2,930 matches
-
viață. ,,Eu sînt Calea, Adevărul și Viața ! “ a spus foarte Isus, nereferindu- se la El ca și persoană (așa cum eronat sînt interpretate aceste cuvinte), ci s-a referit clar la faptul că oamenii se pot desăvîrși în spirit (se pot Mîntui !) doar prin calea și învățăturile arătate de el ! De altfel se spune foarte clar în Texte, că la sfîrșitul mandatului său pe pămînt, Isus a trimis apostolii pe diferite meleaguri spunîndu-le : ,, Mergeți în lume și răspîndiți învățătura pe care v-
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]
-
de țară trăiau așa. De multe ori, făceau cu toții câte o mămăligă mare și luau o scrumbie și o învăleau în hârtie; apoi o băgau în șperla focului și o frigeau și toți mâncau dintrînsa cu atâta chiverniseală încât, când mântuiau scrumbia, era și mămăliga dusă. Și ei erau hărțuiți în toate părțile, ba încă făceau și pentru alții slujbă", încheie autorul, care și el lucrase la o subprefectură ca funcționar care se cunoștea cu călărașii și pe care îi urmărea
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mărturisește „că s-au rugat lui Dumitrașco (Fulger) Diac, să-i ia curtenia, numele tătănimieu, și cu câtă ocină va hi., și să-i mai dau o putină de miiare, ce am la Iordachi, și eu să hiu slobod și mântuit de curtenie și să le dea Dumitrașco sama de curtenia mea"». (Iorga, Op.cit., V, p.16) Slujbașii domnești până în 1832 formau o categorie fiscală distinctă de a țăranilor și mazililor, dar situația lor, adesea, depindea tot de măsurile luate de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
spre a-și face râs de ele, sporind pe fiecare zi tributul până la așa grad, încât a devenit cu neputintă de răspuns, noi neam unit cu Împăratul milostiv și credincios al Rusiei - Petru Alexievici, care a ridicat arma spre a mântui pe creștini de jugul robiei mahomedane"... Alianța lui Cantemir cu Țarul s-a făcut pe temeiul unui tratat, din care, spre știință generală, spicuim doar câteva condiții: „Țara Moldovei cu Nistrul să-i fie hotarul și cu toate cetățile tot
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
putea să fi existat doar În mintea fetei și atunci avem deschis comentariului un discurs confabulatoriu dar care ne-ar putea salva pe noi În ontic. Dacă poema nu este decît viziunea schizoidă a unei fete atunci cel puțin suntem mîntuiți ca ontologie pentru că eroi fondatori care au suferit de percuțiile acestei boli noosomice au existat din toate timpurile . La vida en sueno. De aceea probabil istoria noastră nu-i decît un ținut de trudă și Încîlceli. De aceea eroii noștri
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
un Moș darnic. Să ne bucurăm și să fim îmrepună cu cei dragi de aceste sărbători. Pe 25 decembrie este prăznuită a doua mare sărbătoare a creștinătății, Nașterea lui Iisus Hristos. Atunci ne bucurăm de Întruparea Celui care avea să mântuiască omenirea. În fiecare an, ascultăm, la slujba de Crăciun, povestea nașterii Lui, întâmplările prin care a trecut Fecioara în acea noapte minunată. În fiecare an, aflăm povestea magilor care au urmărit Steaua. În fiecare an, trăim bucuria cea sfântă a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
a trântit-o pe baba Iova la pământ, a luat o bardă și i-a tăiat mâinile ei pângărite chiar pe pragul casei. Cu mâinile tăiate sărmana babă alergă țipând la ieslea dumnezeiescului prunc și s-a rugat s-o mântuiască. - Apropie-ți, moașă Iovo, brațele tale de scutecele preasfințite ale pruncului! - zisu-i-a Maica Domnului. Nici n-apucă s-atingă bine legăturile și ce să vezi? Minune, de trei ori minune! Babei Iova mâinile sângerânde i se lipiră la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
târziu și-a înnoptat”, Ce ne-aduce Moș Crăciun? Tot ce e frumos și bun. Ia, sculați, boieri mari! Ia, sculați, boieri mari, Florile dalbe*, Sculați, voi, români plugari, Că vă vin colindători. Și v-aduc un Dumenezeu Să vă mântuie de rău; Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumnezeu adevărat, Soare-n raze luminat. Sculați, sculați, boieri mari. Sculați, voi, români plugari. Că pe cer s-a arătat Un luceafăr de-mpărat Stea comată, strălucită, Pentru fericiri
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-nceput Cum au zis prorocii. Că la Betnhleem, Maria Săvârșind călătoria, Întrun mic sălaș, Lângă-acel oraș, A născut pe Mesia. Pre fiul în al Său nume, Tatăl L-a trimis în lume, Să se nască Și să crească, Să ne mântuiască. Praznic luminos Praznic luminos, Strălucit, frumos, Astăzi ne-a sosit Și ne-a-nveselit Că Mântuitorul Și izbăvitorul În trup a venit Raiul cel închis Azi iar s-a deschis, Șarpelui cumplit Capul s-a zdrobit Și strămoșii iară Prin sfânta Fecioară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
și tămâie, Mila Domnului să fie; Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie, Mila Lui cu lumea toată Și până-n vecie! Sculați, sculați boieri mari! Că vă vin colindători* Noaptea pe la cântători. Și v-aduc pe Dumenezeu Să vă mântuie de rău. Un Dumnezeu nou născut Cu flori de crin învăscut. Dumenzeu adevărat Soare-n raze luminat. *după fiecare vers se repetă: Florile dalbe, flori Sculați, gazde, nu dormiți, Vremea e să vă treziți. Casa să vi-o aranjați, Flori
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
lume ne-a venitu Mesia cel mult doritu. Din Fecioara s'a născutu Și cu lapte s'a crescutu. În scutece s'a 'nfașatu Și in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
un om. Un om adevărat. Omul se aruncă în genuchi, îi sărută mâinile copilului și-l adoră. Când părăsi staulul, liniștit, așa cum venise în piele de lup, merse în lume ca să le spună tuturor: “Acest prunc divin poate să te mântuiască!” Legenda celui de-al patrulea rege În afară de cei trei bărbați înțelepți care voiau să adore pruncul din ieslea Betleemului, a pornit la drum și un al patrulea rege. Voia să-i dăruiască pruncului trei pietre prețioase. Însă, deoarece animalul său
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
ca s-aducă mântuire pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară întrupându-se ca noi, să ne mântuie din moartea și osânda de apoi. Trei păstori în câmp de strajă împrejurul turmei stând Au vazut din cer un înger.. și-apoi alții mulți cântând, Și-auzind că se născuse pruncul sfânt Mântuitor Plini de-o sfântă bucurie toți
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
acel oraș s-a născut Mesia. Păstorii cum auziră, spre lăcașul sfânt porniră iar când au aflat Pruncul luminat ei îl preamăriră. În coliba păstorească vrut-a Domnul să se nască Fiul său cel sfânt nouă pe pământ Să ne mântuiască 2. Dacă îngerii plecară de la dânșii iarăși sus, trei păstori au zis: să mergem să vedem ce nu s-a spus, să ne ducem în cetate să căutăm la Bethleem pempăratul care vine, pe Mesia să-l vedem. - Și mergând
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
Din Fecioara s-a născut Domnul Isus Hristos, Dumnezeu om s-a făcut Domnul Isus Hristos. In scutece s-a-nfășat Domnul Isus Hristos și în iesle s-a culcat Domnul Isus Hristos. Cum e robul s-a smerit Domnul Isus Hristos și pe noi ne-a mântuit Domnul Isus Hristos 4. În această noapte sfântă, lângă staulul divin Să se-nchine cu credință vine tot ce e creștin De pe tot întinsul lumii, orice suflet credincios, Vine acum să-ngenuncheze lângă ieslea lui Hristos, Căci din marea lui iubire
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
că este, un lucru mincinos. În ceea ce privește cauzele care vin din cer, ele ... [vin] fie prin ciumă, prin foamete sau printr-o inundație. Cea mai importantă este ultima cauza, atât pentru că este mult mai universală, cât și pentru că cei care sunt mântuiți sunt oamenii de la munte și inferiori care din moment ce nu au cunoștințe despre antichitate, nu au ce lasă posterității. Iar dacă printre ei cineva care are cunoștințe despre trecut este salvat, pentru a-și face o reputație și un nume pentru
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Johnson, autoreprezentarea lui Blake în ipostaza de vizionar "este mai mult decât un artificiu retoric solicitând reacții critice obișnuite. Scopul său este acela de a schimba vieți, astfel încât, grație acelor vieți salvate, o națiune sau o lume să poată fi mântuite" (2003, p. 247). În încheiere, ar fi util să rezum câteva dintre principalele caracteristici ale eului creator blakean. Acestea includ: 1. Sinceritatea deplină. Eul creator acționează sau, mai corect spus, crede că acționează cu sinceritate și nu se lasă descurajat
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
a modelat aceste dualități într-o unitate estetică puternică" (1982, p. 100). Milton ar deveni, în acest caz, un individ ideal nu pentru că ar fi infailibil, ci, paradoxal, fiindcă ar putea greși, s-ar putea pocăi și ar putea fi mântuit pe vecie. Mutând acum analiza asupra dimensiunii textuale propriu-zise, trebuie spus că elocventa Preface acomodează o structură binara recurenta în concepția eului creator, care vizează opoziția dintre o nouă epoca artistică, opusă celei vechi. Dacă ultima este dominată de convenționalism
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
abordează problemă de pe alte premise, susținând că eul creator utilizează un simbol pentru a-și salva cititorii de pericolul altor simboluri: "Punctul său de vedere nu este acela că ar trebui să ascultăm cuvintele Bardului și, prin acestea, să fim mântuiți. Nici el, nici Bardul (și nici Los) nu sunt predi+catori. Cuvintele lor vizează (subl. în text, n.m.) salvarea noastră, adică sunt alegorii menite să ne salveze din abisul alegoriilor" (1985, p. 154). Această pare să sublinieze, din nou, caracterul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
moment dat: ,,Mai curând va încăpea cămila prin urechile acului, decât va ajunge un bogat în împărăția lui Dumnezeu!“ Iar atunci când un astfel de om bogat de pe vre mea sa l-a întrebat ce trebuie să facă pentru a se mântui, Is us i-a răspuns: ,, Împarte totul săracilor și urmează mă pe Mine!“ Unii ar putea întreba: chiar este o crimă să fi i b ogat ? Iar răspunsul ar fi: cam... Este ! Este, în condițiile în care cei în cauză
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
viaț a l or este în concordanță cu învățătura creștină. Învățătură care se referă la modul în care înțelegem să ne trăim viața. Iar ca o concluzie, cuvintele lui Isus care a spus ,,numai cine crede în mine se va mântui și numai prin M ine veți ajunge în împărăția lui Dumnezeu“ trebuie înțelese cor ect . Numai ajungând la un mod de viață și gândire c a a lui Isus, numai așa ne putem apropia de Tatăl nostr u! Cine consideră
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
și pe cei răi, pentru că Biserica de acum nu e identică cu cea eshatologică. Și ultimele două cărți ale operei, în care se abordează chestiunea mîntuirii celor drepți și în care Augustin se întreabă cine sînt drepții care se vor mîntui și ce funcție poate avea Biserica pe pămînt ca să ajute la mîntuirea lor, reiau tematica antipelagiană. Pe de altă parte, cetatea pămîntească este formată din acei oameni care poartă în sine imaginea omului din lumea aceasta: ea încearcă în mod
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
cercurile din Gallia, dar și cele din Italia și Africa. Opoziția față de ultimele teze antipelagiene ale lui Augustin se baza, între altele, pe afirmația din 1 Tim. 2, 4, unde se spune că Dumnezeu vrea ca toți oamenii să fie mîntuiți, afirmație înțeleasă de antiaugustinieni ca o referire nediscriminatorie la toți oamenii, nu numai la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mîntuie efectiv. într-o scrisoare din
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
ca toți oamenii să fie mîntuiți, afirmație înțeleasă de antiaugustinieni ca o referire nediscriminatorie la toți oamenii, nu numai la cei cinstiți și aleși, în timp ce Augustin interpretase versetul lui Pavel în mod restrictiv, ca o referire la cei ce se mîntuie efectiv. într-o scrisoare din 429-430 trimisă unui anume Rufin (Epistula ad Rufinum de gratia et libero arbitrio), Prosper spune că unii membri ai comunității monastice din care face el parte scriseseră prelegeri (collationes) contra lui Augustin, pe care el
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
această libertate nu este anulată de existența și de eficacitatea harului; a doua carte e dedicată analizei harului și încearcă să demonstreze pînă la ce punct ar fi corecte ideile semipelagienilor; autorul afirmă că voința Domnului ca oamenii să se mîntuiască și generozitatea cu care acesta acordă harul sînt nemărginite; importanța liberului arbitru e capitală pentru ca omul să înceapă să facă bine și să persevereze în acest sens; în fine, se subliniază preștiința lui Dumnezeu, care stabilește pentru eternitate și într-
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]