234,668 matches
-
a scris enorm în masmedia din țara noastră despre acest titan redescoperit, eseurile filosofice, poeziile și dramaturgia lui fiind amplu comentate și analizate. În legătură cu așa zisă „coabitare” a lui Blaga cu regimul comunist care l-a umilit și marginalizat, coabitare menționată în scrierile unor detractori, scriitorul Ion Papuc care l-a cunoscut personal, mărturisește în cadrul unor amintiri cu privire la acest idol al tinereții lui clujene: „Lucian Blaga era al nostru, a celor care nu eram comuniști, iar marea lui opera, prin comparație
Eu cu lumina mea sporesc a lumii taină Lucian Blaga. In: Editura Destine Literare by George Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_231]
-
de la Brașov) în vremea apariției cărții lui N. Brânzeu. Rod al cercetării unor arhive lacunare sunt câteva pagini cu date statistice, cuprinzând pe diferiți ani, listele profesorilor și absolvenților. Între "elevii Școlilor din Blaj", veniți din alte ținuturi românești este menționat și Eminescu: "o plăcută surprindere a fost pentru blăjeni, când văzură că sunt cercetate (aceste școli n.n.) de mai mulți tineri din Bucovina și câțiva chiar din Moldova, între care și nenorocitul Eminescu, pentru un scurt timp" (p.66). În
Școlile Blajului by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/16699_a_18024]
-
Cronicar misiva sobră adresată de George Ivașcu lui Ceaușescu la 27 septembrie 1980, în care fostul nostru director cerea să fie eliberat de la conducerea României literare, unde se afla de nouă ani: "N-aș fi, însă, sincer dacă n-aș menționa că noua sarcină - mult mai complexă decît cea de la "Contemporanul" (al cărui redactor-șef am fost din octombrie 1955) - mi-a cerut eforturi mereu mai mari, astfel că a trebuit să renunț la catedra de la Universitate ca și la continuarea
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16691_a_18016]
-
o facă pentru că, în 1948-1949, e arestat și o sfîrșește umilitor și tragic în teribila închisoare din Sighet. Și ca să se contureze, cu încă o tușă lămuritoare, destinul acestui poate cel mai cinic om politic român interbelic e cazul să menționez că Argetoianu a avut prezența de spirit ca imediat după război să se stabilească în străinătate. A urmărit, de-acolo, din Franța (unde își făcuse și studiile), fenomenul politic românesc și era ros de invidie că vechiul său adversar Gh.
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
în țară și va fi întrebuințat. Argetoianu a făcut gafa impardonabilă de a se înapoia în țară unde, după o scurtă aferare cu un grupuscul politic, a căpătat domiciliu obligatoriu și, apoi, a fost întemnițat. Șerban Voinea, în memoriile sale, menționează că Argetoianu i-a mărturisit că se reîntoarce în țară pentru că vrea să moară la Breasta lui (moșia lui din județul Dolj). Dar cum cînd exproprierea moșiilor s-a făcut încă în 1945 și Breasta lui era luată. Oricare din
Jurnal de politician by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16719_a_18044]
-
Neguțătorul din Veneția, de Gioconda și de Sfânta Ana, Fecioara și Pruncul, de goetheana amintire din Poezie și adevăr, de Frații Karamazov ș.a. Cele zece texte cu valoare larg ilustrativă reprezintă o excelentă prefațare a întrebărilor fundamentale ale psihanalizei. De menționat că acest volum constituie o reeditare, a doua, după apariția de la începutul anilor '80 (extrem de izolată la acea vreme cât privește psihanaliza) și după cea din 1994: o confirmare la cititor, în fapt, a unei anumite idei de "montaj" din
Eveniment editorial by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16750_a_18075]
-
dublul prețurilor pieței (de pildă, față de KLM, Lufthansa, British Airways, Swissair, Czech Airlines, citînd absolut la întîmplare). O expertiză a prețurilor practicate de TAROM pe rutele unde nu există alternativă pe piața internă ar releva lucruri de-a dreptul hilare. Menționez aici doar experiența recentă a studenților mei, care au dorit să participe vara aceasta la un congres în orașul sloven Liubljiana: prețul unei călătorii cu TAROM-ul de la București pe țărmul Adriaticii depășea prețul unui voiaj transoceanic, cu marile companii
Praf în ochi by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/16747_a_18072]
-
și să-l interneze în sanatoriul dr. Șuțu (întocmind, firește, cuvenitul proces verbal, care s-a păstrat, Eminescu devine "primul deținut politic". Iar scena de la baie a fost, de fapt, o sinistră înscenare ("ne aflăm în fața unei înscenări"), toți participanții menționați în procesul verbal mințind cu nerușinare (De ce, totuși?). De aici la certitudinea că Eminescu nu era nebun atunci cînd a fost "arestat" nu mai e decît un pas. Iar dacă Eminescu a fost sănătos psihic în clipa ridicării sale, ar
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
nu-și semnau articolele, despre autorul lor neștiind decît cîțiva apropiați oameni politici și gazetarii. Iar Timpul era o gazetă de partid cu un tiraj redus (vezi tirajele gazetelor bucureștene publicate într-un articol din Telegraful din 1884, Timpul nefiind menționat pentru că, în martie 1884, dispăruse contopit fiind cu Binele public și în locul lor apărînd ziarul România), citit tot de gazetari (pentru a se asocia sau disocia de articolele lui) și de cîțiva oameni politici, cărora vara, în timpul vacanțelor, li se
O contrafacere grobiană by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16735_a_18060]
-
discuția asupra lor). în plus, trebuie știut că după 1989 au apărut și alte cărți despre cenzură, dintre care cea mai revelatoare este Cenzura comunistă și formarea "omului nou" de Bogdan Ficeac, București, Ed. Nemira, 1999 (Adrian Marino nu o menționează nicăieri). La urma urmelor, ceea ce contează este că numeroase inteligențe s-au mobilizat în ultimul deceniu pentru a examina modul de funcționare a cenzurii în timpul regimului comunist (sau în toate timpurile) și efectul ei devastator asupra culturii române. Dacă cercetarea
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
a românilor (situație prelungită până în 1918). în secolul douăzeci, prima manifestare brutală a dorinței de a controla presa se manifestă în contextul instaurării dictaturii lui Carol al II-lea și, în continuare, în acela al ascensiunii extremei drepte. Adrian Marino menționează, pe bună dreptate, această formă de autoritarism ca pe o lovitură gravă dată libertății de exprimare, dar face greșeala de-a o situa într-un raport de continuitate cu teroarea ideologică din anii comunismului: "Lovitura de grație dată libertății presei
Terifianta cenzură ca inofensiv obiect de studiu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16748_a_18073]
-
pe care, altminteri, îi detesta. Acest al doilea volum al ediției consemnează evenimentele perioadei 7 septembrie 1940 pînă la 8 februarie 1942, adică de la instalarea în calitate de conducător al statului a lui Ion Antonescu pînă după rebeliunea legionară. Mai întîi aș menționa noua versiune despre abdicarea regelui Carol al II-lea. Regele, deși îl însărcinase pe Antonescu cu formarea guvernului, sfătuit de generali fideli, voia să organizeze un complot cu armata, lichidîndu-l pe Antonescu și restabilind lucrurile așa cum au fost înainte de 6
Dezvăluirile lui Ioan Hudiță by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16753_a_18078]
-
actual al lui... Ionescu-Quintus, obsesia bicefală a câștigării președinției și a locurilor în parlament, așadar, o competiție pentru ciolan, ajunge să-mi fie dor de gângăvelile cretine ale lui Ceaușescu. Acela avea, măcar de formă, grijă să nu uite să menționeze și poporul. Vârcolacii ieșiți din pulpana lui nu-și iau nici măcar această minimă precauție: ei îți spun, verde-n fațăp că tu, poporule, n-ai ce cauta în această ciorbă. Prioritatea partidului nu ești tu, să-ți intre bine în
Autoritarismul de bodegă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16778_a_18103]
-
clienți ai clinicilor de stomatologie îi apucă durerile de măsele și spun că Preda a fost un colaboraționist, un mercenar al ideilor naționale și un scriitor mediocru? Ei, bine, în acele clipe putem să ne întoarcem la Eminescu...". A mai menționa compromisurile lui Preda ar fi de prisos atîta vreme cît ele există în numeroase din paginile sale. Dar ce e cu întoarcerea la Eminescu? Autorul îl are în vedere pe "împăratul urii" din Făt-Frumos din lacrimă, "întunecat și gînditor ca
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
al conscripției fiscale din 1750 (aflat în fragment de copie autentificată după original în arhiva din Bistrița). În acest prim volum apare pentru prima oară, vorba d-sale, "ca nucleul în atom", începutul neamului Crengeștilor. Între locuitorii din Rodna e menționată o Titiana A Kranki, cu dările pe care e obligată să le plătească. Această contribuabilă e incontestabil un locuitor mai vechi în Rodna pentru că e regăsită și în documentele fiscale din cei doi ani precedenți. Ea apare în documentul din
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
la 1775 prin Pacea de la Kuciuk-Kainargi. Aici era guvernator peste toată Bucovina, chiar generalul Enzenberg, fost înainte comandant al regimentului grăniceresc din Năsăud. Faptul stabilirii Crengeștilor în Botoșana o dovedesc consignațiile din 1778, în care Ștefan și Toader Creangă sînt menționați. Se stabiliseră, aici, în Botoșana, mai mulți Crengești, încît Ștefan s-a apropiat de rude. Apoi teama de a fi extrădat în Transilvania, datorită condiției sale de militar dezertor, l-a determinat, cu siguranță, să revină, cu turma sa, în
Genealogie literară by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16805_a_18130]
-
vrăjitoria, iar pe magi cu Anticrist după modelul lui Simon Magul, la începutul secolului III, Tertulian i-a preschimbat pe magi în regi/crai. Iconografia a înlocuit cușmele lor frigiene cu coroane. Abia în anul 520, la Bizanț, un mozaic menționează în dreptul lor trei nume, stabilizate până la urmă în Occident de Venerabilul Beda (672-735) în formule asemănătoare cu cele bizantine, adică Gaspard, Melchior și Batlhazar. Ei dau și numele romanului dumneavoastră care vorbește de fapt de patru magi. Se regăsește aici
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
pe drum și a ajuns târziu la Ierusalim, chiar în Vinerea Mare, în ziua morții lui Iisus și, văzându-se cu mâinile goale în fața Lui, i-a dăruit ce-i mai rămăsese, adică sufletul său. De altfel, în postfața romanului, eu menționez foclorul rusesc ca sursă a acestei versiuni. Dar ceea ce mi se pare absolut admirabil în legenda regilor magi, este că, de la o vreme, iconografia creștină îl prezintă pe unul din ei ca fiind negru, ceea ce simbolizează deschiderea creștinismului către întreaga
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
unul dintre profesorii cei mai cunoscuți ai Facultății de Litere din Iași, ne-a obișnuit (din anii '70 încoace) cu un discurs tradiționalist, corect, cu informații precise și prețioase. în plus, colaborarea sa cu Editura Dacia, colecția "Restituiri" ar trebui menționată în caseta de prezentare (amintesc doar prefața la jurnalul lui Iacob Negruzzi). De ce este totuși atît de diferită această nouă carte a lui Dan Mănucă? Se pare că avem de-a face cu o nouă manifestare a "complexului Eminescu". Prin
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
complete ale unor probleme literare complicate cum ar fi situația actuală a romanului românesc sau posteritatea călinesciană, conștiința apartenenței noastre (fie și prin literatură) la Europa Centrală sau locul ocupat de postmodernism în istoria literaturii române (alte subiecte le-am menționat anterior). în al treilea compartiment, intitulat Egografii, figurează interviuri luate lui Ion Simuț în ultimii ani. Practic, tot ceea ce îl pasionează - sau ar trebui să-l pasioneze - pe un iubitor de literatură este adus în discuție cu seriozitate și calm
PRIVIREA CARE îNNOBILEAZĂ TEXTELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16872_a_18197]
-
ci a le da un sens. Hannah Arendt, Raymond Aron sau François Furet au făcut și ei comparații între cele două sisteme, identificate ca forme de totalitarism ale căror trăsături comune au încercat să le evidențieze. Dintre acestea, am putea menționa opțiunea pentru înregimentare, obediența necondiționată și exterminare; pentru colectivism și antiindividualism; pentru naționalism furibund însoțit de un sălbatic antisemitism declarat și emblematic la naziști, vagamente voalat sub o frazeologie lozincardă și mincinoasă dar îndeajuns de criminal și el la comuniști
Ce morți trebuie plânși? by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/16889_a_18214]
-
și consacrate filmului Entr'acte, din 1924, al lui René Clair și unei proze de Sir Max Beerbohm (1872-1956) despre care nu știam pînă acum prea multe (între altele, că-l ironizase pe Kipling). * Fiindcă spațiul nu ne îngăduie să menționăm și alte puncte de interes din Norii 2, ne vom mărgini să remarcăm o altă bună idee a pasionatului editor ce-și cheltuiește energia, timpul și banii spre folosul literaturii noastre: popularizarea în lumea largă a Internetului, cu aprobarea autorilor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16902_a_18227]
-
același pentru toate filmele, Sergiu Babără ) sunt toți născuți în Moldova și (de-)formați în ultimii ani la Academia de Teatru și Film din București. "(De-)formarea" nu se vrea o glumă despre eventualele scăderi ale Școlii de Film bucureștene. Menționând-o, aduc în discuție un aspect care mi se pare interesant de remarcat în legatură cu filmele: echilibrul pe care îl degajă (cu atât mai mult cu cât vin din partea unor realizatori foarte tineri). Lipsește răceala, aproape a-emoționalitatea remarcată (prea
Ne-povești familiare by Adina Bră () [Corola-journal/Journalistic/16934_a_18259]
-
decît cel din vechime (chiar cel din interbelic, cînd era studiat monografic de echipele studențești, vestite, coordonate de prof. Dim. Gusti) și vechile obiceiuri mai pot fi detectate, cu greu, de la bătrînii supraviețuitori și cu memoria nealterată. Am ținut să menționez toate astea pentru a preveni cititorul că obiceiurile surprinse în celebra monografie a lui Simeon Fl. Marian sînt realități definitiv și demult apuse. Autorul începe cu obiceiurile îndătinate în faza prenatală, rituri de trecere, cînd, de pildă, ni se precizează
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]
-
trăi pruncul". Reproducînd acest pasaj, m-am gîndit la examenul ecografic la care apelează azi femeia însărcinată, care o avizează, la vreme, care e sexul fătului pe care îl poartă. Tot în faza prenatală femeia însărcinată trebuie să se ferească, menționează autorul nostru, de spiritele rele (capitolul e mișcător intitulat Zburătorul). "Zburătorul, notează S. Fl. Marian, după credința poporului din Țara Românească, e un spirit rău, ca un zmeu, care intră noaptea pe coș sau horn în casele oamenilor, sub formă
Trilogie etnografică by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16950_a_18275]