7,605 matches
-
excreția de apă prin antagonizarea ADH. Sistemul nervos simpatic, sistemul renină-angiotensină-aldosteron, peptidul natriuretic atrial și vasopresina reprezintă cele patru sisteme principale reglatorii care își adaptează activitatea lor ca răspuns la modificările volumului fluidelor din organism. Aceste schimbări în activitatea lor mediază efectele volumului fluidelor asupra excreției urinare de sodiu. 16.1.3. Osmolaritate/osmolalitate și tonicitate Osmolalitatea este determinată de concentrația totală de solviți într-un compartiment lichidian. Principalii solviți ai fluidului extracelular sunt sodiul, glucoza și ureea. Osmolaritatea este identică
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
sau insuficiență renală. • catecolaminele: stimularea beta 2 receptorilor sau agoniștii beta 2 adrenergici scad potasiul seric, în timp ce blocada beta 2 adrenergică crește potasiul seric și exagerează răspunsul hiperkaliemic la un aport suplimentar de potasiu. Această mișcare intracelulară a potasiului este mediată în parte de activarea sporită a Na-K ATP-azei. Perfuzia intravenoasă de catecolamine are efect difazic: creșterea imediată și tranzitorie (1-3 min.), urmată de scăderea prelungită (1-3 ore) a kaliemiei. Efectul inițial este legat de stimularea receptorilor alfa, care pot fi
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
nuanțată lucrurile nu se mai prezintă chiar atât de simplu. Pe de o parte, nu puțini optzeciști importanți manifestau o deschidere certă, incontestabilă către real, către biografismul derizoriu sau către cotidianul sordid, precum și o angajare puternică, o autenticitate ostentativă, deși mediată de ingineria textuării. Pe de altă parte, nouăzeciștii sunt departe de a fi străini de rafinatele cuceriri ale scriiturii textualiste, iar sporul lor de gravitate și realism este dublat uneori de o exacerbare a ludicului, dar nu pe coordonate livrești
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
el, și nu faptul X, drept autor al faptului Y. Nu este aici doar o chestiune de perspectivă sau de limbaj în care este descrisă realitatea, ci totodată una de fond. Pe de o parte, punând între paranteze subiectul care mediază relația cauzală, nu se mai poate explica mecanismul producerii acesteia. În acest caz, explicația funcțională poate avea rolul de model explicativ al relației cauzale. Pe de altă parte, o asemenea punere între paranteze poate să genereze ipoteze eronate. Să observăm
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale produce frecvent eroarea extrapolării comportamentului unor sisteme la toate celelalte sisteme sociale. Să revenim la legea amenințare/coeziune internă a sistemelor sociale. Relația dintre amenințarea exterioară și comportamentul creșterii coeziunii interioare nu este o relație simplă, directă, ci este mediată de „cerința de apărare”. În fapt, după cum se poate observa, însăși definirea condiției cauză, clasificareaeiîntr-o categorie generală („amenințare”), se face în raport cu efectul pe care îl are asupra sistemului: generarea unei reacții de apărare al cărei instrument funcțional este ridicarea coeziunii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
avea o funcție activă în constituirea fenomenelor sociale (a comportamentului individual și colectiv), fără însă a aduce la însăși o contribuție determinativă proprie, independentă. Ea este doar o luare de cunoștință a situației obiective, a factorilor care acționează asupra comportamentului, mediind însă această acțiune. Conștiința este deci o verigă în lanțul de determinare, exprimând adecvat determinismul obiectiv. Paranteza în care este pusă în schemă conștiința indică faptul că în explicația sociologică se poate face abstracție de ea. Analiza se concentrează asupra
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
conștiința indică faptul că în explicația sociologică se poate face abstracție de ea. Analiza se concentrează asupra relației dintre condiții și comportament, dintre cauze și efecte deci, care oferă un răspuns suficient la întrebarea „dece?”. Faptul că această relație este mediată de conștiință prezintă importanță doar în măsura în care dorim să știm „cum” are loc procesul de determinare a comportamentului de către condiții. Când analizează comportamentul politic al burgheziei, Marx pornește de la condițiile social-economice obiective și demonstrează cum îl determină acestea (Marx, 1960). Desigur
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caz. Consecințele directe sunt mai clar date în experiență; relația lor cu soluția în cauză este mai certă. Din acest motiv, ele vor fi luate în considerare mai mult la un nivel scăzut de cunoaștere, decât consecințele indirecte care, fiind mediate de alte procese, sunt mai dificil de detectat și prezis. O tehnologie era selectată până nu demult exclusiv în funcție de performanțele ei directe economice. De abia în ultimii ani s-au dezvoltat așa-numitele „studii de impact” care încearcă să identifice
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
corespondență structurală între cele două. Dezvoltarea societății aredrept consecință și asigurarea unor condiții mai bune pentru satisfacerea necesităților umane. Nu trebuie, desigur, să gândim că există o relațiedirectă, nemijlocită între dezvoltarea socială și satisfacerea nevoilor umane. Această relație poate fi mediată, cu tendințe contradictorii. Dar, în ultimă instanță, se poate considera că dezvoltarea socială duce treptat la ameliorarea condiției umane. Din acest punct de vedere, evoluția societății reprezintă totodată și un progres. Care sunt criteriile progresului? Ele sunt și în teoria
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Deși toate strategiile de decizie sunt vulnerabile la incertitudine, există totuși diferențe mari între ele din acest punct de vedere. PROPOZIȚIA 2.8. Strategiile de decizie sunt caracterizate printr-o vulnerabilitate specifică la incertitudine. Efectele incertitudinii asupra comportamentului sistemelor sunt mediate de strategia decizională aleasă. Modelul cibernetic, nefiind de tip decizional, este insensibil la incertitudine. El prezintă totuși o anumită vulnerabilitate din acest punct de vedere: incertitudinea presează în sensul transformării procesului de tip cibernetic nedecizional într-un proces decizional. Incertitudinea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai apoi ca variabilă independentă pentru cealaltă. Y1 = p11X1 + p12X2 + e1 Y2 = bY1 - p22X2 + e2 Deocamdată, este important de notat efectul variabilei ce descrie gradul de militarizare (X2) asupra democrației, care este negativ când operează direct și pozitiv atunci când este mediat de gradul de bunăstare economică. Aceste două efecte opuse pot fi generate de aceeași variabilă în cadrul unui model cu o singura variabilă. Mai mult, să analizăm democratizarea (Y2) din cadrul modelului, care este influențată atât pozitiv, cât și negativ de către variabilele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
partid.) Media aritmetică se calculează făcându-se suma valorilor observate și împărțind-o la numărul de observații. Împreună cu modul și mediana, aceasta poate fi folosită cu date cardinale. (Venitul mediu pe gospodărie la americani este de 36.345 $ pe an.) Media aritmetica pentru o serie de observatii asupra variabilei X este de obicei desemnata de , iar formula sa de calcul este: = S(Xi)/n. Diferența dintre mod, mediană și medie poate fi reprezentată printr-un exemplu ușor. Să ne imaginăm că
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
cercetător care ar organiza un sondaj amplu privind atitudinile s-ar putea întreba dacă rezultatele obținute de către unul dintre reporteri este diferit față de normă. Acest fapt poate fi stabilit prin calcularea probabilității că tiparul de date înregistrat pentru cel care mediază interviul să fi fost creat întâmplător de către un tipar mai general, încomparație cu afirmația alternativă că acesta este probabil foarte atipic. Cel de-al treilea exemplu se referă la comparația dintre două, sau mai multe eșantioane egale. Astfel, un cercetător
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
drum drept prin sat, dar toți locuitorii doresc ca drumul să treacă prin fața porții lor. La fel ca și într-un exemplu anterior, soluția noastră este aceea de a amplasa drumul într-o locație care să realizeze distanța de mers medie cea mai mică, luând în considerare toate casele din sat. Dreapta de regresie este cea mai bună reprezentare liniară a unei relații direcționale bivariate. Dar aspectele bidimensional și direcțional ale regresiei implică faptul că calcularea acesteia este întrucâtva mai complexă
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
semnul tensiunii dintre acești versanți, complementari în fond și revelând dualitatea eului poetic, care va pendula mereu între participare entuziast-juvenilă și luciditate, între notația directă și interpretare. „Lumea care nu moare” ar fi totuși o realitate, dar numai fiindcă e mediată de verbul poeziei. Textul care dă titlul culegerii Sfere muzicale (1973) poate fi socotit emblematic pentru situarea poetei între voluptatea iluziei și demonul neliniștitor al privirii realiste, reci: „Intru în calda lumină/ genunchiul înflorește/ ape dulci îmi lunecă pe unghii
NICOLESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288447_a_289776]
-
proiectului integrat „Răspunsuri la violență Într-o societate democratică”). Interesul față de acest subiect implică, pe de-o parte, modul În care se reflectă violența În media prin informații - emisiuni de știri, talk show-uri etc. -, iar pe de altă parte, media ca generatoare de violență și comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și comportamente antisociale prin programele TV de ficțiune (filme, desene animate, muzică, publicitate, jocuri, concursuri etc.). Dezbaterile privind influența media asupra violenței cotidiene au relevat o serie de aspecte specifice. În primul rând, problema mesajelor culturale, educaționale și morale ale media: rațiuni comerciale fac ca media să transmită mesaje șocante, adesea violente; diferențe Între canalele TV publice, private și comerciale sunt evidente. În al doilea rând, problema unei mari influențe a Învățării informale (incluzând media) În comparație cu un curriculum formal. Caracterul neatractiv
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
astfel că violența este un fenomen complex, În care diferitele perspective - psihosociologică, medicală, biologică, juridică, pedagogică etc. - se completează și se determină reciproc. Perspectiva psihosociologică, despre care vom discuta În continuare, ridică o Întrebare care naște controverse: constituie sau nu media, mai ales TV, un factor care contribuie la adoptarea unor comportamente violente? Este modernitatea, dezvoltarea tehnologiilor de comunicare generatoare de riscul de a afecta publicul În sensul producerii de acte violente, antisociale, cu consecințe majore asupra climatului social? În cercetarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
filmele și programele care promovează violența pot crește ,,instalarea” unui comportament agresiv la marea majoritate a copiilor ce le vizionează. Pe de altă parte, Christian Kiewitz și James B. Weaver III (2001, 821) au arătat că ,,dispozițiile agresive și sexul mediază impactul violenței media asupra percepțiilor ulterioare ale conflictelor interpersonale, violente. Indivizii cu un grad ridicat de agresivitate, În general, afișează tendințe puternice și ostile În percepțiile lor asupra conflictelor interpersonale decât indivizii cu un grad scăzut de amenințare. Mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
privitorilor În funcție de predispozițiile lor, dar aceste efecte sunt de scurtă durată; acest lucru nu are efect asupra ratei totale de violență a subiecților. Cercetătorii admit efectul sponsorului care se referă la următoarea constatare: cei ce privesc tind să internalizeze mesajele media dacă ei consideră că cineva pe care Îl respectă sau Îl admiră susține aceste mesaje. Efectul sponsorului este strâns legat de conformismul situațional. Expunerea la pornografie Întărește ideea efectului sponsorului. În al doilea rând, teoria rutinei. Conform acestei abordări, criminalitatea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
New York: Academic. Berkowitz, Leonard, Corwin, Ronald și Heironimus, Mark. (1963). Film Violence and Subsequent Aggressive Tendencies. The Public Opinion Quarterly, 27, 2, 217-229. Bushman, R.J. și Green, R.G. (1990). Role of cognitive-emotional mediators and individual differences in the effects of media violence on aggression. Journal of Personality and Social Psychology, 58, 156-163. Centerwall, B.S. (1989). Exposure to television as a cause of violence. Public Communication and Behavior, ed. G. Comstock, 2, 1-58. Eckhardt, Christopher I. și Dye, Melanie I. (2000). The
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
on viewers aggression in unconstrained social interaction. Psychology Bulletin, 109, 371-383. * * * Preventing violence. A guide to implementing the recommendations of the World report on violence and health (2004). Geneva: World Health Organization. Abstract In this article the psycho-sociological perspective of media violence is analyzed. The violence generated by television influences people’s attitudes, values and behavior. The main categories of media violence effects as well as research and experiments underlining contradictory results are emphasized. The situational effects and theoretical explanations complete
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
the World report on violence and health (2004). Geneva: World Health Organization. Abstract In this article the psycho-sociological perspective of media violence is analyzed. The violence generated by television influences people’s attitudes, values and behavior. The main categories of media violence effects as well as research and experiments underlining contradictory results are emphasized. The situational effects and theoretical explanations complete the analysis, supporting the fact that interindividual differences must be taking into account when we talk about exposure to media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
adune, să prelucreze și să editeze cântece de lume, cărți populare, fabule, snoave, istorioare, proverbe. Unui gust fără mari pretenții îi răspundeau și calendarele pe care le-a întocmit, unde au apărut scrieri incluse ulterior și în volume. Astfel, P. mediază, ca și alți scriitori populari (I. Barac, V. Aaron), cunoașterea literaturii populare și a celei culte. Cărțile lui au avut o răspândire neegalată în epocă, fiind reluate în numeroase ediții, modificate, amplificate cu fiecare tiraj. O culegere de cântece de
PANN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288657_a_289986]
-
simple efecte colaterale, neintenționate și deci pasagere. Ele devin probleme ale existenței, ale indivizilor, ale istoriei și vieții cotidiene, ce trebuie asumate reflexiv și abordate astfel încât societatea să fie și să devină tot mai naturală, iar natura tot mai socială. Media Reflexivitatea individuală este pe cât de extinsă, pe atât de îngustată de către media. Un astfel de efect paradoxal rezultă din poziția specifică pe care media o dețin în societate și în piața informațiilor și cunoașterii. Se știe și se demonstrează aproape
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]