33,140 matches
-
DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 81 79 Adolescență gips LUCRETIA DUMITRAȘCU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
am plecat, fără cheile de la ușă. Era război, a murit atunci o mătușă tușa, îi spuneam noi, avea ochii albaștri, era primăvara împletită în culori și parfum! Tușa mea de zare încă se clatină după obiceiuri și datină. Azi la mănăstire am pus o lumânare pentru sat, ciudat, am văzut și am visat: caii ce s-au întors la arat. Murim de două ori? În amintirea familiei Marin Ghiță din Bușteni Ce mult a trecut de când am ciocnit un pahar cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
lumi, fără soare în oglinzile mătuite de brumă. Pădurea și cerbii au pierit în apele negre ale ierbii, spunea Dan, poetul, au tot crescut în nămol lăsând în lumină un gol. Când bat clopotele la Athos, se înalță în cer mănăstirile, cetăți ale credinței, harfe de voal, lumini de cristal își schimbă culoarea de ceară, de opal, întunecate ca marea. Călugării și strămoșii se roagă pentru noi, rămași să scriem ce ei au uitat. Reînvie, în lumânările aprinse, credința, în straie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
în pruncie, sentimentul că, în timpul oficierii cultice, cobora realmente din cer duhul sfânt: Rusaliile au coborât după zece zile de la Înălțare,/ mare sărbătoare pentru creștini!/ Sfântul duh era apa vie,era foc./ O elocventă emoție spirituală comunică dangătul clopotelor de la mănăstirile din muntele Athos: Când clopotele la Athos,/se înalță în cer mănăstirile/cetăți ale credinței, harfe de voal/ lumini de cristal își schimbă culoarea/... Degradarea existenței individuale,în timp, ireversibilitatea eternei treceri, neaderența la prezent, evadarea în vis, contemplația extatică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
sfânt: Rusaliile au coborât după zece zile de la Înălțare,/ mare sărbătoare pentru creștini!/ Sfântul duh era apa vie,era foc./ O elocventă emoție spirituală comunică dangătul clopotelor de la mănăstirile din muntele Athos: Când clopotele la Athos,/se înalță în cer mănăstirile/cetăți ale credinței, harfe de voal/ lumini de cristal își schimbă culoarea/... Degradarea existenței individuale,în timp, ireversibilitatea eternei treceri, neaderența la prezent, evadarea în vis, contemplația extatică sunt, desigur, doar câteva din motivele poemelor din acest volum al Mariei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1534_a_2832]
-
drag, cel al plăsmuirii creației sale. Peste puțin timp m-am reîntâlnit cu Doamna Lucreția, așa cum îmi place mie să-i spun și m a invitat acasă, să văd bustul părintelui stareț Iachint, cel care a slujit mulți ani la Mănăstirea Putna. Modelat în lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Putna. Modelat în lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la mănăstire, pregătind cartea Comori ale spiritualității romaneaști la Putna. L-am văzut și eu de câteva ori în timpul slujbelor religioase, alteori în muzeu. Privind sculptură, comparativ cu fotografiile, am rămas impresionată de asemănare. Regaseam în acest portret calitățile cucernicului arhimandrit, inteligent
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
la un pahar de vin roșu. Pe artistul Boușcă l-am cunoscut foarte bine. A fost profesor la Academia de Arte din Iași, cunoștea mai multe limbi străine. Soțul meu lucra la Arhivele Statului cu sediul în clădirea din curtea Mănăstirii Golia, unde mergeam aproape zilnic, trecând pe lângă casa lui Boușcă. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 11 9 Am fost în atelierul artistului cu prilejul unei delegații din Germania. Vorbea foarte bine limba
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Filioreanu, 1978 col. Muzeul Literaturii Române Iași LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 78 76 LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 79 77 Părintele Iachint Starețul Mănăstirii Putna gips patinat 77x57x38cm semnat, datat stg. lateral, 2001 col. Mănăstirea Putna LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 80 78 Mircea cel Bătrân gips patinat LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:21 PM Page 81 79 Adolescență gips LUCRETIA DUMITRAȘCU
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Shelley nu crede în fantome Profesoara de istorie a lui Shelley − care-i era și dirigintă − a organizat o excursie de o zi pe la mănăstiri. Barbie se temea întotdeauna că Shelley va intra în încurcătură, dar spera că, totuși, într-o bună zi, va fi și ea copil ascultător și responsabil. Drumul cu autocarul a fost plăcut, copiii erau veseli, cântau și sporovăiau. În sfârșit
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3078]
-
întotdeauna că Shelley va intra în încurcătură, dar spera că, totuși, într-o bună zi, va fi și ea copil ascultător și responsabil. Drumul cu autocarul a fost plăcut, copiii erau veseli, cântau și sporovăiau. În sfârșit, au ajuns la mănăstire. Au vizitat biserica, unde au admirat icoanele frumoase, apoi clopotnița, și atelierul de țesut covoare. La sfârșit, copiii au fost invitați să vadă osuarul. Rafturi întregi erau acoperite cu oase, mai ales cranii. Înfiorați de teamă, copiii s-au grăbit
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3078]
-
copil întrebă, arătând spre un loc gol: − Dar aici nu stătea cineva? − Ba da! E locul lui Shelley! − Shelley!!! strigă disperată diriginta, care știa și ea multe din năzbâtiile fetei. Văzând că Shelley nu e în autocar, se întoarseră la mănăstire. − Cine a văzut-o ultima dată? − Era cu mine în osuar, chiar în spatele meu, spuse Marta, dar după ce am ieșit n-am mai văzut-o. Diriginta și șoferul se năpustiră spre osuar. Ușa se înțepenise, dar șoferul o deschise cu
Minunatele aventuri ale lui Lucy și Shelley by Maria Elena Lebădă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1680_a_3078]
-
o zonă înaltă, Cartierele Uranus, Antim și Rahova au fost alese ca loc pe care urma să fie ridicat centrul administrativ. Aceste zone reprezentau cele mai vechi zone ale orașului, cu o mare concentrare de monumente istorice, în primul rând mănăstiri și biserici, unele din ele mai vechi de 300 de ani. Zonele rezidențiale ale acestor cartiere aveau unele dintre cele mai elegante clădiri ale capitalei, de la casele familiale de unu sau două etaje, cu grădini mari, până la clădiri cu trei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sau două etaje, cu grădini mari, până la clădiri cu trei sau patru etaje, proiectate de arhitecți renumiți, precum Ion Mincu și Horia Creangă. Sub nicio formă din acest ansamblu, proiectat de liderul comunist, nu trebuia să facă parte bisericile și mănăstirile, ele nu se încadrau în linia arhitectonică comunistă, deci se impunea eliminarea lor din acest spațiu. Lăcașurile de cult care au suferit în timpul sistematizării din anii ’80, pot fi catalogate în funcție de gradul de distrugere în: biserici dărâmate, biserici translatate și
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
demolată la 26 august 1987, biserica Sfânta Treime-Dudești, demolată în 9 noiembrie 1987, la insistențele prim-vicepreședintele Primăriei Capitalei, Dumitru Necșoiu. (anexele 9-11) Politica de sistematizare a distrus și alte monumente semnificative pentru arta europeană și pentru istoria românilor: bisericile mănăstirilor Cotroceni și Pantelimon, în 1984, respectiv 1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii Văcărești a fost unul dintre cele mai mediatizate acte totalitare pe plan extern. Complexul Văcărești
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sistematizare a distrus și alte monumente semnificative pentru arta europeană și pentru istoria românilor: bisericile mănăstirilor Cotroceni și Pantelimon, în 1984, respectiv 1985, complexul Văcărești, în 1986, casa lui Nicolae Iorga, în 2 iulie 1986, Spitalul Brâncovenesc. (anexa 12) Distrugerea mănăstirii Văcărești a fost unul dintre cele mai mediatizate acte totalitare pe plan extern. Complexul Văcărești, biserica și clădirile auxiliare (turnul-clopotniță, casa domnească, capela înconjurată de o galerie de coloane, chiliile călugărilor, stăreția, două bucătării) serviseră drept închisoare între 1864-1970. Inițial
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de a reabilita acest complex pentru al transforma în muzeu istoricocultural”. În 1974 începuseră chiar lucrările de restaurare a decorațiunilor interioare, care cuprindeau și icoane în stil bizantin. Pe 2 decembrie 1984, Nicoale Ceaușescu a efectuat o vizită în perimetrul mănăstirii Văcărești și în urma acesteia a dat ordinul de dărâmare a sfântului lăcaș. S-a dispus ca peste ansamblul mănăstirii Văcărești să se amplaseze un nou tribunal. Pe 9 ianuarie 1985, s-a hotărât punerea în aplicare a proiectului de demolare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
decorațiunilor interioare, care cuprindeau și icoane în stil bizantin. Pe 2 decembrie 1984, Nicoale Ceaușescu a efectuat o vizită în perimetrul mănăstirii Văcărești și în urma acesteia a dat ordinul de dărâmare a sfântului lăcaș. S-a dispus ca peste ansamblul mănăstirii Văcărești să se amplaseze un nou tribunal. Pe 9 ianuarie 1985, s-a hotărât punerea în aplicare a proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
în urma acesteia a dat ordinul de dărâmare a sfântului lăcaș. S-a dispus ca peste ansamblul mănăstirii Văcărești să se amplaseze un nou tribunal. Pe 9 ianuarie 1985, s-a hotărât punerea în aplicare a proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
1985, s-a hotărât punerea în aplicare a proiectului de demolare a complexului mănăstirii Văcărești. Astfel, Nicolae și Elena Ceaușescu, împreună cu primarul general al Bucureștiului, Gh. Pană, și cu arhitectul șef al Capitalei, Necșoiu, au decis: să se demoleze biserica mănăstirii Văcărești, să dispară aripile laterale din incinta domnească, să se reducă la jumătate înălțimea turnului de intrare în incinta domnească prin demolare parțială, să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
să se păstreze integral prima incintă. Demolarea a avut loc în perioada decembrie 1986ianuarie 1987. (anexele 13-15). În cartea sa, arhitectul Gheorghe Leahu consemna emoționant: „Pe 11 decembrie 1986, dupăamiaza, înainte de înserare, când nu te mai puteai apropia de fosta mănăstire din cauza cordoanelor de securiști și de militari ce înconjurau zona, am trecut cu jale în suflet prin Piața Sudului, să-mi iau rămas bun de la fostul monument. Intreaga incintă din față nu mai exista; Casa sau Palatul Domnesc și Stăreția
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
sau Palatul Domnesc și Stăreția erau fără acoperișuri și fără zidurile de la etaje, din biserică se smulgeau ferestrele, lăsând mari orbite negre în zidurile sfărâmate. Pănă la 15 decembrie 1986, în preajma Crăciunului, terenul pe care fusese ridicată între 17161740 falnica mănăstire era complet liber, totul fusese ras de pe fața pământului”. Din fericire au fost și monumente istorice și religioase care au scăpat de distrugere ca urmare a aplicării soluției translatării, soluție care s-a aplicat pentru prima dată, la inițiativa inginerului
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
s-a aplicat pentru prima dată, la inițiativa inginerului Eugen Iordăchescu, în cazul bisericii de la Schitul Maicilor, în data de 5 iulie 1982, pe o distanță de 245 m; aceeași metodă sa aplicat și în alte cazuri: biserica și turla mănăstirii Mihai Vodă, care în anul 1985 au fost mutate la o distanță de 289 m, biserica Sf. Ilie Rahova în 1984, 51 m, cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din incinta mănăstirii Antim mutată 28 m în anul 1985
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
și în alte cazuri: biserica și turla mănăstirii Mihai Vodă, care în anul 1985 au fost mutate la o distanță de 289 m, biserica Sf. Ilie Rahova în 1984, 51 m, cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din incinta mănăstirii Antim mutată 28 m în anul 1985, biserica SF. Gheorghe Nou - Capra, amenințată cu demolarea încă din 1978, a fost mutată în cele din urmă între 10-22 septembrie 1985, biserica Sf. Ioan Piață, care din cauza reflectării ei în vitraliile nou
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]