1,562 matches
-
sunt coroborate cu alte mărturii similare despre aceleași fapte și persoane. Or, în afară de consultarea și trimiterea la fișele matricole penale, care certifică indirect veridicitatea mărturiilor, am fi avut poate nevoie de încă doi, trei ani pentru a consulta întreaga bibliografie memorialistică apărută în România doar pentru a confirma una sau alta din întâmplările istorisite. Și aceasta cu atât mai mult cu cât una din exigențele pe care mi le-am luat din capul locului a fost aceea de a oferi posibilitatea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cezura postbelică a comunismului, critica și istoria literară românească. Descurajarea frazeologiei găunoase, înclinarea către distincția exprimării, cultul criticii ca instrument de asanare a mediului public sunt tot atâtea elemente ale legatului junimist. Există, indubitabil, o întreagă mitologie pe care literatura memorialistică a țesut-o în jurul acestei asocieri libere de spirite. În Gh. Panu și Iacob Negruzzi, Junimea își află, în mod strălucit, doi cronicari ce vor desăvârși imaginea în posteritate a cercului din care au făcut parte. Ne parvin, pe această
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
ar fi masacrul de la Katyn ori insurecția din Varșovia, sau analizele unor istorici disidenți, precum Jacek Kuron. Buhler urmează atent autoritățile domeniului, citând constant lucrările lui Norman Davies, André Fontaine, Timothy Garton-Ash. Construcția sa este însă mai mult biografică și memorialistică, valorizând, cu precădere, mărturiile marilor nume ale vremii, de la Churchill la Gomulka, de la Nixon la Jaruzelski, sau apelând constant la interviurile realizate de Teresa Toranska cu staliniștii polonezi. Relatarea sa conține o factualitate copleșitoare, regrupată în jurul intrigilor politice, însoțită de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
fostei poliții politice - Serviciul Român de Informații, unde a reușit să pătrundă încă de la începutul anilor ’90. S-au adăugat documente din arhivele britanice sau americane, unele dintre ele publicate în colecții celebre. Nu a fost neglijată nici bogata literatură memorialistică a Gulag-ului românesc; autorul a primit scrisori sau a realizat unele interviuri cu unii actori ai perioadei. Atât în utilizarea istoriei orale, cât și a documentelor de arhivă este necesară o sporită precauție, după cum pe bună dreptate consideră și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
art.cit., p. 150. Arhivele Ministerului Justiției, Direcția Instanțelor Militare (`n continuare, se va cita AMJDIM), fond Penal, dosarul nr. 15 563, vol. 5, f. 306. Ibidem, ff. 292-305. Ibidem, f. 306. At`t `n istoriografie, c`t și `n memorialistică a fost utilizată sintagma „procesul Nunțiaturii”, `nsă cei care au folosit-o nu s-au raportat la aceeași `nscenare judiciară. `n fapt, au fost mai multe „procese ale Nunțiaturii”, ultimul fiind judecat `n aprilie 1952; vezi Sora Clara Catrina Laslău
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
eseuri, articole, scrisori, imagini etc., selecția textelor, `ngrijirea ediției, indice de nume, cuv`nt introductiv de Victor Frunza, Editura Victor Frunza, București, 1997, passim; „Exilul”, Secolul 20, București, nr. 10-12, 1997 și 1-3, 1998, passim; Virgil Nemoianu, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Editura Amarcord, Timisoara, 1994, passim; Ștefan Baciu, `nsemnarile unui om fără cancelarie. Evocări, Editura Albatros, București, 1996, passim; Mircea Carp, „Vocea Americii” `n România (1969-1978), cuv`nt `nainte de Adrian Marino, Editura Polirom, Iași, 1997, passim; Joseph F. Harrington
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de istoricii români și străini față de această temă de cercetare, extrem de controversată și tragică din istoria contemporană a României, s-a materializat prin îmbogățirea constantă în ultimii ani a literaturii de specialitate consacrate Holocaustului. Volumele de documente, lucrările generale, speciale, memorialistice, jurnalele, etc, publicate au abordat diverse aspecte referitoare la persecutarea, deportarea și exterminarea evreilor din România în cursul celui de-al doilea război mondial, introducând în circuitul științific o gamă variată de opinii și interpretări. Prin urmare se pune întrebarea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Ioanid, susține că din numărul victimelor care se atribuie Armatei Române, adică 16.805, 5.841 au fost asasinați de militari aparținând unor unități ale Armatei Române, ale căror excese au fost dovedite de documentele de arhivă sau literatura memorialistică. Ceilalți 10.964 morți sunt "persoane asasinate fără indicarea documentelor care cuprind cifrele" (Dinu Giurescu, România în timpul celui de al doilea război mondial, 1999, p. 156). Din cei 147.000 de evrei din Bucovina și Basarabia, care au fost deportați
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
decide cine sunt câștigătorii acestei ediții este format din: criticul și istoricul literar Ștefan Borbély, criticul și eseistul Paul Cernat, scriitorul Caius Dobrescu, criticul și teoreticianul literar Mircea Martin și criticii literari Carmen Mușat și Virgil Podoabă. » La categoria „Proză/Memorialistică“ sunt nominlizați: Mircea Cărtărescu, pentru volumul Orbitor. Aripa dreaptă (Editura Humanitas), Mihai Dragolea - Funcționar la singurătăți sau contabilul de imagini (Editura Paralela 45), Ioan Lăcustă - Luminare (Editura Polirom), Bogdan Popescu - Cine adoarme ultimul (Editura Polirom) și Horia Ursu - Asediul Vienei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2203_a_3528]
-
de substanța relațiilor personale, de note de audiență sau de vasta corespondență internă și internațională a ministerului cu omologii din celelalte țări ale lumii. Evident, această din urmă parte va face, poate, obiectul unor memorii diplomatice, pentru a relua tradiția memorialistică a foștilor miniștri de Externe ai României din perioada interbelică. Cartea reușește să pună laolaltă toate materialele cu caracter public referitoare la perioada acestui mandat. Cui i se adresează toate aceste pagini? Publicul este ușor de identificat: de la aspiranții la
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
rar) ale editorului. Cine mai poate verifica integritatea unui text inedit după moartea autorului său? Se spune că inclusiv atît de discutatul Jurnal al lui Mihail Sebastian a suferit cosmetizări, pe ici, pe acolo De ce sunt atrași cititorii de literatura memorialistică? Unele însemnări aparținînd unor foști demnitari politici pot oferi răspunsuri la întrebări rămase în suspensie, întredeschid uși spre culisele istoriei, menite să explice rațiunile neștiute de publicul larg ale unor decizii care au influențat decisiv viața a milioane de oameni
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
volum sînt arondați la una din cele patru secțiuni ale cărții: 1. Hipnoza României interbelice; 2. Metabolism literar; 3. Semințe de scandal; Eu personajul. Este limpede că în prima secțiune accentul cade pe reconstituirea istorică. A doua, care grupează operele memorialistice ale unor autori care nu prea au multe lucruri în comun (Monica Lovinescu, Mircea Zaciu, Virgil Nemoianu, Victor Felea, Constantin Mateescu, Traian Chelariu, Ștefan Augustin Doinaș, Mircea Sîntimbreanu, Grișa Gherghei), este mult mai greu de definit, eventual ar putea fi
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
impuls al cărții a fost, cum ziceam și mai sus, polemic: împotriva acestei "uitări" a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra trecutului apropiat. Dar există și un al doilea motor al cărții, memorialistic și evocator: "Efectul ŤEchinoxť este, ș...ț o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
acestei "uitări" a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra trecutului apropiat. Dar există și un al doilea motor al cărții, memorialistic și evocator: "Efectul ŤEchinoxť este, ș...ț o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: "iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist va lăsa
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
greu de spus dacă aceste studii (majoritatea scrise în anii ’80) aduc foarte multe lucruri noi la nivelul informației. Înclin să cred mai degrabă că nu. De altfel majoritatea informațiilor care stau la baza analizelor profesorului clujean provin din cărți memorialistice și studii ale altor exegeți sau din articole de presă, nu din eventuala studiere a arhivelor. Meritul cărții Clanul Caragiale stă în altă parte. Cu inteligența și acribia care îl caracterizează, profesorul Ion Vartic oferă o perspectivă coerentă și verosimilă
Nenea Iancu and sons by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13637_a_14962]
-
Gabriel Dimisianu Cartea consacrată de Al. Săndulescu memorialiștilor români apare într-un moment care ne îndreptățește să vorbim despre ecloziunea genului memorialistic, după ce multă vreme, la noi, înainte de 1990, acesta s-a aflat în dificultate și chiar în regres. În timpul comunismului, publicarea de memorii, de jurnale, ale clasicilor sau ale autorilor contemporani, era privită cu mefiență de cerberii ideologici. Genul li se
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
iar dacă apăreau, apăreau cu omisiuni, cu amputări, tratament de care nu au fost scutite nici măcar Scrisorile către V. Alecsandri ale lui Ghica, operă totuși atât de îndepărtată în timp. Cu atât mai mult aveau să fie supuse schilodirilor opere memorialistice mai recente, marile jurnale ale lui Rebreanu sau Gala Galaction, de exemplu, sau „notele zilnice” ale lui Camil Petrescu, toate conținând judecăți „neavenite”, neconcordante, în orice caz, cu versiunea stabilită oficial despre anume evenimente sau figuri istorice. Drept care ce nu
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
ce nu convenea era pur și simplu eliminat, extirpat, scos din text, uneori indicându-se operația mutilantă prin nefastul semn al „croșetelor”, iar alteori nici măcar prin atât. În ce privește epoca postbelică, până în 1990, aceasta a fost cu totul neprielnică afirmării genului memorialistic. A ține atunci jurnale, a scrie memorii era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertății până la pierderea vieții (v. cazul Gheorghe Ursu). Cu toate acestea au fost scriitori
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertății până la pierderea vieții (v. cazul Gheorghe Ursu). Cu toate acestea au fost scriitori care au îndrăznit. Al. Săndulescu analizează textele memorialistice ale lui C. Rădulescu-Motru, Petre Pandrea, Pericle Martinescu, scrise pe ascuns în anii de teroare (ale lui Pandrea între două închisori), ieșite la lumină după 1990, într-un climat care le-a asigurat o extraordinară receptare. Împreună cu altele, de asemenea
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
anii de teroare (ale lui Pandrea între două închisori), ieșite la lumină după 1990, într-un climat care le-a asigurat o extraordinară receptare. Împreună cu altele, de asemenea comentate în cartea sa de Al. Săndulescu, au scos din criză genul memorialistic, determinând acea ecloziune de care vorbeam, configurând un curent care aproape că a pus în umbră, pentru o vreme, literatura de ficțiune. Jurnalele, cărțile de memorii și cărțile-document, epistolarele erau căutate cu fervoare de cititorii primului deceniu postdecembrist și mai
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
talentelor narative (relevabile și în texte scrise fără o intenționalitate artistică), jurnalele, memoriile, amintirile sunt chiar literatură la anumiți autori de clasă înaltă, nu odată concurând romanul”. Revenind la cartea lui Al. Săndulescu, să mai arăt că pentru autor genul memorialistic este unul cu frontiere elastice și de aceea foarte încăpător. Înglobează nu doar memoriile, care sunt „selective” și „beneficiază de perspectiva timpului”, ci și jurnalele sau corespondența, care „notează evenimentele sau stările psihice spontan, sur le vif”. Plasat pe această
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Înglobează nu doar memoriile, care sunt „selective” și „beneficiază de perspectiva timpului”, ci și jurnalele sau corespondența, care „notează evenimentele sau stările psihice spontan, sur le vif”. Plasat pe această poziție, Al. Săndulescu va observa „caracterul compozit” al multor scrieri memorialistice românești, dintre cele mai semnificative, cum ar fi, din inventarul clasic, cele ale lui B. P. Hasdeu sau Iacob Negruzzi (jurnale completate de amintiri), ale lui T. Maiorescu (jurnal și epistolar), ale lui Duiliu Zamfirescu (memorii și epistolar), ale lui
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
completă nu putea fi) a contribuției memorialiștilor români, proiectată istoric și mereu raportată la criteriul expresivității literare. Aspectele teoretice ale problemei nu-l preocupă în fond pe Săndulescu, după ce a enunțat, în punctul de pornire, teza frontierelor elastice ale genului memorialistic. Ce urmează în carte sunt reconstituiri și analize, foarte atente și perfect documentate, fructificând experiența vastă și eminentă de istoric literar a autorului. De altfel, despre memorialiștii comentați aici (despre cei mai mulți) Al. Săndulescu nu scrie acum pentru prima dată, iar
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
Mărturiile despre închisoare sau acelea despre actele împotrivirii la comunism și la ocupația sovietică, din primii ani de după război, constituie pentru Al. Săndulescu elemente de raportare istorică și uneori de revizuire a unor stereotipii de gândire. Iată cartea de însemnări memorialistice a Adrianei Georgescu, fosta șefă de Cabinet a generalului Rădescu în timpul scurtei guvernări a acestuia, este producătoare de probe care contravin imaginii acreditate în Occident despre pasivitatea românilor față de regimul comunist impus de ocupanții sovietici. Nu am avut o Budapesta
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
lăsate de poet. Înainte de a se despărți de prețioasele documente, Ilana Schmueli se hotărăște să redacteze cronica unei vechi prietenii cu grija de a reda portretul acelui Paul Celan pe care ea l-a cunoscut. Dar - notează autoarea în scrierea memorialistică publicată la Editura „Isele” din Germania în anul 2000 - a scrie despre Celan înseamnă a scrie despre o origine comună, despre locuri, întîmplări, felii de viață care au marcat destinul și ființa celor doi; a scrie despre Cernăuțiul de dinainte de
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]