2,351 matches
-
profetul dacilor, Za-molsis este hiperboreean. Macrobiu în lucrarea despre Scipio zice că: ,,regiunile udate de Tanais/ Don și Istru pe care antichitatea le numea hiperboreene”. Apollonius din Rodos în Argonautice spune că hiperboreenii sînt pelasgi locuind în nordul Traciei. Și Marțial, într-o epigramă adresată soldatului roman Marcellin scrie: ,,Soldat Marcellin tu pleci ca să iei pe umerii tăi cerul hiperboreean și astrele polului getic”. Numai să nu ne tîmpim! Același autor numește victoria lui Domițian asupra lui Gezino ,,hiperboreus triumphus” și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
porunca „culcat”. Eu m-am uita în jur. Peste tot erau fecale, pentru că weceul era înfundat, să văd un loc unde să execut comanda. El a țipat la mine: „Ce, nu-ți convine”?. Culcat, că altfel de duc la Curtea Marțială. M-am uitat lung la el, m-am aplecat și pentru ca să nu murdăresc uniforma abia îmbrăcată, m-am culcat sprijinit în mâini și în vârful bocancilor. A țipat la mine că aceasta nu înseamnă culcat, a venit lângă mine, a
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
și am dat cu ochii de Viorel, care mi-a istorisit toate cele relatate mai sus. Ajuns la comandament, căpitanul și-a scos pistolul și l-a îndreptat asupra mea: „Moisei, suntem în linia I-a, te împușc fără Curte Marțială”. Pierdut, prin veacuri am zis: „Cred că-i singurul lucru pe care-l merit”. A lăsat pistolul în jos, m-a privit ca de pe altă lume, a început să fluiere o melodie și apoi m-a întrebat: „Cunoști melodia aceasta
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
lume, a început să fluiere o melodie și apoi m-a întrebat: „Cunoști melodia aceasta”? Am răspuns: „ Nu mă pot gândi. Nu știu dacă o cunosc”. Căpitanul Drăguș a explicat rostul întrebării: Moisei, această melodie te-a scăpat de Curtea Marțială. Căpitanul fluierase în fața mea melodia pe care eu am fluierat-o când, lovit cu piciorul în coaste, m-am ridicat într-un cot și am fluierat-o și apoi am căzut iarăși în nesimțire.. Deodată căpitanul Drăguș și-a schimbat
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
tezei sale de doctorat, „deși nu posedă viziunea șamanică, vede foarte bine tot ce ține de șamani și de exportul de șamanism”. alți inițiați în șamanism dau „lecții de învățare a roții medicinei”. Cursurile conțin și ceva șamanism, alături de arte marțiale, dansul soarelui, tehnici militare specifice infanteriștilor Americani și învățătură de tip castaneda. acest neoșamanism combină ritualuri orientale de control și ritmare a respirației cu dansuri frenetice, practici șintoiste de servire a ceaiului și muzică contemporană. În concluzie, șamanismul actual de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
și morți subite, cum sînt cele ale lui Chatterton; iar acesta e poate cel mai clar semn pe care îl dă de imaturitate. [...] el are scîntei de geniu, frumuseți ce apar brusc și care îți taie răsuflarea. [...] Are unele sunete marțiale reușite, [...]. Arta lui a fost esențial dramatică. [...] Dl. Watts-Dunton într-adevăr îl declară a fi fost tatăl Noii Școli Romantice. [...] A avut mare originalitate și darul unei intense imaginații. Cele mai bune lucrări ale lui Chatterton au o inspirație, un
Thomas Chatterton: universul magic by Mihai A. Stroe () [Corola-publishinghouse/Science/84941_a_85726]
-
moment, Siguranța Statului îl va lua în supraveghere, pentru ca în anul 1942 să fie arestat împreună cu alți camarazi, învinuit că a colaborat cu acei camarazi la care s-au găsit două pistoale inutilizabile. Gheorghe Mântulescu va fi judecat de Curtea Marțială Galați, învinuit de complot și condamnat la moarte, pedeapsă comutată în 25 de ani de muncă silnică. Așa începe negrul său calvar. Stoic, cu fruntea sus privind la cer, liniștit și tăcut, el își va duce osânda până la capăt fără
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Gârneață și Tudor Popescu. Aici icoana sfântă ne-a legat și mai mult, ne-a dat puteri noi și credință în biruința adevărului legionar creștin. De la Închisoarea Văcărești am fost transportați la temnița Galaților pentru a fi judecați de Curtea Marțială a Diviziei 21 Infanterie. După un timp de detenție în temniță, am ajuns pe băncile acuzării. Procesul s-a judecat fugar, deoarece sentința era dinainte pregătită. Am avut mai mulți avocați în apărare, printre care și Radu Budișteanu, comandant legionar
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
săptămână. ALLAN: Nu, nu prea mă preocupă, ca să fiu sincer. Tu faci jogging? VECINUL: Nu, dar exersez cu greutăți. ALLAN: Da, mi-ar plăcea si mie să fac așa ceva, dar mi-e teamă că nu prea se potrivește cu artele marțiale practicate de mine. Tu nu practici artele marțiale, nu-i așa? VECINUL: Nu. Și așa mai departe. După o vreme și-au zâmbit și s-au despărțit printr-un obișnuit "Pe curând" După ce și-au dat seama că au atât
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
fiu sincer. Tu faci jogging? VECINUL: Nu, dar exersez cu greutăți. ALLAN: Da, mi-ar plăcea si mie să fac așa ceva, dar mi-e teamă că nu prea se potrivește cu artele marțiale practicate de mine. Tu nu practici artele marțiale, nu-i așa? VECINUL: Nu. Și așa mai departe. După o vreme și-au zâmbit și s-au despărțit printr-un obișnuit "Pe curând" După ce și-au dat seama că au atât de puține lucruri de spus, nu e de
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
T. și-a adunat poeziile, parodiile, epigramele, aforismele, fabulele în volumele Scuzați pentru deranj..., Tatuaje (1977), Revers (1980), Complimente necesare (1983), Acarnița (1986), Zâmbete cu supliment (1987), Asta-i situația (1989), Cartușiera (1991), Dioptrii pentru ochelarii de cai (1995), Stihuri marțiale (1999) ș.a. Este autorul unor antologii consacrate epigramei, parodiei, aforismului, fabulei și foiletonului. Ținta satirei lui poate fi colegul de breaslă, scriitorul, măruntul funcționar, marii șefi, ca și „monștrii sacri”, fenomenul social ori situația cotidiană, prozaică: „Orice imperiu /Are un
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
-i situația, Chișinău, 1989; Stați jos, copii!, Chișinău, 1990; Cartușiera, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1991; De ce v-ați dus de-acasă?, Chișinău, 1991; Bocetul, Chișinău, 1992; Dioptrii pentru ochelarii de cai, pref. Victor Prohin, Chișinău, 1995; Ghicitori, Chișinău 1995; Stihuri marțiale, Chișinău, 1999; Toporul taie închinându-se, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2000; Coloana nătângilor, Chișinău, 2001; Îngerii din cerul gurii, pref. Const. Zărnescu, Cluj-Napoca, 2003. Antologii: Mere acre, Chișinău, 1982; Atlas comic, Chișinău, 1987; Unei, unui, unor... (Epigramă românească), Chișinău, 1992
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
Efim Tarlapan, TR, 1993, 1; Victor Prohin, Un devotat scutier al genului, LA, 1994, 20; Ion Trif-Pleșa, Rondeluri de onoare, „Porto-Franco”, 1996, 1; Mihai Cimpoi, Efim Tarlapan și căderea imperiului, LA, 1996, 12; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 220; Nicolae Bătrânu, Marțiale basarabene, LA, 1999, 4 noiembrie. M. C.
TARLAPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
un punct și tot te gândeai”... Când a avut loc procesul? Pe data de 18 iunie În zori ne-or Îmbarcat În ARO-uri, IMS-uri, ce-or apucat, și suntem duși la Tribunalul Militar din Sibiu, la fosta Curte Marțială de-acolo, că ni se face procesul. Și am ajuns la Sibiu și ne-o băgat În fosta Securitate din Sibiu, la subsol. Acolo am luat primele două palme de la căpitanul Carol Bartoș, șeful anchetatorilor. Noi eram vreo optzeci și
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
lor monumentul care le-ar aminti despre gloriile militare ale patriei. Nici un loc, credem, n-ar fi mai nemerit din punctul de vedere al pioaselor tradițiuni și al efectului moral.“21 Când ne gândim la acest proiect, avem viziunea aspectului marțial pe care l-ar fi avut statuia lui Mihai înălțată deasupra dealului unde se află acum biserica Mihai-Vodă. Toate clădirile ce sunt acum de jur împrejur n-ar fi fost, întregul teren ar fi fost transformat într-o piață de
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
pe care îl omagiase studențimea maghiară, a fost însă crud; câteva luni mai târziu, învinuit fiind că n-a luat măsurile necesare - ca șef al armatei - de a opri trupele rusești la Dunăre a fost destituit și trimis în fața Curții Marțiale. 123. Viața politică a Turciei în anul 1876 a fost deosebit de frământată; la 30 mai a fost detronat, ca urmare a unei lovituri de stat, sultanul Abdul Aziz, acesta fiind înlocuit de Murad al V-lea; la 31 august Murad
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cât si cele trei tunuri au fost aduse în București la 11/23 septembrie 1877. La mijlocul lui septembrie, Eugeniu Stătescu intră în guvern luând portofoliul Justiției. Ion Câmpineanu rămâne titular la Finanțe.131 Garda imperială rusă, superbă, oameni cu înfățișare marțială și toți de statură erculeană, având cai coloși, defilează în fața Doamnei Elisabeta.132 În aceeași zi, garda pleacă către Plevna. Viața bucureșteană ia o mare dezvoltare de îndată ce intră rușii în București. bucureștii pe vremea rușilor Rușii, oameni de petrecere, foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acoperise creștetul gol cu o meșă ridicată de la o tîmplă spre cealaltă. Chelie „deasă” (vorba glumețului) am și eu, dar nu mi-o ascund sub vopseli sau tunsori sofisticate. O port cinstit, chiar de dinainte de a-l fi citit pe Marțial, care, în „Epistola X”, îi atrăgea atenția unui contemporan că „nimic nu e mai urît pe lume ca un chel care și face bucle”. Contrariat de vederea celor doi, mă întreb (se înțelege, retoric) dacă acest gen de nesinceritate e
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
ori de cîte ori mă încumet să scriu mai mult de o pagină pe zi. *Ion Toboșaru, cel mai sprîncenat dintre profesorii văzuți de mine, și-a început prezentarea unei exigue cărți de epigrame, luînd-o, fudul de știința sa, de la Marțial, desigur să arate că e „tambour de livre”. Pentru titlul său de universitar, numeroasele anacoluturi și dezacorduri pe care le-a făcut erau stupefiante. Însă și mai grave erau rupturile dintre frazele de comentariu critic și citatele cu care încerca
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fortul Jilava, cu numărul 13 a devenit închisoare de tranzit, militară și politică, unde, pe lângă militarii care avuseseră anumite abateri, erau „găzduiți”, înainte de judecarea proceselor și cei care fuseseră arestați din motive politice și urmau să fie judecați de Curtea Marțială. începând din 1933 legionarii erau „locatarii” obișnuiți ai acestei sumbre închisori, care era formată dintr-un inel de celule boltite peste care se depusese pământul rezultat din excavațiile, de câțiva metri grosime și dintr-un sâmbure central ”reduitul”, cu camere
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
timp de război cea maximă era de asemenea moartea și confiscarea averii. Un raport al Marelui Stat Major către Președinția Consiliului de Miniștri, din 1942, înăsprea pedepsele și propunea ca evreii care se abat de la muncă să fie deferiți Curții Marțiale sau trimiși în Transnistria (doc. nr. 66). Măsura a și fost aplicată. Astfel, în septembrie 1942, familia Soniei Palty a fost deportată în Transnistria pentru că tatăl ei ar fi absentat de la detașamentul de muncă din comuna Tudor Vladimirescu de lângă București
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
C. Terit./ Cerc. Teritoriale/ C. Teritoriale - Cerc Teritorial/ Cercuri Teritoriale Cercul Terit. Buc./Cerc Terit. București/C.T.B. - Cercul Teritorial București C.F. - Căile Ferate C.F.R. - Căile Ferate Române C.I. - Centru de Instrucție C.J.M. - Codul Justiției Militare C-Lung - Câmpul-Lung cm. - centimetri C.M. - Curtea Marțială Cmdt. 1-7 Terit./ Comand. 1-7 Terit. - Comandamentele 1-7 Teritoriale C.N.R. - Centrul Național de Românizare Col. - colonel Com. - comună Comand./ comandt./ Comnd./ C-dantul/Cdți./ C-ți. - comandant/comandanți Comand./ C-mente - Comandament/Comandamente Comand. A.P. - Comandamentul Apărării Pasive Comand. Apăr
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
octombrie 1943. Nota nr. 426.952 a Marelui Stat Major, Secția I, referitoare la drepturile bănești acordate evreilor care prestează muncă obligatorie. 171. 9 octombrie 1943. Raportul nr. 38.074 al Cercului Teritorial Covurlui referitor la pedepsele aplicate de Curtea Marțială unui număr de 11 evrei repartizați în cadrul muncii obligatorii la Detașamentul nr. 120 Codima. 172. 18 octombrie 1943. Raportul nr. 68.122 al Comandamentului Etapelor de Est, Stat Major, Biroul 4, referitor la echiparea deficitară a evreilor repartizați la muncă
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
în case românești; - Cazarea Evreilor aflați la lucru se va face în afara localităților. În acest scop se vor construi imediat bordeie sau barăci. Toți comandanții ierarhici vor face controluri dese și inopinate - pe teren - arestând și trimițând în judecata Curților Marțiale pe toți acei care vor dovedi ușurință în paza Evreilor, aflați la lucru. Comandamentele Teritoriale, în rapoartele contrainformative lunare, vor arăta la un capitol special modul cum se aplică aceste prescripțiuni. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR GENERAL, N. Mazarini Șeful Secției
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
detașament. Zilele de închisoare să se execute în plus ca zile de muncă peste termenul fixat. Fiecare detașament să-și construiască carcere, pedeapsa urmând a se executa așa cum prevede regulamentul. Pentru abateri mai grave, să fie trimiși în judecata Curții Marțiale. Evreii, care se sustrag dela această muncă (prin înșelăciuni, cumpărare, intervenții, etc.) vor fi trimiși în Transnistria la muncă grea sau în ghetto împreună cu românii care se vor preta la astfel de acțiuni. Pe lângă cazarea separată a evreilor se va
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]