28,647 matches
-
permeabile au acumulat în timpul ploilor sau în timpul topirii zăpezilor. Aici, în stivele groase ale formațiunilor permeabile, pătrund cu ușurință apele, pentru a se acumula acolo unde întâlnesc orizonturi de argile și marne. Ca urmare pe valea Beliei sau direct în malul Prahovei, la Breaza, Podu Vadului, apar numeroase izvoare de prezența cărora este legată declanșarea unor intense degradări de teren. De asemenea, iviri de apă apar și la baza treptelor care însoțesc Prahova; sunt izvoarele de terasă cu debit mai puțin
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și trifoiul, în timp ce izma, coada calului, pipirigul, rogozul și iarba ciutei se dezvoltă în locuri umede. Pe cea mai mare parte a pajiștii de pe pornituri, folosite ca imaș, sunt multe mărăcinișuri cu
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sunt multe mărăcinișuri cu păducel, mur, măceș. Vegetația acvatică este alcătuită din plante cu adaptări speciale: plante lipsite de rădăcini, care plutesc la suprafața apei, cum ar fi algele, lintița (Lemna minoră, peștișoara (Salvinia natausă; plante fixate prin rădăcini în malul din fundul apei dintre care unele sunt aproape în întregime submerse, deci hidrofile și higrofile. Vegetația palustră se dezvoltă pe terenuri acoperite de un strat de apă puțin adânc sau cu apă freatică la mică adâncime, pe soluri gleice. Această
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
localnicii iau spus Câmpul Brezii s-a cuibărit, altă așezare ce și-a lut numele de Capul Câmpului, locul unde se sfârșește netezișul terasei, sugerându-ne prezența culturilor de câmp, aici fiind și terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
terenuri arabile. În nord-estul orașului contemporan, pe malul stâng al râului Prahova s-a înjghebat altă așezare care și-a luat numele de Podul Corbului, de la o frântură de terasă căreia i s-a zis pod. În sud-est, tot pe malul stâng al râului Prahova, s-a format, în timp, localitatea Frăsinet, al cărui nume provine de la specia arborescentă răspândită de-a lungul luncii si pe versantul vestic al dealului Orădia. Asadar, onomastica, hidronimia și toponimia acestor locuri mioritice amintesc, la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
degradărilor de versant și doar în mică parte modernizată. Orașul Breaza este amplasat în zona dealurilor subcarpatice, pe terasele înalte create de râul Prahova la ieșirea din zona montană. El se întinde în cea mai mare parte pe terasa de pe malul drept al Prahovei. În zona de terasă, localitatea s-a dezvoltat în mod uniform în zonele construibile realizându-se o țesătură uniformă omogenă. În satele aparținătoare dezvoltate în zona de deal dezvoltarea este rarefiată. Zona centrală este amplasată în centrul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
următoarele surse de apă pentru locuitori și pentru industrie: aă sursa Sunătoarea cu un debit de cca. 6 l/s constituită din drenarea unor izvoare bă sursa Nistorești cu un debit de 27 l/s alcătuită dintr-un dren pe malul stâng al râului Prahova, utilizată atât pentru industrie (HIDROJETĂ cât și pentru populație că Sursa exclusivă a Liceului Militar construită dintr-un dren pe malul drept al râului Prahova, care furnizează cca. 5 l/s dă Sursa Paltinu cu un
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
bă sursa Nistorești cu un debit de 27 l/s alcătuită dintr-un dren pe malul stâng al râului Prahova, utilizată atât pentru industrie (HIDROJETĂ cât și pentru populație că Sursa exclusivă a Liceului Militar construită dintr-un dren pe malul drept al râului Prahova, care furnizează cca. 5 l/s dă Sursa Paltinu cu un debit aprobat de 50 l/s, prin sistemul Câmpina (Paltinu) - Cornu - Breaza, debit de apă care, datorită exploatării defectuoase de pe traseul aducțiunii Cornu - Breaza și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și înregistrează permanent pierderi de apă. Datorită deficitului existent la sursă, întregul sistem de alimentare cu apă funcționează în regim nepermanent. Cartierul Podu Vadului se alimentează gravitațional din sursa Sunătoarea Cartierul Valea Târsei, Surdești și Irimești, ca și cele de pe malul stâng al râului Prahova - Nistorești, Podu Corbului și Frăsinet, sunt alimentate cu apă din surse locale (puțuri de mică sau mare adâncime, drenuri, izvoare), surse care nu sunt centralizate, nici autorizate și la care nu sunt respectate limitele zonelor de
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
și nu pot asigura debitul și presiunea necesară pentru consumul local și pentru incendii. Pentru a îmbunătăți situația existentă este prevăzută extinderea sistemului de aducțiune, optimizarea rețelei de distribuție și racordarea la sistemul centralizat al orașului Breaza a localității de pe malul stâng al râului Prahova (Nistorești, Frăsinet, Podu Corbuluiă. 6. 3. 2 Rețeaua de canalizare În Breaza există canalizare doar pe B-dul Republicii de la HIDROJET până în aval de gara CFR. Orașul este canalizat în sistem divizor, având deci rețea separată pentru
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
principal este amplasat pe b-dul Republicii. Pe strada V. Alecsandri se găsește un colector de apă uzată de la Liceul Militar care se descarcă în canalizarea orașului. Toate canalizările conduc apele uzate menajere la stația de epurare orășenească existentă, amplasată pe malul drept al râului Prahova, aval de gara C. F. R. Rețeaua de canalizare existentă nu acoperă întreaga tramă stradală, existând chiar cartiere întregi care nu sunt racordate la canalizare. Multe locuințe individuale, precum și cartierele: Surdești, Valea Târsei, Irimești, Nistorești, Frăsinet, Podu Corbului
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ce include dietoterapia, fitoterapia, cărbunoterapia, helioterapia, terapia fizică sau gimnastica de recuperare, aeroterapia și nu în ultimul rând 64 terapia prin credință. Dispune de 80 de locuri și își propune să valorifice potențialul deosebit al apelor minerale existente aici, pe malul drept al pârâului Slănita, în cartierul Podul Vadului, la locul ce s-a păstrat în toponimie “La Băi”. Importantele resurse de plante cu utilizare terapeutică, au determinat S. C. Hofigal S. A. București să inaugureze la Breaza la începutul anului 2003 Complexul
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
hidrominerale recomandate în cura balneară fac din localitatea Breaza o zonă cu un veritabil potențial balnear, care întregește salba stațiunilor balneoclimaterice de pe Valea Prahovei. Pe teritoriul localității se găsesc, de asemenea, câteva monumente ale naturii: -Fagul prințesei- A crescut pe malul stâng al râului Provița, în liziera sudică a pădurii din cheia Proviței, la circa 15-30m de firul văii amintite, într-o poieniță. S-a păstrat în constiința localnicilor și sub numele de “Copacul cel mare”. Are venerabila vârstă de peste 600
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
58 de locuri; 1 camping, cu 12 locuri și complexul turistic de agrement “Lac de Verde”. Complexul hotelier “Aleea Nucilor”are două stele și este situat în partea centrală a orașului iar motelul “Belvedere”este situat în cartierul Nistorești, pe malul stâng al Prahovei în cartierul Nistorești. Pensiunile turistice private-adevărate bijuterii arhitectonice-vin să completeze într-un mod fericit posibilitățile de primire a oaspeților. Din salba de vile transformate în pensiuni private se desprinde ”Casa Ianuș”- o Asociație Familială cu activitate în
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
principale; - colectoare secundare; - cămin de serviciu ; - cămin de racord; - camere deversoare etc. Colectoarele principale adună apa de pe întreaga suprafață canalizată și o transportă spre stația de epurare. De obicei acestea se amplasează în zonele cele mai joase ale localităților pe malurile râului (receptorului). Pentru a reduce din secțiunea lor se prevăd camere deversoare ce descarcă direct în receptor apele la un anumit grad de diluție pentru a nu-l polua, când sistemul de canalizare este unitar. Colectoarele secundare evacuează apele în
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
transportării lichidelor care conțin particule abrazive. Modulul de elasticitate scăzut, tenacitatea, rugozitatea scăzută, hidrofobicitatea, coeficientul scăzut de frecare, înaltă inerție chimică a tubulaturilor din polietilenă permit un transport excelent și cu o mare eficiență tehnică și economică a lichidelor și malurilor abrazive (fig. 2.48Ă. Capacitatea ridicată de prelucrare a acestui material permite construirea de piese speciale cu forma optimă pentru a reduce uzura și a facilita înlocuirea. Masa redusă, autocurățirea și absența rugozităților prezentate de aceste conducte simplifică eventualele operații
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
momente de insatisfacție, la coșmaruri de genul acelora atribuite eroului său. Noroc că visele sale tulburi (psihanalizabile, dar nu insist) erau urmate și de viziuni onirice de-a dreptul frumoase, precum aceea cu zborul pe deasupra pomilor din grădina părintească de pe malul Nistrului (sau pe malul Bâcului?), sub privirile admirative ale tatălui și fraților (unii deja decedați). De altfel, Domnul R. constată adeseori că, deși parte din familie doarme în cimitirul satului natal (dar și sub zăpezile lagărului siberian!), sentimentul morții nu
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
coșmaruri de genul acelora atribuite eroului său. Noroc că visele sale tulburi (psihanalizabile, dar nu insist) erau urmate și de viziuni onirice de-a dreptul frumoase, precum aceea cu zborul pe deasupra pomilor din grădina părintească de pe malul Nistrului (sau pe malul Bâcului?), sub privirile admirative ale tatălui și fraților (unii deja decedați). De altfel, Domnul R. constată adeseori că, deși parte din familie doarme în cimitirul satului natal (dar și sub zăpezile lagărului siberian!), sentimentul morții nu este atât de copleșitor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
eu pe toate? Bine, bine... Și cum prinzi tu... tritonii ăia grozavi? Bărzăunul, sîcîit de atîtea întrebări, se gîndi o clipă și, cum tot avea să-i plătească lui Virgil o poliță mai veche, răspunse foarte serios: Vin singuri la mal cînd îi fluieri... așa, ca oile. Ești un zevzec! răbufni Virgil cînd observă tendința Bărzăunului de a-și bate joc de el. Și cum ajung la mal, continuă Bărzăunul calm, eu le spun că tu ai luat premiul I și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
plătească lui Virgil o poliță mai veche, răspunse foarte serios: Vin singuri la mal cînd îi fluieri... așa, ca oile. Ești un zevzec! răbufni Virgil cînd observă tendința Bărzăunului de a-și bate joc de el. Și cum ajung la mal, continuă Bărzăunul calm, eu le spun că tu ai luat premiul I și ei încep să rîdă, și rîd, și rîd măi frate, pînă amețesc. Și mie nu-mi rămîne atunci decît să-i iau de coadă și să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
la fel de serios: Mda... sînt sigur că-i așa. Numai află tu de la mine că ei nu rîd de ce le spui, ci de moaca ta de harbuz murat! Șopîrluțele alea se pricep grozav la proști și cum văd cîte unul pe mal, se adună în turmă, ca la circ. Bărzăunul schiță un început de rîs, dezvelindu-și doi dinți din partea stîngă, apoi propuse: În cazul ăsta hai și tu cu mine în pădure, să aibă încaltea de cine rîde mai mult! Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mlaștină! dădu explicație Bărzăunul cu ifose de atoateștiutor, dar și cu o notă de compătimire în glas. Oare o fi adîncă? Zic unii că n-are fund. Dacă pici în ea... Brrr!... se înfiora Virgil trăgîndu-se cît mai departe de mal. Merseră așa o vreme prin rariști mai puțin periculoase, sărind sau ocolind locurile mocirloase, pînă ajunseră într-un loc mai deschis, unde, pe o porțiune destul de mare, se întindea apa liniștită a lacului. Din loc în loc însă se zăreau niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
Vasile nu știe precis cîți kilometri sînt pînă acolo, dar zicea că trebuie mers cam două ceasuri și ceva. Bine, bine, interveni Vlad, asta contează mai puțin. Spune mai întîi pe unde trebuie să mergem. Pe la mlaștină, tot înainte pe malul pîrîului cu ferigă, pînă ce dăm de o stîncă mare, care se cheamă Piatra Domniței. Știu unde-i! strigă Bărzăunul. Am fost mai demult cu tata acolo să prindem păstrăvi. Da-i tare departe! Apoi, continuă Virgil uitîndu-se chiorîș la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
l-am crezut de prima oară, fapt ce mi-l reproșez cu destulă tărie și l-am rugat să-mi mai povestească o dată. Ei, și pentru că m-am întîlnit cu el a doua oară și am stat de vorbă pe malul rîului, unii au scornit fel de fel de minciuni. Și pe Vlad, adică, de ce nu l-aș putea suferi? Pentru că nu l-a crezut pe Bărzăun de prima dată și era cît pe ce să-l pocnească atunci cînd a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
După cîteva culmi mai mici, pe care le trecură fără prea mari eforturi, zăriră un alt perete de stîncă, mai mic decît Piatra Domniței, în care se contura un fel de intrare întunecoasă. De aici izbucneau vijelioase apele rîului pe malul căruia veniseră. Se opriră înfiorați și din pieptul fiecăruia izbucni același strigăt: Peștera! Într-adevăr, în fața lor răsărise, ca din basmul celor 1001 de nopți, Peștera Liliecilor. Spaimele întunericului I ntrarea în adîncul peșterii nu prea avu darul să încînte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]