3,292 matches
-
prin dictatură, ci prin derizoriu: o armă de blocaj chiar mai redutabilă. Printr-un altruism cinic Însă cred că s-ar putea tulbura unele ape. Optzeciștii nu sunt Înscriși În partide, dar știu cum se poate impune unul ca exercițiu mediatic. Știu chiar mai bine decât politicienii: au Învățat tehnici de strategie a imaginii politice la universitățile din Occident. Dacă niște oameni de foarte bun calibru ar decide să transpună teoria În realitate, ca pe un exercițiu cinic, strict intelectual, dus
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
în Europa Occidentală”35. După cum preciza Comisia Church, programul rezultat implica „subvenții pentru organizațiile muncitorești și politice adverse”, care: ...aveau ca scop să servească drept alternative la grupările de inspirație sovietică sau comunistă. șSe realizauț operațiuni vaste în domeniul sindical, mediatic și electoral, la sfârșitul anilor ’40. Sprijinul pentru organizațiile „adverse”, în special în activitățile vizând sindicatele, studenții sau cele culturale, urmau să capete o amploare mult mai mare în anii ’50 și ’6036. După cum sublinia Ray Cline, majoritatea fondurilor ajungeau
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de curte, În vreme ce, până de curând, unul dintre partidele liberale numără printre conducătorii săi un reputat critic și istoric literar. Cu toate acestea, intelectualii și scriitorii au lăsat treptat locul, În majoritatea cazurilor, politicienilor profesioniști, rămânând prezenți doar În câmpul mediatic, acolo unde dicursul lor continuă să fie politizat. Referințele ritualizate la rezistență antifascista și la solidaritatea muncitoreasca Împotriva exploatării și a imperialismului au fost discreditate, Într-un prim moment, drept discursuri de justificare a dictaturi și represiunii. Un nou ethos
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
național și internațional, public și privat, laic și religios. Statutul scriitorului apare astăzi În declin În raport cu alte profesii intelectuale, ceea ce poate fi pus pe seama În același timp a expansiunii câmpului jurnalistic, cât și a poziției ce-i revine acolo intelectualului mediatic, dar și declinului studiilor de litere, În particular al limbii naționale În raport cu limbile și literaturile străine. În sfârșit, este vorba de declinul corelativ al unei categorii de «specialiști», criticii și istoricii literări, mai putin apți să intervină În problemele de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și publicitatea, puteau să se amestece, așa cum o arată istoria rocambolesca a scriitorului Virgil Tănase, a cărui răpire, tentativă de asasinat și reaparție În public În ajunul publicării românului sau au sfârșit prin a provoca reticența față de căutarea unui «scoop» mediatic. Uniunea Scriitorilor Ruși a rămas cu 20.000 de membri după destrămarea fostei Uniuni a Scriitorilor sovietici. Nu există un centru PEN-Club În Uniunea Sovietică până În 1988, În vreme ce Uniunea Scriitorilor ruși este membră a PEN-Clubului rusesc. Uniunea Scriitorilor a fost
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
naționaliste a regimului Ceaușescu. Și alte granițe erau transgresate, În măsura În care reprezentanții exilului au luat de asemenea poziție În această polemică. După unele ipoteze, Mircea Eliade ar fi fost chiar inspiratorul protocronismului (cf. Laignel-Lavastine, 2002). Cealaltă tabăra putea beneficia de susținerea mediatică a Radioului Europa Liberă prin vocea Monicăi Lovinescu, fiica lui Eugen Lovinescu, refugiata politic la Paris din 1947 și realizatoare de emisiuni culturale asupra vieții literare românești. Cei mai Îndrăzneți În linia numită de «naționalizare» a partidului comunist, deja desemnați
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sunt de altfel uneori dificil de separat. După polemicile anilor ’90, studiile recente au analizat extinderea și diversitatea versiunii românești a discursului conspiraționist și antisemit aflate de altfel Împreună În circulație. Ambele au beneficiat de abolirea cenzurii și de deschiderea mediatică a anilor ’90, până acolo Încât unele au contribuit la producerea unor adevărate locuri comune și la contaminarea unei părți a publicului, facilitând mobilizarea politică a noilor partide extremiste. George Voicu a analizat În mod pertinent În trei cărți complementare
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Încadrare și de orientare a mișcărilor sociale de teoreticieni ai complotului pe de o parte, pe de altă estetizarea discursului politic ca semn de «ânaltă cultură», la opusul rigorii și preciziei raționamentului, mai degrabă disprețuita de intelectualii care țin frânele mediatice, ar sta drept dovadă. * Winners și loosers Discursurile privind schimbările intervenite În cursul ultimilor 15 ani În România nu sunt lipsite de contradicții. Intelectualii apar pe de o parte că adevărați «câștigători» ai bătăliei angajate Împotriva vechiului regim. Libertatea de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
a denunțat În câteva cărțile «comunismul real», utilizând cunoștințele sale din interior. Istoric și ziarist În același timp, profesor la Universitatea din Maryland, foarte prezent În presa din Statele Unite și din România, el este cel mai bun exemplu de expert mediatic În istoria comunismului românesc. Polemicile Împrejurul numirii sale, marcate de antisemitism, xenofobie și resentimente antiintelectuale, sunt În același timp revelatoare pentru limitele schimbărilor politice și noilor mize legate de separarea simbolică de trecutul comunist. Reușită strategiei colective a reproducerii intelectualilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și Florin Manolescu (2003). George Voicu (2000), Mihai Dinu Gheorghiu (2003), Irina Livezeanu (2004). Charta 77 la Praga sau KOR, grupul consilierilor intelectuali ai sindicatului polonez Solidarnosc. Distincția dintre „scriitorul dissident” și „scriitorul oficial” este de cele mai multe ori o simplificare mediatică, care ignoră situațiile intermediare. Pentru a face o comparație, vezi n’est le plus souvent qu’une simplification médiatique, qui ignore leș situations d’entre deux, c’est à dire la majorité. Pour comparaison, voir Klaus Michael (1997) Paul Goma
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
succedat „epoca noilor temeri”, „epoca perplexității” sau „epoca incertitudinii”, Începînd de la sfîrșitul anilor 1990. Cariera politică a unor intelectuali Îl face să vorbească de o nouă trădare a intelectualilor” și de „noi temeri” (Elemér Hankiss, 2002). Această categorie, mai degrabă mediatică decît politică sau intelectuală, face referință de obicei În mod puțin diferențiat la persoanele care și-au manifestat, Într-o formă sau alta, opoziția față de regim, chiar dacă mulți dintre cei În cauză nu se recunosc ei Înșiși sub această denumire
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un „context global planetar”, în care influența modelului occidental, a culturii euroamericane este dominantă, dar găsim substanțiale împrumuturi reciproce între culturi din toate punctele cardinale. Și, dacă „macdonaldizarea” înseamnă standardizare și uniformizare, pălirea farmecului specificului comunitar, globalizarea - în speță cea mediatică - oferă și câștiguri pe linia împlinirii de sine, posibilitatea de a alege dintre diverse stiluri de viață și comportamente, inclusiv de a-ți face vizibilă și cunoscută propria identitate culturală și etnică. Dar nu numai atât: prin extraordinara facilitate a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a programelor încărcate cu violență ar trebui să țină seama că ele sunt discutabile nu numai moral, ci și ca eficiență economică (Baron și Byrne, 2000). Două elemente de mare actualitate și gravitate au apărut în ultimii ani în peisajul mediatic contemporan: 1) A crescut exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a jocurilor pe calculator, care cuprind din plin și violență. Subiecții în acest caz nu doar privesc scene de agresivitate, ci le produc ei înșiși, angajează eforturi și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
se îndrăgostesc atunci când sunt îndeplinite următoarele trei condiții (vezi și Radu, coord., 1994): 1) Expunerea la imagini și modele despre cum arată dragostea adevărată, ceea ce se întâmplă începând din copilărie - „Albă ca Zăpada” -, îndeosebi prin mass-media. În interacțiunea cu efectele mediatice, socializarea în familie, observarea și interpretarea experienței celorlalți, într-un cuvânt, învățarea socială conduce la un construct cognitiv al dragostei, mai mult sau mai puțin personal. Reprezentarea despre ce înseamnă iubirea și cum ar trebui să arate persoana de care
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
a ei. Dacă vrei să prezinți superioritatea unei armate într-o bătălie, spui câte avioane de-ale celeilalte au fost doborâte, dar nu menționezi și câte tancuri a pierdut favorita. În același timp, tocmai pentru a fi credibilă, orice sursă mediatică ce se respectă are o deontologie, o suită de criterii obiective după care operează selecția materialelor. În cazul preluării rezultatelor sondajelor de opinie, spre exemplu, contează prestigiul instituției care a efectuat sondajul și importanța problemei cercetate. Într-o lucrare, recent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
între asistenți, lectori și profesori.) Cunoaștem apoi foarte bine cum, pentru a-și marca importanța, multe persoane întârzie deliberat la diferite petreceri sau ceremonii publice. Utilizarea timpului ca simbol în viața de zi cu zi este preluată și în prezentările mediatice. Prin diverse strategii de cunoaștere, un loc central ocupându-l studiile de audiență, responsabili mass-media, elitele, în general, se interesează de nevoile, gusturile, frământările, reprezentările, caracteristice marelui public. Se aplică vechiul și cunoscutul principiu: a acționa mai eficient presupune a
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
preocuparea pentru cunoașterea profilului psihosocial al maselor se mai numește și psihografie. Există, așadar, o agendă guvernamentală, o agendă a diferitelor elite și o agendă, chiar dacă mai puțin conturată și fermă, a marelui public. Între care se interpune agenda instituțiilor mediatice. Ele nu corespund în totalitate, dar se condiționează și se ajustează reciproc. În complexele raportări dialectice dintre ele, autorii fiecăreia poartă o mare responsabilitate etică. Pe bună dreptate, Ch. Larson (2003) subliniază că responsabilitatea constructorilor și emițătorilor de mesaje este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de prestigiu și propun societății, atunci când nu sunt corupte economic și politic, modele de abordare a problemelor, criterii de evaluare și standarde de viață. Ele ar trebui să se plaseze la granița dintre acțiunile de tip sindical, cele de tip mediatic și prestările de servicii. De sindicate se apropie prin capacitatea de mobilizare a protestului social, prin directul suport din partea beneficiarilor și printr-o principială abstinență politică. Se deosebesc prin natura extraeconomică a revendicărilor și prin mai marea mobilitate și suplețe
Demitizarea politicului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17156_a_18481]
-
Radu și ale generalului Nicolae Militaru, publicate de "Le Point", autorul cărții deduce fără dubiu că cei care investiseră speranță și sânge în revoluție fuseseră înlăturați. Revoluția fusese oprită, deturnată, travestită. Nici că se putea să fie altfel în era mediatică: o adevărată revoluție postmodernă. "Revoluția română a fost transformată într-un spectacol postmodern." (146). Autenticul era acoperit de fals, iar tragicul de farsă. Aparatul de partid trecut la rezervă fusese reactivat, cu un scop vădit prestabilit, în limitele unui vis
Istoria și înscenarea politicului by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/17173_a_18498]
-
o fundătură. Dar nu amorurile patriotice cu iz sau damf extremist mă interesează în acest microscop. Acestea ajung, mai devreme sau mai tîrziu, în postùri violatoare, care le marginalizează. Există un punctaj minimal pe care ziarul sau orice alt mijloc mediatic s-ar cuveni să-l precizeze și să și-l asume, pentru a nu stîrni confuzii. Vreau să spun că e mai mult decît zăpăcitor să pozezi în editoriale drept apărător al liberalismului, ca idee, iar în celelalte articole din
Fierbințeli politice și de presă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17188_a_18513]
-
și societate, București, 2001, pp. 59-60 16 4. Interpretarea din perspectiva științelor sociale și umane a rezultatelor unei analize sau cercetări și a diferitelor puncte de vedere studiate 4.1.Formularea unui punct de vedere propriu pornind de la o sursă mediatică; 4.2. Compararea soluțiilor date de diferite concepții filosofice, la probleme specifice cunoașterii umane; 5. Realizarea unor conexiuni între cunoștințele dobîndite în domeniul științelor sociale și umane și aplicarea acestora în evaluarea și optimizarea soluțiilor unor situații-problemă 5.1. Formularea
Caiet de practică pedagogică pentru discipline socio-umane by Melentina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/465_a_1314]
-
Bacalbașa, Eugeniu Carada, Sofia Cocea, Alexandru D. Xenopol ș.a.). Sunt cuprinse, în aceste recuperări, o mulțime de mărturii inedite privind împrejurările apariției, fluctuațiile, fuziunile și metamorfozele unor periodice, cum și informații despre numeroșii redactori și colaboratori care au populat scena „mediatică” a vremii. Personalități cu identitate definită ori figurine de plan secund, campioni ai scrisului zilnic și poligrafi excentrici formează o lume complexă, colorată și fără astâmpăr, cercetată cu un ochi străin de ispita înfloriturilor ce denaturează, dar și de tentația
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
Oedip conduce din umbră cetatea care prosperă, închis în propria imagine și iluzie, în templul lui Apollo. Pierderea identității, descompunerea sinelui fac din Oedip un antierou. Z. reușește să remodeleze tragedia originală după datele simulacrului contemporan, definitoriu pentru lumea postmodernității mediatice, iar din personajul tragediei antice să facă un simbol puternic al derivei și inconsistenței individului postmodern. Regele și cadavrul, reprezentată în 1999 la Teatrul Național din București, e inspirată de studiile de istorie a religiilor ale lui Heinrich Zimmer și
ZOGRAFI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290747_a_292076]
-
ca scheme străine, „cosmopolite”, ostile, defavorabile. Se obține astfel un tip de personalitate creat conform „nevoilor” tipului de societate. Această „impregnare” a individului de către context, realizată prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicare socială (transmisie orală, interacțiuni instituționale sau mediatice) și prin însușirea limbajului natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane naive, Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun” - o cunoaștere fondată pe observație și experiențe proprii, sancționată de practică, ce se convertește apoi într-un „spirit colectiv”, în imagini
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
morală, culturală, economică a grupului social, o ancorează, o particularizează. Homo sapiens este totodată și un „homo socius” (Berger și Luckman, 1999). „Impregnarea” acestuia se realizează prin experiențele sale în cadrul grupului social, prin comunicarea socială (transmisie orală, interacțiuni verbale sau mediatice) și prin limbajul natural, cotidian, expresie a cunoașterii spontane „naive”, pe care Moscovici (1984) o mai numește și „sens comun”, oferindu-i un statut apropiat de cunoașterea științifică. Sensul comun este însă o altfel de cunoaștere, fondată pe tradiție și
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]