1,809 matches
-
pot fi. Ei sunt mai degrabă un soi de antieroi. Gogol este marele specialist care face o capodoperă din oameni mărunți (melkie) și situații meschine. Suflete moarte este cea mai importantă enciclopedie (citită de mine) a oamenilor mărunți, a faptelor meschine, a falsității, a ipocriziei și a ceea ce va rămâne cu numele de poșlust. Încă de la începutul „poemului“, autorul se confruntă cu o mare problemă, aceea a descrierii personajelor neînsemnate, ce nu au nimic care să merite atenția noastră. Când Cicikov
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
de patru luni de la înființarea postului, o lectură de versuri. Ca din 1933 doctorul să lucreze în redacție ca referent literar. Din această perioadă datează articolul Țâncii pământului care ia apărarea țăranilor, fiilor lor în special: „...Între multe aberații și meschine erezii care conduc viața noastră politică își face repede loc încă una și poate cea mai boacănă. Anume că țăranii trebuie să rămână numai acolo la țară, ca un fel de vegetație ceva mai superioară porumbului și grâului, pentru consumația
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
mărunte sentimente pământești. De data asta însă tu, legitima, îmi ești inferioară. Eu sunt un spirit reîncarnabil. M-am infiltrat în corpul doctoriței Alindora Bosch ca, prin ea, să nu ți se închidă toate căile de reîntoarcere la lumea ta meschină. Îți mulțumesc... Nu de mulțumiri aveam nevoie, ci de ceea ce ești incapabilă, de puțină iubire. Dacă aveam dovada asta, treceam de dorința Alindorei și te luam în universul meu, te ajutam să devii un spirit reîncarnabil, ca și mine. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
-o amândoi peste măsură. De atunci și până astăzi nu am acceptat ca fetei noastre să îi lipsească ceva și te asigur că nu a fost ușor. Victor și cu mine am acceptat fără murmur renunțări care adeseori îmi păreau meschine pentru ca ea să nu simtă diferența care o separa de copiii născuți în familii înstărite din țara mai înstărită ca cea din care veneau părinții. Am făcut tot ce ne-a fost cu putință pentru ca Dorina să nu simtă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
mult fum. Alexe expunea sec, imperturbabil, concluzii. Nina amplifica comentariul, turna încă puțină mocirlă, se juca cu oamenii, cu vorbele. Cât sublim poate să existe, la urma urmei, o asigura ea! Și cât sublim? Și cât? Dincolo de mațe și interese meschine, îi preciza Alexe. Era fum, fum, abia se mai putea respira, Carmina nu deschidea fereastra din pricina țânțarilor, ar fi inundat încăperea cu sculele lor agile, țiuind strident, de la vecini se auzea aceeași melodie sufocantă: În pădurea deasă\ mândra stă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
la altul. Se înconjoară de vâlvă ca într-un scut și dintr-odată devine inviolabil, poate să ceară, să facă orice, devine de neatins. Și mă întreb eu pentru ce toate astea, nu cumva la mijloc sunt numai interesele lui meschine, nu dorește cumva să se cațăre nu prin forțele proprii ci propulsat de ceilalți, indivizi care-l consideră o victimă nedreptățită? Asta e întrebarea care trebuie pusă în cazul celor de teapa lui și, dacă mai ai la dispoziție, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
te știam aproape de mama, n-o făceam, nu-ți mărturiseam nici cea mai măruntă nemulțumire din pricină că-mi închipuiam că mama va afla imediat și, dincolo de analiza ei detaliată, făcută la microscop, dincolo de îngrijorarea maternă afișată, ea va avea de fapt meschine satisfacții. Nu-ți voi ascunde acum, și lucrul poate ți se va părea șocant, că viața mea acolo, alături de Dimitrie e de fapt o bătălie continuă. Că stau de veghe noapte și zi, cu atenția încordată și mereu îmi este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acesta, îl știam și eu, îl știai și tu, nu-i așa? Am dat din cap. — Ca să mărturisesc cinstit, continuă Naoko, îmi plăceau și părțile lui slabe, îmi plăceau la fel de mult ca și cele bune. Nu era deloc rău și meschin. Era slab și atâta tot. Am încercat să-l conving de lucrul acesta, dar nu m-a crezut. A zis că îl consideram astfel pentru că ne cunoșteam de când aveam trei ani, că îl știam prea bine și că nu eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Lumea era oricum de rahat. Trecut și viitor, aici și acolo... nu era nici o diferență. Aceeași mizerie peste tot. Dumnezeu fie nu exista, fie era prea distant ca să vadă mizeria În care ne băgase pe toți. Viața era crudă și meschină, și multe alte lucruri pe care se săturase de mult să le știe. Privirea ei Încețoșată a alunecat spre ecran unde Donald Trump al Turciei Îi perpelea acum pe trei dintre cei mai vinovați membri ai grupului care pierduse. Uniformele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
covoare, iar tavanele erau acoperite În Întregime cu o căptușeală moale, care făcea ca interiorul să pară o canapea matlasată. Dar, În ciuda culorilor vii și a decorațiunilor Îngrijite, lui Norman locul i se păru prea strâmt și Întunecos. Hublourile erau meschine și nu dezvăluiau decât Întunericul de afară. În locurile neacoperite de căptușeală, se iveau buloane masive prinse În pereții masivi de oțel; asta ca să nu uite unde se aflau. Se simțeau ca Într-un uriaș plămân metalic, senzație nu prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
-vă, interveni Norman. — Nu poți să accepți puterea unei femei, continuă Beth. — Ce putere? Să ridici niște greutăți, asta Înțelegi tu prin putere? Asta e numai forță - și provine dintr-un sentiment de slăbiciune, nu de putere. — Ești un dihor meschin și slăbănog, șuieră Beth. — Și ce-ai să faci acum, ai să mă bați? Ăsta e conceptul tău despre putere? — Știu foarte bine ce Înseamnă puterea, spuse Beth, aruncându-i o privire fioroasă. — Ușurel, ușurel, interveni Norman. Hai să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
Poate exagerez cu pretenții absurde, însă mi se pare absolut inacceptabil ca în epoca surround-ului (fie și remasterizat prost după benzi originale) să se atașeze unui film Pink Floyd o coloană sonoră 2.0 Dolby Digital! Nu știu ce rațiuni, ce socoteli meschine au produs astfel de anomalie. E și mai de mirare alegerea, când exista un precedent superb - filmul The Wall, recondiționat și îmbogățit cu sunet 5.1 (măcar că DD este mai puțin consistent ca DTS). Roger Waters preciza, reluând o discuție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
calea ferată. Colac peste pupăză, chiar de nu-mi vine ușor să o mărturisesc, vremea duelurilor s-a dus de mult. Am decis să trag un pui de somn. Tare slugarnici mai sunt și evreii! Intrarea mea zădărnicise cine știe ce țeluri meschine ale lui Goliadkin; dar el s-a arătat imediat nespus de cordial cu mine, m-a obligat să accept o havană Avanti și m-a copleșit cu atenții. A doua zi, toți erau prost dispuși. Sensibil la climatul psihologic, am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
juma dă foarfecă și grohăind ca porcu, s-a scăpat, chiar nainte dă lăturile dă la stingere, față cu Tigru Bengolea, boșii Înterzic beton orice gâlceve și sfade mai nașpa. D-aia nu-i intinde nimeni nici baremi o ghieruță meschină lu bucătaru, când Îi pune la respect pă zvăpăiați. Da, așa cum zice micu sfat contra tusei, pilda va să vie dă sus. Dacă harababurile pleacă dă la boși, ce ne mai rămâne nouă, tot norodu chiriașilor? Ce mai, am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
noaptea aceea, desăvârșirea din pricina unei crize de febra fânului. Operațiunile de salvare sunt și mai demne de admirat, dacă enumerăm minuțios cele douăzeci și opt de circumstanțe care o pun În evidență, dintre care acum voi expune doar patru, din respect pentru meschina concizie: a) Discreditata febră a fânului, care accelera pulsul lui Fang She, nu avea suficientă tărie pentru a-l ține În pat și a Împiedica sa eleganta fugă. b) Insipida persoană care vă bâiguie acum această istorioară stătea cocoțată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
nu e așa, dacă nu asta este regula care se respectă, atunci schimbarea este inutilă și trebuie împiedicată." "Vorbiți ca un burghez, domnule Mihail, ca un plutocrat, ca un om supus contractelor, balanțelor de plăți, celui mai exact și mai meschin calcul. Nu vreau să vă jignesc, nu vreau să vă acuz, probabil acest fel de a fi și de a gîndi v-a ajutat să vă păstrați funcția, dar nu și demnitatea." Privirea opacă a prințului Basarab Cantacuzino au avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
lucid și bun prieten, vroia să-mi îndrume pașii într-o lume pe care o ignoram... El vroia să-mi inculce ideea că nu trebuia s-o ignor, că pericolele existau în chiar aceste lucruri care mie mi se păreau meschine, cum ar fi faptul că un prozator pe care nici măcar nu-l cunoșteam ar fi vrut să nu am o casă, că dacă vroiam casă, o să am pe urmă pretenția să mi se dea și o mașină. Ura unui necunoscut
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Călugăru îl aproba. Nici el nu era altfel. Când intrasem prima oară în biroul lui cu hârtii și începusem: "domnule Călugăru..." "Eu nu sunt domn cu dumneata", mă întrerupse el. "Tovarășe Ion Călugăru. .." "Eu nu sunt tovarășul dumitale." Cunoașteți geniul meschinilor? Acesta e, să te facă să nu mai ai ce să le răspunzi. Într-adevăr, ce puteam să-i mai spun? Și totuși îmi plăcea de el ca scriitor, publicase tocmai atunci o nuvelă, "Măseaua stricată", titlu care se inspira
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
Ivan Ilici o descoperă abia când e vârât în sacul morții?; imagine teribilă, moartea ca și când ai intra cu capul în jos într-un sac, în care nu vrei să intri, dar ești împins; prin eliminarea savantă a detaliilor unei vieți meschine, dar care semăna cu a tuturor oamenilor, Tolstoi își împingea eroul spre tragedie cu vigoarea unei fatalități inexorabile; niciodată n-aveam sa citesc ceva mai zguduitor.) Mă enerva și un zgomot care se auzea prin mica fereastră a camerei lui
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
fi cu totul diferit. Amuzant și spontan, interesat de ceea ce gândea și credea Ben, de parcă i-ar fi despărțit o diferență de doar cinci minute, nu de cinzeci de ani. Și, mai degrabă decât a face front comun cu autoritatea meschină reprezentată de paznicul parcului, el o provocase constant, într-o manieră care lui Ben i se păruse destul de subversivă. — Grozav, Rover, uite! Arătă spre lumina de la etaj. — Tata e acasă. Băiatul și câinele intrară în goană pe ușă, oprindu-se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
nu îi datorezi și tu ceva? De ce nu renunți la cariera ta minunată ca să ai grijă de el, dacă ești atât de preocupată de datorie? Fran tăcu. Era un comentariu îndreptățit. — Oricum, - în glasul lui Phyllis se împleteau deodată satisfacția meschină și o notă parșivă - s-ar putea să afli că ai mai mult timp liber decât crezi. Am primit o ofertă de preluare a ziarului. De la trustul Express. Vor să combine Express-ul și Citizen-ul. — Mamă! zise, apucând-o pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
o conducă acasă; îi datora măcar atâta lucru. Fran se gândi la minutele care se scurgeau. Curând Jack avea să plece de la bar, iar ea era prinsă aici, cu această Camilla cuprinsă de isterie. Se simți rușinată de acest gând meschin. Camilla avea dreptate. Era întru totul egoistă. — Uite ce e, se auzi spunând, mașina mea e după colț. Te conduc acasă. Sleită de această descărcare, Camilla păru să se scurgă în scaun când Fran îi puse centura de siguranță și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
după-amiaza aia, când o văzuse aplecându-se să-l sărute pe Laurence. — Doar dacă are puteri telepatice, replică Jack, trăgând un pled peste genunchii lui Ralph. A plecat acum două ore la Londra. N-a mai putut să suporte viața meschină din Woodbury. Oricum, s-a dovedit că nu eram eu principalul punct de atracție aici. În schimb Laurence era. — Ți-a picat fisa deci. — Sunt din nou împreună? Jack dădu din umeri. — Înțeleg că nu. Lui Laurence îi era prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
meu, acolo puteam fi monarh absolut, pontifex maximus, Michelangelo, orice. Nu mă stânjenea nimeni, nu mă contrazicea nimeni. Eram admirat, adulat, uns cu suc de mirt, mă bucuram de toate onorurile posibile. Asta mă ajuta să suport o existență ticăloasă, meschină, cioplind cruci pentru alții ca, apoi, închizînd ochii sau noaptea în somn, să mă duc într-o altă lume, unde nu-mi lipsea nimic. Cu mâinile sub cap, întins lângă Emilia, doborâtă de băutură, mă imaginam un geniu care uimea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
sculptor?" m-a întrebat, îndatoritor, portarul. Ceva nu mi-a plăcut în curiozitatea lui încît mi-am scuturat impermeabilul de apă pe trepte și i-am zis sec: "Pe nimeni". Până la urmă n-a fost o ploaie furtunoasă. Dimpotrivă, ploua meschin, mărunt, ca toamna. Se lăsase și ceața. O ceață deasă, vâscoasă, care aproape ascundea marea. L-am auzit pe Domnul Andrei explicîndu-le celorlalți bătrâni care se înghesuiseră la capătul coridorului și priveau ploaia: "Pe o vreme ca asta nu se
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]