale. Un proces-verbal încheiat în 3 aprilie 1922 de revizorul D. Mihăilescu amintește despre modalitățile de a strânge fonduri pentru extinderea școlii: „Sosind în satul Lunca din comuna Filipeni, am asistat la o frumoasă serbare școlară dată de elevi și foști elevi ai dlui diriginte Gheorghe Postoiîa avut un succesă moral deosebit și nici cel material nu va fi neînsemnat. Cu acest prilej s-a înmânat
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o construcție dreptunghiulară, cu două săli de clasă, despărțite de un hol, separat la mijloc pentru cancelarie. Nu e greu de observat că arhitectura acestor școli pornea de la casa rănească, mărită de câteva ori. Noul local de școală din satul Lunca a fost construit pe același teren, lângă vechiul local, tot prin intervenția învățătorului Gh. Postoiu, pe lângă administrația județeană și locală. În anul școlar 1927-1928, acest local a fost gata și a fost folosit ca școală până la construcția noului local, în timpul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe o suprafață de 1800m2, donație fără acte. De construcție s-a ocupat directorul N. Lăzărescu. Când au început preparativele pentru aplicarea reformei agrare, legiferată în 1921, directorul Gh. Postoi a intervenit la organele ierarhică superioare pentru împroprietărirea școlii din Lunca. În acest sensă s-a adresat ierarhică organelor competente, începânăd cu Revizoratul Școlar căruia îi trimite o cerere la 18 aprilie 1919: „Domnule Revizorîam onoarea a vă raporta următoarele: de 15 ani m trudescă să capăt pământul cuvenit școlii și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
2298. Prefectul trimite o adresă primarului comunei Filipeni prin care recomandă „să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
să pună la dispoziția școlii acest pământ pentru practica școlii.” Primăria cere președintelui obștii „Sfânta Treime” și inginerului cadastral „ca la parcelarea moșiei Dobreana să puneți la dispoziția școlii Lunca 120 de prăjini pământ clăcășescă de la locul Siliștea Șiganilor” coala Lunca a primit cele 120 de prăjini din moșia Dobreana și, în 1924, coala a primit și 2 ha teren la locul numit Halmaciu. De asemenea, au fost împroprietărite școlile din Slobozia și din Fruntești. La 6 aprilie 1924 școala Slobozia
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]