1,488 matches
-
fi mai degrabă un mare gând decât o mare mașină. Probabil că, așa îmi pare, fiecare conștiință individuală trebuie comparată cu o celulă a creierului în mintea universală." "Ceea ce rămâne este în orice caz foarte diferit de materia viguroasă și materialismul dezaprobat a scientiștilor victorieni. Se demonstrază că universul material și obiectiv constă din ceva mai mult decât din construcțiile propriilor noastre minți. În acest punct, fizica modernă s-a mișcat în direcția idealismului filozofic. Mintea și materia, dacă nu s-
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
și platitudine."" Fărcășanu cheamă tineretul să se opună atitudinilor de violență, distrugere și lipsă de măsură care începuseră să se generalizeze în România și pe care le caracterizează ca ""un fel de romantism de prost gust, cu zbierete, asasinate, kidnaping, materialism istoric, imperialism și deznaționalizare"". Spiritul care trebuie să anime tineretul este un spirit de generozitate, de bunătate și de omenie în raporturile dintre oameni, pe care el îl numește un spirit de caritate, definită ca solidaritate. Tendințelor de egalizare brută
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
tinerei femei mândre, morale, inteligente și rafinate. Această eroină, ca și multe din protagonistele romanelor Olgăi Kobyleanska, prezintă o filosofie de viață asemănătoare cu cea a autoarei, sensibilitatea sa rafinată, simțurile sale estetice, dar și dezgustul său față de vulgaritatea și materialismul vieții în care trăia. Într-adevăr, se spune că așteptările pe care le avea Kobyleanska de la oameni erau așa de ridicate încât ea avea doar puține prietene apropiate și nu a fost niciodată căsătorită deoarece a eșuat în găsirea perechii
Olga Kobyleanska () [Corola-website/Science/309544_a_310873]
-
ca lume subiectivă, și este necesar să subliniem că există numeroase puncte de vedere filozofice și științifice asupra definirii 'obiectivității realității'. Există divergențe între diferitele înțelesuri atribuite de diferite școli filozofice 'obiectivității', unele curente admițând cunoașterea lumii obiective, spre exemplu materialismul, pe când Kantianismul neagă cunoașterea lumii obiective, a 'lumii în sine' cum este ea numită. Alte curente filozofice precum idealismul, cum am mai spus, neagă pur și simplu existența lumii obiective, independența de subiect, declarând că singura lume coerent admisa, perceptibilă
Obiectivitate (filozofie) () [Corola-website/Science/309127_a_310456]
-
aminte și de cuvintele spuse, în momente de extremă criză, cum mai pot fi și altele într-un viitor ce nu poate fi prevăzut și împiedicat de nimeni, de către însuși Lenin și care sunt o dovadă în plus despre șubrezenia „materialismului” ce stă la baza ideologiei D-voastră de astăzi. Iată, în adevăr, ce spunea Lenin în raportul său către al VIII-lea congres al partidului, la 7 martie 1918: „Mai întâi, în octombrie 1917, un continuu marș triumfal; apoi, deodată
Onisifor Ghibu () [Corola-website/Science/305079_a_306408]
-
Asan-Aga. A urmat Școala Industrială din București și apoi Școala Divizionară de la Arad. Devine activist în cadrul Uniunii Tineretului Muncitor și este trimis la studii la universitățile de marxism-leninism din București și Cluj, unde își însușește cunoștințe în domeniul filozofiei și materialismului dialectic (1954-1957). În anul 1959, Ion Coman devine student la Facultatea de Comandă și Stat Major din cadrul Academiei Militare din București, ale cărei cursuri le-a absolvit ca șef de promoție. Este încadrat apoi ca ofițer în Direcția Superioară Politică
Ion Coman () [Corola-website/Science/304872_a_306201]
-
al ministrului învățământului (1956). Pentru scurtă vreme, în 1948, a fost consilier cultural la Belgrad. Din 1957 trece la catedra de filosofie a Universității din București, anterior fiind ales membru corespondent al Academiei (1955). A publicat îndeosebi studii de marxism, materialism dialectic și istorie. Prin decretul nr. 157 din 4 mai 1971, a fost decorat cu Ordinul Steaua Republicii Socialiste România clasa a II-a. În 1957 s-a recăsătorit cu Dorli Blaga, fiica filosofului Lucian Blaga.
Tudor Bugnariu () [Corola-website/Science/305542_a_306871]
-
materiale îi corespunde o intoxicare răuvoitoare adusă de puterile întunericului pentru a păstra elementele de lumină în ea, sau literal a o păstra „oarbă” (în întuneric), sau ignorantă; într-o stare de distracție amețitoare. Poate din acest motiv, Valentinus concepe materialismul, decât să fie o substanță diferită de divin, ca un atribut al unei erori de percepție. Astfel concluzionăm asupra concepției Valentiniene asupra Universului ca fiind poate de natură fundamental monistă, în care toate lucrurile sunt aspecte ale Divinului; vederea noastră
Gnosticism () [Corola-website/Science/305451_a_306780]
-
Colecționarul", tinerilor mânioși englezi ai epocii.” Este evidentă îngrijorarea scriitorului față de starea contemporanilor săi. Dar neliniștea lui nu e pricinuită de soarta umanității, cât de cea a compatrioților săi. În viziunea lui, Anglia e amenințată de o adevărată ofensivă a materialismului, de generalizarea dorinței de confort, de perspectiva de a se transforma într-o țară „a prosperității cu orice preț”. Acesta e peisajul existenței zilnice a personajului central al cărții; un peisaj ce contrastează dramatic cu amănuntele propriului trai, cu cenușiile
Colecționarul () [Corola-website/Science/313007_a_314336]
-
scenariu al originii sistemului solar, dar și ale vieții pe Pământ. Mai mult, era subliniat faptul că fosilele dovedesc o evoluție continuă a speciilor de animale, ajungând până la cele recente și la om. Ideile privind transmutația speciilor erau asociate cu materialismul radical al Iluminismului și au fost vehement combătute de gânditorii conservatori. Georges Cuvier atacă ideile lui Lamarck și Geoffroy Saint-Hilaire susținând concepția lui Aristotel, conform căreia speciile sunt imutabile. Cuvier consideră că dispariția acelor specii, a căror mărturie se regăsește
Istoria gândirii evoluționiste () [Corola-website/Science/314483_a_315812]
-
sine" sau "fără suflet" - termenii de "Eu" sau "mine" nu se referă la nimic fix. Sunt pur și simplu niște termeni convenabili ce ne permit să ne referim la o entitate mereu schimbătoare. Doctrina "anatta" nu este vreun fel de materialism. Budismul nu neagă existența entităților "imateriale", iar ea (cel puțin tradițional) distinge între stările corpului și stările minții. Astfel, traducerea convențională a termenului de "anatta" prin "fără suflet" poate fi confuză. Dacă termenul de "suflet" se referă simplu la o
Suflet () [Corola-website/Science/314525_a_315854]
-
care își exprimă dezacordul: În aceeași scrisoare, Sedgwick accentuează distincția dintre moral și fizic în cadrul diverselor aspecte ale vieții: Sedgwick dezaprobă cartea lui Darwin deoarece respingea orice prezență a divinității, ca parte principală în actul creației naturii și deschidea calea materialismului. În ciuda acestei divergențe de opinii, Sedgwick rămâne prieten cu Darwin până la sfârșitul vieții. Botanistul american Asa Gray negociază cu o editură din Boston pentru a publica o versiune americană autorizată, dar află că și alte edituri din New York intenționau să
Reacții la teoriile lui Darwin () [Corola-website/Science/314631_a_315960]
-
frumoase. Este fragmentul din Noul Testament pe care îl îndrăgesc cel mai mult. Este o dorință a mea, deși mi-e greu să-ți spun de ce nu aș dori să-mi spui părerea ta în legătură cu aceasta."" Deja Darwin își pusese problema materialismului implicat în ideile sale, după cum vedem în notițele sale privind transmutația: ""Gândirea, mai bine zis dorința, fiind ereditare, este greu să ne închipuim altfel structura creierului, decât ca fiind ereditară, lucru dovedit și de analogii - iubirea efectului divinității asupra organizării
Concepția despre religie a lui Charles Darwin () [Corola-website/Science/314698_a_316027]
-
și prelegeri de filozofie a științei și de semantică. Ghyka arată că, în acea perioadă, școlile americane considerau semantica o ramură a pozitivismului logic promovat de Cercul de la Viena, pe care nu-l agrea, considerându-l o variantă secundară a materialismului dialectic. În consecință, Ghyka a introdus în cursurile sale și elemente metafizice, transformându-l într-un curs de simbolism, concentrându-se asupra teoriei matematice a ritmurilor în literatură, teorie elaborată de omul de știință român Piu-Șerban Coculescu (cunoscut și sub
Matila Ghyka () [Corola-website/Science/313624_a_314953]
-
ședințe ale conciliului între 8 decembrie 1869 și 1 septembrie 1870. Sarcinile primordiale pe care și le-a pus papa Pius al IX-lea, au fost definiția dogmei Infalibilității Papale și confirmarea poziției Bisericii Catolice față de raționalism, relativism, liberalism și materialism. În primele ședințe au fost discutate și aprobate două constiuții: prima "Dei Filius", Constituția Dogmatică a Credinței Catolice, și a doua "Pastor Aeternus", Prima Constituție Dogmatică a Bisericii lui Cristos care definește primatul și infalibilitatea Papei. Începutul războiului franco-prusian a
Conciliul Vatican I () [Corola-website/Science/314306_a_315635]
-
octombrie, a scris un document de cincizeci de pagini intitulat "aforisme universiste", care reprezentau „...o dezvăluire aproape ecstatică a adevărului și a luminii ce va veni, ce purta marca unui adevărat profet.” Documentul a fost notabil și pentru atacurile împotriva materialismului național-socialist și pentru respingerea rasismului și antisemitismului la care subscrisese anterior. În plus, el a lucrat și la o predică, "Dreptatea eternă", în care reitera credințele sale de bază, inclusiv cea în reîncarnare.
Vidkun Quisling () [Corola-website/Science/318399_a_319728]
-
că devine pentru autorități unul dintre naționaliștii cei mai de temut. În paralel cu lupta revoluționară, se perfecționează din punct de vedere spiritual. Prin opera sa fundamentală, "Yoga integrală", a încercat, în concepție proprie, să sintetizeze filozofia contemplativă indiană cu materialismul, ajungând să integreze evoluționismul darwinist în cadrul Vedanta.
Sri Aurobindo () [Corola-website/Science/320396_a_321725]
-
Fundației Thiers, iar intre anii 1936-1938 a plecat în călătorii de studii în Turcia. În anul 1939 a intrat în Partidul Comunist Francez, pe atunci ilegal, și în acea perioadă a devenit un adept al metodologiei istorice marxiste bazate pe materialismul dialectic. În anul 1940 a terminat titlul de doctorat în litere, una din teze fiind „Siria de nord în perioada cruciadelor și a principatului franc al Antiohiei”. A trebuit să-și întrerupă cariera științifică și didactică din cauza izbucnirii celui de
Claude Cahen () [Corola-website/Science/322963_a_324292]
-
acestei rușini naționale, vi-l dau eu: împroprietărirea țăranilor." De asemenea, Babeș s-a preocupat îndeaproape de problemele medicinii profilactice, abordând probleme ca: alimentarea cu apă a localităților, organizarea științifică a luptei antiepidemice etc. Concepția sa filozofică, înscrisă pe linia materialismului este expusă în lucrările: "Considerațiuni asupra raportului științelor naturale către filozofie" (1879) și "Credință și știință" (1924). Babeș a combătut agnosticismul lui Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum și fideism. A susținut în mod
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
camaraderie națională prin intermediul serviciului militar. Fasciștii văd violența și războiul ca acțiuni, care creează regenerare, spirit și vitalitate națională. Fascismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal, antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și antiproletar și în multe cazuri, anticapitalist. Fascismul respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism în favoarea acțiunii, disciplinei, ierarhiei, spiritului și a voinței. În economie, fasciștii se opun liberalismului (ca o mișcare burgheză) și marxismului (ca o mișcare proletară) pentru că sunt mișcări economice exclusive bazate pe anumite clase. Fasciștii prezintă ideologia lor ca
Fascism () [Corola-website/Science/297671_a_299000]
-
creștină, reprezentarea și structurile de reflecție asupra lumii. Filozofia modernă: între secolele XVI și XIX, cuprinzând perioada Renașterii, a Luminilor și zorii epocii industriale. Filozofia contemporană: perioada, ulterioară neohegelianismului și postkantianismului, care marchează apariția unor noi premise filozofice: pozitivismul, existențialismul, materialismul senzualist, realismul idealist și filozofia vieții, circumscrisă foarte larg începând cu secolul XIX până în zilele noastre.
Filozofie () [Corola-website/Science/296582_a_297911]
-
de a laiciza forțat cultura acestor țări. Deși ideea de Moș Crăciun provine din creștinism, personajul a devenit o reprezentare laică a Crăciunului. Acest fapt a fost contestat de un grup mic de fondatori ai religiei protestante care au respins materialismul sărbătorii rezultat din oferirea de cadouri. Această opoziție datează din secolul XVI, fiind pornită de către grupurile protestante și continuată de puritanii din Anglia secolului al XVII-lea și de coloniștii americani care au interzis complet sărbătoarea. Deși Crăciunul a devenit
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
al României a declarat că; „În această perioadă a Sărbătorii Nașterii Domnului auzim colinde multe și frumoase despre Moș Crăciun, dar mai nou apare în societate și un fel de Moș Crăciun secularizat și comercial, simbol al consumismului și al materialismului individualist. Totuși, adevăratul înțeles al lui Moș Crăciun se află în iubirea părintească a lui Dumnezeu-Tatăl, iubire care se arată în lume prin nașterea Fiului Său Celui veșnic, Mântuitorul lumii”, pontiful criticând transformarea Crăciunului într-un alt prilej de cumpărături
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]
-
Obiectul, în aparență inutil, inofensiv și ilogic, a fost subiectul a numeroase interpretări: de la cele psihologice ("Odradek" ar simboliza recurența gândurilor refulate), la cele religioase (ața încâlcită pe pe bobină ar fi tradiția iudaică) sau filozofice ("Odradek" ar fi chintesența materialismului absurd). "Odradek" a rămas până astăzi un mare mister. Celălalt volum de povestiri, cel publicat postum, "Marele zid chinezesc" nu este mai puțin reprezentativ pentru proza kafkiană. În "Vânătorul Gracchus", fantoma unui vânător mort, dar în același timp, « într-o
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
și catolicii germani criticau Franța pentru că era un stat laic și anticlerical. Biserică Catolică Franceză și-a construit un discurs anti-protestant. Apare opoziția dintre cultură germano-austriaca și civilizația anglo-franceză. Germania se considera diferită prin militarismul ei față de raționalismul francez sau materialismul britanic. În discursul public portretiza lupta dintre eroul german și comerciantul britanic. Germania pornește la război cu sprijinul consensului de pace orășeneasca, care avea un set de așteptări contradictorii. Socialiștii sprijineau războiul ca fiind o luptă împotriva obscuratismului, autoritarismului țarist
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]