2,156 matches
-
aprig și nu știa ce-i aia iertare, fusese judecător În viața civilă și, când un soldat i-a apărut În față ținând În brațe o mașină de cusut, urmat de o biată femeie păgubită de mașina care Îi punea mămăliga pe masă, ei și copiilor ei, l-a Împușcat fără nici o ezitare și a luat el mașina de cusut. Avură timp să-și povestească multe și să se Îmbete zdravăn cu muscat, În timp ce lingurița copilului se mai Înfifgea din când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
eseuri și proză jurnalistică. Pe(s)ceto [pesheto]. Jambon ușor din pulpă de vacă. Plaza de Mayo. Vestită piață din centrul orașului Buenos Aires, unde, prin tradiție, au loc majoritatea acțiunilor civice din capitală. Polenta. Terci din făină de mălai, asemănător mămăligii românești. Ponchillo. Un poncho, pătură-pelerină confecționată dintr-o țesătură fină și ușoară, În general de vigonie, care se poartă de obicei Îndoit și pe umăr, ca semn al eleganței. Proa, etc. Reviste latino-americane de avangardă. Puchero español. Mâncare preparată prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
pînă În satul cel mai apropiat, ca să ia prînzul acolo. Au pornit așa cum erau, pe cai, echipați de luptă, cu scuturi, sulițe și iatagane. CÎnd au ajuns, după vreun sfert de oră, satul era complet pustiu, au intrat prin case, mămăliga fumega În ceaune, pîinea era pe masă, dar prin jur, țipenie de om. După ce-au mîncat, au aflat ce se petrecuse. În clipa-n care fuseseră văzuți năvălind asupra comunei neajutorate, Într-un nor de praf și sclipiri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
este s-o văd pe lelea Lucreția, cu mijlocul strâns în bete, strașnică femeie, purtându-și cătrința cu mare mândrie și scuturându-și tălpile goale de colbul drumului în iarba de pe marginea șanțului. Aș lăsa o fărâmă de dor și mămăligii cât roata carului, făcută de mâna iscusită a leliței Firuța, pe care o împărțea celor 12 frați ai ei, dar și mie, deopotrivă. Bună mai era cu brânză de oi si ceapă verde... Mult mai bună decât acasă, unde o
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
chiaburul îl socotea pe Mardare cel mai mare tolomac! Îndârjiți în sărăcia lor de veacuri (uneori, în Moldo-Valahia, doi tineri însurăței puteau să mănânce și dintr-un singur ou), plăcându-le sumanul subțire, cămașa de cânepă, căciula spartă, terciul de mămăligă, presărat cu puțină brânză, slana de Crăciun, de Anul nou și la Sfintele Paști, recomandarea acelui crai franțuz (pe care, cum îl chema? mi se pare, Henric al IV-lea), de a găti, duminica, o găină în oală, oamenii locului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
erau ale lor. Într-unul dintre pătratele acelea, măsurate de un inginer, cu o ureche mai mare și una mai mică și cu o riglă uriașă, i se dăduse și lui o postată de țarină. Eu voi semăna porumb. Pentru mămăliga familiei mele, se răsti, în larma mulțimii din sală, un goldăneștean din deal. Uite așa, au să-mi crească! Așa, cât niște stâlpi de telegraf, anticipă el , privind fioros la cei de alături și la cei din viitorul care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
căptușesc pe dinlăuntru, nu pot munci Apoi, Mărăcinescu i-a grăit cu ciudă, zicându-i Înainte, când erai țăran prost, nu un membru al clasei muncitoare și trăgeai la coasă, numai cu un castravete murat și cu o bucată de mămăligă rece, pe toată ziulica, puteai lucra, fără să te plângi, iar acuma, până nu-ți legi de gât traista doldora de pâine și de slănină sau de salam, îți vine să tușești Și doar nu ți-ar fi necaz, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și aurii, odinioară. Nu am voie să trec prin terenul de joc! gândi disciplinat Mircea, care o și luă, depărtându-se, prin căscătura, neagră de funingine, a unui fost șemineu uriaș. Însă, nimeri într-o bucătărie fără ieșire: stropii de mămăligă împestrițau până sus peretele afumat nimburi mărunte ale unor tihnite cine de taină familială. Terenul este, totuși, destul de mare, ca să trec și eu pe aici! își dădu Mircea pinteni voinței, dar nimeri în urzeala unei încăierări incipiente a băieților de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
cântă pianistul ă-la! Ui-te, ascultă: mama-lighe-le, cârna-țele, pastra-mele... Eu tra-duc tot ce zi-ce, măi! Vladimir stărui mult, ca să-i stimuleze înțelegerea: Mă, bombălăule, asta-i o cântare ovreiască, prin care cei plecați în Israel își amintesc de România, de mămăligă, de pastramă, de cașcaval, de patlagele, de cârnați... Da, măi, când e-rai tu la closet, a zis și de cașcaval și de pat-lagele! confirmă Nae conținutul secvenței de la care Vladimir lipsise. Trebuie să mai luăm, adică tu să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
își face de lucru cu o țigară scoasă dintr-unul din nenumăratele buzunare ale salopetei de zbor. Amândoi arborează zâmbete reținute. Lângă ei, pe o masă pătrată, obișnuită, acoperită cu un ștergar alb, un fund uriaș de lemn susține o mămăligă rotundă și aurie ca un soare, din care ies aburi calzi, îmbietori. Mirosul apetisant al sarmalelor din castronul adânc, stropite din belșug cu smântână, poate face marți chiar și glandele salivare ale unuia ghiftuit după "șapte praznice împărătești". Alături tronează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nici arendaș, nici plugar nu se pot înjuga ei înșii la plug și c-au ajuns la sapă de lemn cu toții aproape. Iată cauza sigură a restanțelor. Pentru a le încasa va trebui să li se vânză oamenilor ceaunele de mămăligă și cenușa din vatră. Ce le pasă d-lor roșii de starea economică a unui județ pricinuită de chiar dumnealor? Regula fanarioților este: să scoți lapte din piatră. Se va găsi deci ienicerul care să aplice {EminescuOpX 118} administrația d-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
și din jidani neasimilați și neasimilabili, fac negustorie, speculă, camătă, ocupă miile de funcții publice, trăiesc din gheșefturi și din politică. Populația rurală în marea ei majoritate, mai ales cea mai depărtată de târguri, n-are drept hrană zilnică decât mămăligă cu oțet și cu zarzavaturi, drept băutură spirt amestecat cu apă; foarte rar, la zile mari, și nici chiar atunci în multe cazuri, se învrednicește să mănânce carne și să bea vin; trăind sub un regim alimentar așa de mizerabil
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
zice ăla, nu e vorba de carte, dar de ce e vorba, menaj, zise, să înveți să gătești, știu să gătesc, zic, n-am nevoie de școală specială, m-a învățat mama, nu ouă prăjite, zice, și nici cum să faci mămăligă, alte chestii mai complicate, n-o să-ți strice, ai să vezi. M-am gândit eu: și cât ține? Nu mult. Și pentru ce? Ai să vezi, dacă nu-ți place, te întorci la sapă. Ai mei, zice, du-te, Florico
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
se duce acolo unde poate auzi muzică și poate dansa? Cei de o vârstă. Nu-ți pasă dacă la un moment dat observi că un oarecare Ghiță sau Costică devin onctuoși și insistenți, arătîndu-ți foarte mândri dinții lor lați de mămăligă. Organizatorii... Asta ar fi prea de tot, ei și-au dat osteneala, au organizat totul, și chiar pe ei să-i refuzi când te invită la dans? Mai ales că dincolo de înfățișarea lor șoldie erau perfect politicoși. Unul din el
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
coborât direct pe plajă, printre bărci și stabilopozi. Nisipul devenise apos, te invita să-l ocolești. Mirosea toată plaja a alge și sărătură. Ne-am așezat la o masă în pescărie și-am comandat hamsii și borș de pește cu mămăligă. Masa nu era de fapt o masă, ci un butuc ceva mai mare, proptit pe niște bolovani. Stăteai pe niște tabureți din lemn cu placaj; sub fund, citeai rezultate de meciuri de pe vremea când Fidel Castro vizita România. Avea un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
pe la toate casele acelora care nu pot să plătească toți banii. Îndată ce aceștia ajung la casa țăranului le scot ușile de la casă, de la tindă și le duc la primărie. Copiii, femeia, tremură toată noaptea de frig. Călărașii, dorobanții le iau mămăliga din ceaun, le taie găinile și le duc la cârciumă. Copiii, femeile încep a plânge; ei le îmbrîncesc, le bat. Întorcându - se de la cârciumă, i-alungă din paturile lor și se culcă ei. Cum se face ziuă [î]i ia
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sugestiv al truditorilor pământului ce reprezentau majoritatea populației țării sau muncitorilor care populau zonele suburbane ale orașelor pe care Eminescu Îl surprinde În „Mizeria vieții noastre publice”, citez: „Chipul țăranului român supt și lipsit de vlagă pentru că se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
mai pretențioasă, iar cartoful, la rândul său, va Înlocui multe din rădăcinoasele care se foloseau curent În alimentație. Treptat aceste alimente vor deveni principala sursă de hidrocarbonate. Atât de răspândită a devenit cultura porumbului, de exemplu, Încât alimentația unilaterală cu mămăligă va fi legată multă vreme de evoluția endemică a unei boli carențiale cunoscută sub numele de pelagră, sau boala celor trei D (diaree, dermatită, demență) care făcea ravagii În populația rurală, cauzată fiind de lipsa unei vitamine esențiale În metabolismul
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
XX, prin mijloacele moderne ale agriculturii extensive și intensive vor conduce la o abundență alimentară ce se va răsfrânge decisiv asupra modului de alimentație În Europa și implicit În țara noastră. Gheorghe Crăiniceanu În Igiena țăranului român - 1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
abundență alimentară ce se va răsfrânge decisiv asupra modului de alimentație În Europa și implicit În țara noastră. Gheorghe Crăiniceanu În Igiena țăranului român - 1895 arăta că „mămăliga era stâlpul casei, iar legumele erau cel mai uzitat și plăcut adaos”. Mămăliga cu cartofi sau lapte, fasolea păstăi sau boabe, varza și castraveții (ca legume proaspete sau murate), lăptuci, ștevie, urzici sau dovlecei erau principalele leguminoase, la care se adăugau: lintea, mazărea, bobul, năutul, spanacul, măcrișul, ceapa, usturoiul și ciupercile. Referințele istorice
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
pentru că În pășunatul oilor se găseau multe plante medicinale cu proprietăți terapeutice. Alin Ciupală referindu-se la alimentația primei jumătăți al secolului al XIX-lea, odată cu avântul producției agricole din perioada regulamentului organic (1829-1859) spune că „alimentul de bază era mămăliga din făină de porumb la care se adăuga fasolea, laptele, varza, ceapa și usturoiul”, de asemenea, amintește pentru prima dată de cultivarea orezului. „Laptele era așa de puțin că nu se Întrebuințează ca aliment ci ca medicament” observa dr. Nicolae
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
de fapt prin supraîncărcarea țăranilor cu dări progresiv crescânde care să alimenteze bugetul din ce În ce mai costisitor. De altfel În „Mizeria vieții noastre publice” (Timpul 23 iunie 1879) va descrie chipul țăranului român; supt și lipsit de vlagă pentru că „se alimentează cu mămăligă cu oțet și zarzavaturi, bea spirt amestecat cu apă, carne și vin foarte rar, a ajuns la un grad de anemie și slăbiciune morală Încât seamănă cu chipul uvrierului stors de putere la umbra fabricii, cu copii slabi, galbeni, lihniți
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
caracteristică „Întregii națiuni”, deoarece: Mulți dintre români sunt demni de a fi priviți, Iar pe alocuri poți găsi și niște fete atât de angelice, Încât dacă te-ai așeza lângă ele sau le-ai lua În brațe, Ai mânca și mămăliga tristă ca pe o plăcintă.” Mátyási găsește că frumusețea româncelor merită cuvinte de laudă, cu atât mai mult, cu cât ea este una naturală. Româncele, spune poetul nostru, nu sunt răsfățate nici cu mâncăruri deosebite - cum ar fi pâinea și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
O altă legendă are ca topos moara. Sub titlul De când au oamenii saț. De când se dă de pomană este narată următoarea istorie: după ce Dumnezeu a construit lumea, a făcut și moara cu morar. Însă morarul acela mânca foarte mult. Făcea mămăliga Într-un ceaun mare și n-ar fi dat nimănui nimic. Vine un om la moară care navea noroc. El i-a zis morarului că vrea să meargă la Dumnezeu să-l Întrebe de ce el, când slujește, de nimic nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
al XVIII-lea, s-a introdus cultura cartofului, devenit aliment de bază, alături de porumbul cicantin, cu perioadă de vegetație mai scurtă. Fiertura din făină de porumb (de mălai) a înlocuit fiertura din făină de mei și s-a numit tot mămăligă. Revenind la creșterea animalelor, trebuie să spunem că fiecare gospodărie poseda un anumit număr de vite mari, boi și vaci, precum și cai, folosiți pentru călărie și deplasări în diferite locuri, unde-i mâna interesul pe fiecare. Boii erau pentru tracțiunea
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]