4,696 matches
-
scrise un singur lucru” Am nevoie să te revăd William” Puse jurnalul înapoi în sertar și urcandu-se în păr pe așternuturile moi,isi pleca capul gândindu-se la iubire fără să știe că,la capătul pădurii,la aceeași lună măreață se uită și Will văzând în ea,pe Karon.
KARON,CAP 6 de VIOLETA CATINCU în ediţia nr. 2271 din 20 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359962_a_361291]
-
El, dezertor, ajunsese la șatră să scape de moarte, pe când ea din întâmplare, să nu fie omorâtă la o margine de șanț. Viața ei era de martiră, a păcatului strămoșesc, că se născuse evreică. Viața pentru el era un lucru măreț, de neprețuit și o iubea. - Marițo, pentru mine, ca și pentru tine, numele noastre adevărate, Maia și Trifon, nu trebuie să fie știute de nimeni. Eu rămân Trifu și tu Marița, altfel putem ajunge curând la locul de care ne-
SÂMBĂTA PAŞTELUI ÎN TRANSNISTRIA de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359965_a_361294]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > GEORGE PETROVAI - LIMBA CE-O VORBIM - CEA MAI MĂREAȚĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR Autor: George Petrovai Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Se spune că era odată în Sarmizegetusa un om atât de înțelept, încât putea desluși mersul vremii din bătaia vântului, lucirea stelelor
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
beneficiarii unei istorii mustind de inestimabile contribuții la edificarea culturii și civilizației universale (ex. venerabilele Tăblițe de la Tărtăria, cu mult mai vechi decât toate scrierile cunoscute până în clipa de față), ci și a limbii pe care o vorbim - cea mai măreață catedrală spirituală a românilor din totdeauna și de pretutindeni, smulsă cu forcepsul geniului colectiv din pântecele veșniciei, în care au oficiat atâția preoți curați ai acestui neam, unii (bunăoara așa ca Eminescu) până la sacrificiul suprem! Căci limba fiecărui popor este
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
din Europa a cărei unitate e exclusiv întemeiată pe limbă» (de altfel, pe vremuri chiar cuvântul limbă era sinonim cu neam sau popor)”! George PETROVAI Sighetu Marmației 30 august 2013 Referință Bibliografică: George PETROVAI - LIMBA CE-O VORBIM - CEA MAI MĂREAȚĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR / George Petrovai : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 George Petrovai : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
LIMBA CE-O VORBIM – CEA MAI MĂREAŢĂ CATEDRALĂ A ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360001_a_361330]
-
noastră este cel mai binecuvântat Poem al Dorului divin. Fiecare mărturisitor al cuvântului ales care s-a dăruit /se dăruie cu slujire sfântă lui Dumnezeu și Neamului prin educație, cinstire, rugă, poezie, laudă, carte pilduitoare sau cântare este un Voievod măreț al Limbii noastre ortodoxe. Cei ce gândesc, vorbesc, scriu și-nfăptuiesc cuvintele alese ale Limbii noastre ortodoxe devin Mlădițele înmiresmate ale Frumuseții Cuvântului Dumnezeiesc. Idealul cuvântului ales este frumusețea veșniciei Limbii noastre sfinte. Cuvântul duhovnicesc este împlinirea cuvântului ortodox. Cuvântul
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
a lungul mileniilor, închei cu poemul dedicat femeilor din Carpați: (Elenă Armenescu - Poeme din volumul Memoria Statuillor) Hărăzita de zeu Îți mulțumesc taranca română Ce te-ai păzit de „înnoiri” Că de tăișul straniului Tu nu ești preamărita, ca în mărețe fapte Dar tu ai în grija viața zi și noapte. Tu, care nu ai dat pradă flacărilor Războiul de țesut și prietena ai rămas Cu vegherea mirosului de pâine, a icoanei Ce stă și azi deasupra dăinuirii vetrei tale Cum
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
gura pe un tăiș sonor) vei înflori în numele unui destin necunoscut e bine vino spre mine nimic nu durează un pântec cald oricând ne primește ne duce în călătoria de care nici nu știam avem timp pentru gesturi intransigente pentru mărețe căderi în blândeți necalculate vino spre mine aici acolo șirul se va întrerupe odată moartea va fi odată pe un pod strălucitor aici acolo vino spre mine rostește încet silabele du-le departe du-te și tu, fericitule vânt moartea
POEME DE GEO GALETARU de BAKI YMERI în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359837_a_361166]
-
mari, fie negustor, fie comandant de oști. Visa să ajungă cetățean de seamă al acestei mândre urbe, să fie slăvit de norodul de rând al țării. Celalalt frate, cel mic, Artemios, avea o cu totul altă fire. Pentru el, cetățile mărețe nu aveau mare însemnătate. Avea o fire blajină, visătoare. Scruta zările, marea, cu pescărușii jucându-se deasupra valurilor. Admira norii cum trec maiestuos pe bolta albastră a cerului. Admira pajiștile înverzite din preajma orașului, livezile roditoare, colinele înflorite, ale căror umbre
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
centrul orașului unde în noaptea precedentă încă se mai băteau dalele de piatră. Momentul principal al sărbătorii - dacă se poate spune așa - a fost dezvelirea statuii lui Ștefan cel Mare, realizată în perioada interbelică, restaurată și reașezată acum pe un măreț postament, după ce fusese izgonită și ocultată în toți acești ani. În cuvântul său, ministrul Culturii, regizorul Ion Ungureanu (după opinia mea, cel mai bun ministru de cultură posibil!) compară destinul statuii cu cel al poporului acestei provincii, adus la condiția
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
esențială a unei națiuni în care extuziasmul popular este călăuzit de personalități culturale și politice de excepție, într-o deplină armonie în fața scopului ideal, însuflețite deoptrivă de logică și de élan, de har și de ingeniozitate strategică, rezultanta fiind o măreață realizare națională. *** Azi știu cât de iute trecător și schimbător avea să fie acel sublim moment istoric de armonie colectivă dar mă bucur că încă mai există oameni cu sufletul nepervertit care înțeleg valoarea și prețul minunatei limbi pe care
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
conștiința, ne proiectează gândirea spre măreția firii, ne transformă sufletește. Fără să vrem, în contact cu maiestuosul peisaj montan din Defileul Jiului, ne simțim mai demni și mai buni, mai împliniți sufletește. În această Poartă a Carpaților Meridionali totul este măreț, sălbatic, frumos, neașteptat, uimitor. Tocmai în această parte de țară, în mirificul Defileu al Jiului, la mijlocul distanței dintre municipiul Târgu Jiu și municipiul Petroșani, altfel spus - în locul unde nordul Olteniei își dă mâna cu sudul Ardealului, se află Sfânta Mănăstire
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
În geografia spirituală a picturii de inspirație sacră ne regăsim pe noi înșine, într-o nouă stare sufletească și de conștiință. Culorile calde, aeriene, liniștitoare ale picturilor degajă atunci o atmosferă plină de farmec inefabil, în deplin acord cu arhitectura măreață a Catedralei, cu spațiul ei sacru, cu detaliile exonartexului, cu atmosfera diafană, cu frumusețea spirituală a Sfinților care ne privesc din compozițiile murale. Pridvorul de la Lainici vorbește sufletului nostru însetat de frumos în variate moduri și cu diferite mijloace. Este
PROF. UNIV. DR. MIHAIL DIACONESCU – LAINICI – CAPODOPERĂ A ARTEI ROMÂNEŞTI ŞI EUROPENE, EDITURA „EVANGHELISMOS”, BUCUREŞTI, 2011 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 648 din 09 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359870_a_361199]
-
subtilitate culorile primare cu cele binare, a dat o putere aparte valorii acestei lucrări, lăsându-ți ochiul să persiste asupra diversității între tehnică și culoare; spunându-ți că acel ”Autoportret din nisip” îți vorbește, trăiește, te privește cu ochii ei măreți și sufletu-i plin de mulțumire. Și dacă sunetele muzicii sau cuvintele scriitorului se succed treptat într-o continuă mișcare, aici în” Autoportret din nisip”, imaginea chipului artistei este unică, este fixă naturalețea este pusă pe pânză, în limitele firescului
AUTOPORTRET DIN NISIP de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 257 din 14 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359638_a_360967]
-
LUCA CARAGIALE, SAU FORȚA REALISTĂ A ACTUALITĂȚII OPEREI LUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 256 din 13 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Studiu de AL.FLORIN ȚENE Ion Luca Caragiale, sau forța realistă a actualității operei lui Măreața construcție realistă pe care a înălțato opera lui Caragiale pe orizontul literaturii române, constituie, și astăzi, o imagine autentic contemporană cu moravurile noastre. Pentru a înțelege mai bine opera acestui mare clasic al literaturii române trebuie să etapizăm, pe scurt
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
întrona Lumina după atâta post. Alerg iute spre altar, prin Poarta de vânt Cu pași izbăvitori, sub pânza cerului senin Cruce devin, îmbrățișare spre Cuvânt Când brațele-mi deschid alintului divin. M-opresc sub imperialii platani, crengile lor Desenează simbol măreț, de biruință Bogăția ramurilor, rotundul fructelor Mi-amintesc de înțelepciune, de căință. Alung din mine și din jur norii tristeții Sub cerul liber, sub platanii maiestuoși Mă rog și mulțumesc în numele vieții Pentru toată bucuria, pentru anii frumoși. Spre semeni
SOLSTIŢIU SUB PLATANI (POEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359109_a_360438]
-
Madama și lista încă nu este încheiată. Nici nu stai tu atâtea zile cât ți-ar trebui ca să le vizitezi pe toate. - Hai s-o luăm pe rând, ca să te înțeleg. Catedrală și poartă știu ce înseamnă. Dar mole? - Ceva măreț, de mari dimensiuni, sau volum. Este vorba de o clădire mare în care se află Muzeul Național al Cinematografiei italiene. Torinezii se mândresc cu această clădire care-i poartă numele arhitectului. - Vezi ce avantaj au arhitecții? Le rămân numele pentru
ROMAN IN LUCRU, CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359077_a_360406]
-
Românesc - un proiect deosebit de important și de curajos pe care actualul întâistătător al Bisericii noastre Ortodoxe Române Preafericitul Părinte Patriarh Daniel dorește să-l ducă până la capăt, până la bun sfârșit, având suficiente și eficiente argumente în impunerea și susținerea acestui măreț și nobil demers, câteva din aceste argumente, evocându-le și noi, în cele ce urmează, (și) cu ajutorul comunicatului Biroului de Presă al Patriarhiei Române și al Centrului de Presă „Basilica”, publicat in cotidianul creștin „Lumina” din 01.08.2011; (http
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359037_a_360366]
-
Bună mi-ar fi și acum ... șoferiță fără mașină ce sunt!...și brusc mi s-a făcut dor de Peugeotul meu 206 ... O să-mi iau altul! Dacă nu de Paște ... la Paștele Cailor! Și când mă gândesc la ce “idealuri mărețe” aveam ... pe la 6 ani: voiam să fiu mecanic auto, ziua, și, noaptea, cântăreață într-un bar...Să-mi pună mesenii bani în decolteu (așa văzusem eu, pe la mine, pe la țară, la nunți, și tare mi-a plăcut)! Mă uit la
ÎN PACEA SERII DE APRIL de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359129_a_360458]
-
în stereo a comunicărilor urmărite, ceea ce ar fi un mare câștig pentru imaginația și memoria noastră care este ajutată și de sutele de frumoase ilustrații cu subiecte biblice potrivite descrierilor din paginile respective. Desigur, eu nu am citit toată această măreață lucrare filă cu filă, fiindcă orice Biblie nu trebuie citită ca un roman, chiar dacă autorul declară că o vede mai mult ca o opera literară decât religioasă. Ea poate fi studiată, pe sărite, în funcție de versetele și capitolele care ne interesează
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
spirit descriptiv. Nu pot încheia această modestă prezentare a unei Opera Magna fără să-l felicit călduros pe distinsul autor, atât în numele meu cât și al multor români care, cu toții, ar dori mult să aibă în mâinile lor o așa măreață lucrare. Numai că pentru a se putea împlini acest deziderat, autoritățile responsabile cu viața culturală a acestei țări trebuie să se implice în posibilitatea de a se finanța editarea Bibliei române versificate în tiraje care să o scoată din anonimat
ROMÂNIA – PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBILIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de CRISTIAN PETRU BĂLAN în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359101_a_360430]
-
Mă ,,Paste" gândul... Sau credință , căci în durere iubirea este dor . Devine totul , ruga și căința. Prin moarte a înviat IiSUS HRISTOS Sărbătoresc în haină de lumină Lumină din lumina răsărind, Cuvantul Domnului, adus că o grădină În al iubirii măreț chin. Referință Bibliografica: Mă ,,Paste gândul / Petru Jipa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 463, Anul ÎI, 07 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Petru Jipa : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
MA ,,PASTE GANDUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 463 din 07 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359144_a_360473]
-
recompensat cu șefia Comitetului Olimpic Internațional n.a.2012), cu câteva minute înainte de concurs, au înșfăcat-o pe atleta Mihaela Melinte de pe stadion, mai abitir decât Gestapoul și gata, nexam o altă preconizată medalie de aur! Și astfel a fost dărâmat mărețul soclul al imaginii României la JO de la Sydney... pentru niște analize făcute Mhaelei, cu luni în urmă, de nu știu ce laborator obscur din străinatate, sau pentru un bâzdâk de pastilă de nurofen administrată Andreei de „mengelianul” doctor Oană! Aceasta a fost
MEMORIA PENIŢEI (2) – CINE TRAGE SFORILE? de GEORGE ROCA în ediţia nr. 730 din 30 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359110_a_360439]
-
munca de remunerarea ei și sexualitatea de procreere. În orașul fantoma Palilula pierdut în mijolcul câmpiei moldo-valahe puterea este în mâna secretarului organizației de bază al P.C., liturghia este înlocuită cu lupta pentru pace, și fidelii poarta smeriți că icoanele mărețe portrete idealizate ale lui Nicolae și Elena Ceaușescu. În Palilula despre muncă sau remunerare ei, nici nu poate fi vorba, după cunoscută lozinca, ei se fac că ne plătesc, noi ne facem că muncim. Sexualitatea, s-a transformat într-o
UNDEVA LA PALILULA de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 480 din 24 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359190_a_360519]
-
Ceea ce impresiona la el erau ochii lui radiind de un spirit creștin autentic, de statura mijlocie, corpolent aș zice bine proporționat, părul negru, expresia fetei era o îmbinare de bunătate și înțelepciune. Privindu-l în timp ce predică înțelegeam mai bine acel măreț verset din Evanghelia după Ioan ( 12-24): ,, Adevărat, adevărat, vă spun, ca, daca grăuntele de grâu, care a căzut pe pământ, nu moare, rămâne singur; dar daca moare, aduce multă roada.” Ascultând predicile sale vedeam împlinirea acestui verset în viața unui
CONTRASTUL DINTRE DOUA VIETI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359224_a_360553]