5,675 matches
-
e cunoscută (cazul colecției de la mănăstirea moscovită Andronikov, consacrată creațiilor lui Andrei Rubliov (1360-1430) și altor discipoli ai vestitului Teofan Grecul ce a impus modelul bizantin în „cea de-a III-a Romă”), la noi a domnit modestia anonimatului unor meșteri populari lipsiți de o cultură specială a imaginii dar cu atât mai surprinzători prin rezultatele artistice remarcabile ale lucrărilor lor. În cazul icoanelor pe sticlă din Transilvania s-a reținut existența unor ateliere de familie, cum probabil s-au întâmplat
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
țara făgăduinței, ca într-o țară care nu era a lui și a locuit în corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună moștenitori cu el ai aceleiași făgăduințe. Căci el aștepta cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu." Observăm că aici cuvântul "credință" este unit cu cuvântul "ascultare". Pentru că la esența credinței stă acțiunea, fiind încrezători în ceea ce Dumnezeu poruncește. De aceea a fost Avraam tatăl credincioșilor. Pe când trăia el încă în păgânism, Dumnezeu
TRECEREA III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357709_a_359038]
-
țara făgăduinței, ca într-o țară care nu era a lui și a locuit în corturi, ca și Isaac și Iacov, care erau împreună moștenitori cu el ai aceleiași făgăduințe. Căci el aștepta cetatea care are temelii tari, al cărei meșter și ziditor este Dumnezeu." Găsim un lucru semnificativ în legătură cu felul de viață al lui Avraam, ca om al credinței, precum și al fiilor și nepoților lui, și anume faptul că Avraam a trăit ca un pelerin. El nu a avut o
TRECEREA III de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/357709_a_359038]
-
a ieși din labirint.” Marin Sorescu spunea că ,, toți suntem curioși să știm cum zboară poezia, cu ce fel de aripi, pe care meridian înnodat la un capăt. La noi, în România, zboară cu aripi de șindrilă, făcând aluzie la Meșterul Manole. În ,,Teoria sferelor de influență” încercam să analizez cu exemple, modul în care poezia se poate naște din atingere cu filozofia ( Lucrețiu), din explorarea vagului și ambiguității (Saint-John Perse), a livrescului, devenit material de construcție, în care oamenii își
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
e secanta / în cazul secund / îti daruiesc un segment / sub forma de arc /iar în primul doar o atingere / dacă vrei mai mult / avem doua opțiuni / ori intru în tine / ori te circumscriu / în ambele cazuri / contopirea / înseamnă ocupare”. Mitul Meșterului Manole este reiterat în poemul “Te zidesc” - subliniind jertfa creatorului care-și zidește iubirea-n cuvânt, în chip de rugăciune la templul eului spiritual, alcătuit din lacrimi și cărămizi. Se poate spune că Dan Tudor Calotescu, pornind de la un punct
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
deoarece mai mult ca în țară nu voi găsi nicăieri de lucru, în domeniul picturii bizantine “. În aceeași perioadă, un alt agent arăta că părintele Sofian este „un om care-și iubește țara“. Cu alte cuvinte, doar elanul duhovnicesc, conștiiciozitatea meșterului și dragostea pentru „România eternă“ au fost singurele rațiuni care l-au motivat pe părintele Sofian în acțiunile sale. Din nou, dragostea era un răspuns la absurdul lumii. „Monotonia“ înfloritoare a vieții duhovnicești Devenit unul din duhovnicii vestiții ai Bucureștiului
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
ca o trestie la mal” - spune poetul, în lupta dintre pământesc și ceresc, eterna dispută a omului. Faptul că participă la ridicarea unui edificiu spiritual care nu se va dărâma în timp, îl îndreptățește să se socotească un zidar, un meșter care adaugă cărămizi coloanei infinite a Poeziei: “Sunt ca și voi și lîngă voi zidar / De ziduri mari ce nu s-au mai zidit / Pentru cupolă, cruce și altar / Înaltului POEM FĂRĂ SFÂRȘIT ... // Sunt ca și voi, un Om care
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
veșnic îndrăgostit. Și vai, dacă n-ar fi așa! Aceste mici artificii, inversările studiate de verb și jocurile de cuvinte dau savoare și farmec versurilor. De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești de atârnat pe dinăuntru. De asemenea, el vede Poezia ca pe “iubita
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
De altfel, spiritul ludic este prezent pretutindeni. Poetul se recunoaște un “cioplitor de versuri”, un meșter artizan în lemn, în piatră, în orice alt material care să redea frumusețea cuvântului. Eu aș spune că e un șlefuitor de diamante, un meșter de bijuterii sufletești de atârnat pe dinăuntru. De asemenea, el vede Poezia ca pe “iubita iubiților ce mor” - “cea mai dragă, perversă și frumoasă/ amantă”, căreia îi face toate hatârurile, numai să nu-l părăsească. E aici un joc de
ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI, ROMEO TARHON, POEME de ROMEO TARHON în ediţia nr. 515 din 29 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358716_a_360045]
-
Stătea soldatul în gheretă și-i păzea de credeai că cine știe ce unitate militară importantă era acolo. Avea bătături în palmă de la pilă, de nu-și mai simțea mâinile de umflate ce erau. Câte scatoalce după ceafă a mai luat de la meșter, când nu-i ieșea piesa cum îi plăcea acestuia. Nici acum nu este mare diferență. Doar că nu-l mai bate nimeni, însă palmele îi sunt la fel de bătătorite și pline de bășici de la seceră și coasă. Și pentru ce? Acolo
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
din alta limbă și iarba, iarba se acordă cu vântul ? se îmbrățișează, dansează amândoi, uneori el îi aduce o floare... nu, nu se acordă. unde-ai văzut ca iarba să șuiere și vânt care să înierbească ... de ce numai în țara meșterului manole prințul e rege când își pune coroana cuvântului și cerșetor când întinde mâna după el? și amândoi împing cuvântul să cadă de pe șindrilă să zboare... pentru că el locuiește în cel mai dulce loc de pe pământ limba omului și a
ÎNVĂŢĂTURILE CUVÂNTULUI ALB CĂTRE FIUL SĂU NEGRU. DE SCRIS de VASILE PIN în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344652_a_345981]
-
nu îl veți afla decât spre seară; Rănindu-vă-ntre voi o să mă doară. De dragul vostru eu mă las străpuns - Vi s-a părut că n-am murit de-ajuns? ... SCULPTURĂ mă aflu într-o stâncă - din ea cioplesc doi meșteri primul - zilei arată trupul meu, al doilea - la inimă îmi umblă și-n vultur mă preface nu trebuie decât să mă înalț ... SPIRALĂ Ne trecem, unul câte unul, Mai târșâit, mai legănat, Pierzându-ne înspre înaltul Ce l-am privit
INELELE TRUNCHIULUI DE TEI (POEZII) de GEORGE TEI în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344683_a_346012]
-
eroare morală și creștină “. După această comunicare a vorbit prof.univ.dr. Ion Cuceu, directorul Institutului de Folclor, care în expunerea sa a confirmat cele spuse de antevorbitor, exemplificând cu citate din volumele ”Colinda-Fata de maior “ de Augustin Mocanu și din volumul “Meșterul Manole “ de Ion Taloș. Cele două comunicări au fost subliniate cu vii aplauze de numerosul public present. Despre această temă și alte subiecte au mai vorbit: Roșca Nuțu, din Sighetu Marmației, Vasile B.Gădălin, Gavril Moisa, Maria Racolțea, Ion Benche
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358794_a_360123]
-
Autorului Gogonele, conopidă, varză creață, leuștean Stau cu toate zi si noapte, la murat într-un borcan. Pe pervaz, cuminți și calde, moțăie la copt în soare Zece mere dolofane, cu parfum de sărbătoare. Un dovleac umflat si galben, mare meșter la vorbit, Cască, plictisit de viață, singur într-un colț, pitit. Pere moi si lunguiețe, pe o tavă tolănite, Vise torc, la gura sobei, în fuioare aurite. Un borcan cu gem de prune, singur pe un raft uitat, A rămas
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
este încondeiatul ouălor. Un obicei este împodobirea ouălor pascale cu ornamente policrome, geometrice sau vegetal-florale. Ele fac faima unor ținuturi renumite pentru încondeiatul sau închistritul ouălor de Paște. Este un meșteșug perfecționat în timp, care a adus o reputație deosebită meșterilor din Transilvania și din Moldova. Ei au dedicat acestui frumos obicei, în care se reliefează talentul și priceperea, adevărate sărbători festive, cu expoziții și demonstrații pe viu. În fața tuturor, femeile transmit copiilor meșteșugul încondeierii ouălor, deloc ușor, însemnând nu numai
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
în urmă un festival în comuna Ciocănești. Aici, localnicii îi așteaptă pe cei invitați la “Festivalul național al ouălor încondeiate”, o inițiativă a primăriei, aducând și astfel în atenție localitatea, unde și copiii încondeiază ouă. Acest eveniment, la care vin meșteri populari din județele Botoșani, Brașov și Suceava, se adaugă altor doua festivaluri desfășurate la Ciocănești, Suceava - cel al păstrăvului și cel al iernii. Astfel, vizitatorii pleacă cu impresii deosebite despre un loc în lume de un pitoresc nemaiîntâlnit și prin
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
ornamente fitomorfe stilizate!” În arta aceasta s-au încorporat și depozitat forme tradiționale prețioase; mai rămâne decodificarea ei. Acest demers ar trebui să fie preocuparea cercetătorilor. E o mare de culori, de zămislire a spiritului, de imaginație, pe care numai meșterii români o pot transmite în festivalul ce poartă numele localității. La Ciocănești s-a premiat acum câțiva ani, cel mai mare ou pictat(de o tonă) amplasat pe car alegoric, înalt de 1,30 m. O localnică și-a pus
TRADIŢII PASCALE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 460 din 04 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358864_a_360193]
-
rugăciuni, amulete, posturi etc. Umbra este o energie, dublură ascunsă a celui în viață însă plină de forțe care pot distruge viul. Umbra poate să rămână blocată pe Pământ în momentul detașării sufletului de trup. Se spune că dacă un meșter zidar măsoară cu o trestie sau cu un băț umbra unui om și, apoi îngroapă în fundația unei case obiectul, care a servit la măsurat, omul a cărui umbrăa fost furată moare după patruzeci de zile de la acest ritual, transformându
SPIRITUL CONTINUĂ EXISTENŢA NEFIINDĂ A UMBREI OMULUI VIU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358843_a_360172]
-
TABLOUL VII ( Sala tronului din Sarmisegetusa. În colțul dinspre stânga e așezat scaunul regesc.). Scena 1. DECEBAL ( Revine oboist din luptă, unde a prins pe generalul Licinius pe care îl adduce.Nu îl cunoștea că este tata lui Ionuț, falsul meșter captiv roman, eliberat de Dochia.). Pe romanul acesta să mi-l țineți legat Alături, la îndemână și ne înarmat. ( Un oștean care însoțea pe Decebal îl conduce pe Licinius în camera de alături.). Pe poarta cetății să atârne capul trufașului
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
de-ai noștri au murit! ( E adus generalul Licinius, legat la mâini.). Dorința ți s-a împlinit. LICINIUS Cunosc cetatea voastră, vreau să-mi văd feciorul iubit. După care multă vreme am tânjit. TEHOMIR Cine-i acesta? Ce văd!? Fostul meșter, sclav roman, Licinius!? Ce prăpăd! LICINIUS Chiar el. Amicul Romei... și al copilului tată, Plămădit cu a regelui fată. Dar unde este copilul? Unde? 41 E mort!? E viu? Se ascunde? DECEBAL Ooo ... tu ești acela ce ai adus Daciei
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 3. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358961_a_360290]
-
m-am gândit Că zeul e mâhnit Și pentru al face mai înduplecatg Poporul la rugă l-am chemat. După cum ați aflat, o faptă nelegiuită În cetate, acum, a fost săvârșită. Un trădător găsita porunca-mi s-o nesocotească, Pe meșterii romani închiși să-i dezrobească. Spioni îi bănuisem și am hotărât să-i ucidem acum, Să ne croim cu bravură obștească drum Spre victoria noastră și libertatea acestui popor Care își va continua viața de aici, dincolo, la zeul nemuritor
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
ușile cu tocuri și praguri late, /geamurile cu/ pervazurile pline de flori /și podina din drugi mari de lemn.”, bunica, pe care o iubea nespus și care venea de la biserică, în zilele de sărbătoare “cu coșul tău frumos împletit de meșter,/cu cănițele tale de moși/ împodobite cu cireșe și prune uscate,/cu străchinile tale mereu pline,/ cu mâinile tale mereu dăruinde.” și căreia îi va păstra o recunoștință profundă peste ani. Acolo Ioana Dobre se afla în ținutul de legendă
ET IN ARCADIA EGO de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359304_a_360633]
-
din timpul prețios și să vii să ne vezi ce facem... noi băieții: cum mai flecărim vrute și nevrute; dar apariția unei stele de primă mărime..., nu-i așa iubiți comeseni, că odăița noastră s-a luminat în mod fantastic? - Pandelică, Pandelică... meșter ca tine la vorbe alese... nu-s prea mulți, dar ia spune: tot așa ești și când îți aperi clienții în fața judecătorilor? - Boierului îi place să apere mai mult femeiile, ha-ha-ha!... interveni sfinția sa, preotul Dovlete Marin, fiind în cunoștință de
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
În localul „LA CIOARA CHIOARĂ” coana Mărița Florescu împodobise pereții cu șervete brodate în culori vii, carpete, vâlnice, marame și farfurii de Horezu și Oboga, cești, ulcele, ulcioare și linguri de toate mărimile... cu încrustații de mare finețe făcute de meșterii rudari, iar la intrare se vedeau instrumente muzicale: ocarine, drâmbe, fluiere, nelipsitul caval și un nai făcut de răposatul de Ștefan Florescu, și el un cantor renumit al comunei Vălureni. Didina era o fată cinstită și respectoasă cu „Madam Mami
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
se poate împotrivi nimeni. Și totuși ni se pare firesc când ne trezim și mai ținem minte ce am visat, să încercăm să le dezlegăm. Să vedem dacă ele ne transmit cu adevărat vreun mesaj. Îmi spunea într-o zi meșterul Giudică: - Am visat odată că eram cu Ion Fieraru și a venit cineva și ne-a înrtrebat pe amândoi: Vreți să vă scriu pe listă, să vă fac maiștri militari? Eu am zis, nu vreau iar el a zis eu
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]