3,272 matches
-
comunei, primind ajutor și din partea contelui Karatsonyi. În conformitate cu prevederile menționate, biserica romano-catolică din Ofsenița s-a zidit în centrul satului, lângă mănăstirea sârbească. Comună avea asigurată asistență sanitară cu ajutorul moașelor. Principala ocupație a locuitorilor era agricultură. În comuna mai erau meseriași că: zidari, tâmplari, fierari, frizeri. Contele Karatsonyi Jeno avea în posesie și castelul de la Banloc, centrul domeniului, unde a făcut un minunat parc din specii de pomi rări. Întreținerea parcului era asigurată de un grădinar calificat cu două, trei ajutoare
Ofsenița, Timiș () [Corola-website/Science/301382_a_302711]
-
30.000 de oșteni în Tracia, unde aceștia au cucerit Arkadioupolis (Lüleburgaz) și au dus circa 50.000 de captivi în ținuturile bulgărești de-a lungul Dunării. Prada din Tracia a fost folosită pentru îmbogățire, iar unii prizonieri bizantini, fiind meseriași, au fost folosiți la reconstrucția cetății Pliska. Krum a pregătit în timpul iernii un atac major asupra Constantinopolului. Dar acest atac n-a mai avut loc, întrucât a murit la 13 aprilie 814. La tron, i-a succedat fiul său Omurtag
Krum () [Corola-website/Science/320223_a_321552]
-
începutul sec. XIV să devină oraș. Această evoluție a fost determinată de sporirea numărului de locuitori, de creșterea continuă și intensă a producției meșteșugărești și a schimbului de mărfuri. În primele decenii ale sec. XIII s-au stabilit la Câmpulung meseriași și negustori sași. Comunitatea săsească care se formase aici era condusă de un greav (comeș). Ultimul dintre aceștia a fost Laurencius de Longo Campo. Piatra sa funerară se află astăzi în Biserica Bărăției și constituie cel mai vechi document epigrafic
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
fapt guvernată de către shogun sau de puternice familii nobiliare, în ambele cazuri prin intermediul samurailor. Piramida stărilor subordonate era formată din categoria țăranilor, care reprezentau starea productivă a întregii societăți medievale japoneze. Cu toate că se aflau în categoria stărilor subordonate, artizanii și meseriașii ajung să se afirme, prin măiestria artei lor, atât la nivelul stării lor sociale cât și la cel al stărilor dominante. Negustorii și cămătarii erau o categorie socială alcătuită din oameni înstăriți, dar aceștia nu s-au bucurat niciodată de
Istoria Japoniei () [Corola-website/Science/308200_a_309529]
-
de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat în Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist. La începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
începutul secolului XIX meșteșugarii se organizează în bresle. Prima breaslă, cea a cizmarilor, se înființează în anul 1820, iar cea a tăbăcarilor în 1836. În 1872, meseriașii, cu excepția cizmarilor constituie Uniunea Mixtă a Meseriașilor. La sfârsitul secolului XIX în evidența meseriașilor figurează aproape 500 de meșteri cu brevete de funcționare. La cumpăna dintre secolele XIX și XX ținutul se dezvoltă intens. În această perioadă încep lucrările de desecare a mlaștinilor, construirea liniei ferate și apar primele instituții cu caracter capitalist în
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
caracter tribal - gen ordaliile - cât și pentru mecanismul de soluționare bazat pe decizia judecătorului-creator-de-lege și cu valoare de precedent (unii dintre membrii a două grupuri cetățenești au cerut reformarea sistemului în sensul unei raționalizări și codificări a lui, anume Levellers - meseriași și soldați - și "Diggers" - protocomuniști protestanți apăruți și ei în timpul Războiului civil englez; principala critică a unui sistem în majoritate necodificat și ale cărei noi soluții se bazează pe judecătorul-legislator, se reducea oarecum la imprevizibilitatea sistemului, însă toate cererile reformatorilor
Drept jurisprudențial (comun) () [Corola-website/Science/312506_a_313835]
-
stabilindu-se, că așezarea fusese întemeiată în sec. X de către niște triburi din valea rîului Nipru. Întăriturile cetății sunt alcătuite din valuri înalte și șanțuri adînci. În interiorul ei era săpată o fîntînă, iar lîngă val erau construite locuințele nobilimii, negustorilor, meseriașilor, Giuvaiergiilor. De partea cealaltă a valului, fără întărituri, se aflau bordeiele țăranilor, olarilor, și a altor mici meșteșugari. S-au găsit aici și urme a unor gropi de topire a fierului. În cronicile vremii aceste triburi sînt numite Ulici. Nedorind
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de 31 oameni, cu acces de la un nivel superior. Astfel, sala a găzduit în anul 1995, concertul dirijat de Yehudi Menuhin, în cadrul redeschiderii Festivalului Internațional de Muzică "George Enescu". Această sală a concentrat, în realizarea sa, un număr mare de meseriași din capitală și din țară, maeștri ipsosari, modelatori, artiști plastici, specialiști în marmură sculptată, etc. Sala, situată în axul palatului, la parter, este medie ca suprafață. Grație celor două curți interioare care o înconjoară, luminozitatea acestei săli este excepțională, intensificată
Palatul Parlamentului () [Corola-website/Science/296898_a_298227]
-
artă. Artizan inventiv și neobosit, omul, a cioplit lemnul, a modelat lutul și a țesut pânza pentru a-și face viața mai frumoasă. Produsele și serviciile meșteșugărești, de mică industrie și artizanat sunt produsele și serviciile executate de meșteșugari, mici meseriași și artizani, fie complet manual, fie cu ajutorul uneltelor manuale sau chiar mecanice, atât timp cât contribuția manuală a meșteșugarului sau artizanului rămâne cea mai substanțială componentă a produsului finit. Natura specială a produselor meșteșugărești și artizanale derivă din trăsăturile lor distinctive, care
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
Hârlău încă din vremea lui Ștefan cel Mare (1457-1504). La Curtea domnească de la Suceava era un medic evreu, Șmil din Hârlău, care îl trata de gută. La începutul secolului al XVIII-lea, domnitorii Moldovei au acordat înlesniri de taxe unor meseriași evrei care au sosit la Hârlău din Galiția și Podolia; unul dintre ei era și bijutierul domnitorului Grigore al II-lea Ghica (1735-1739). Domnitorul Grigore Callimachi a acordat unui evreu, printr-un hrisov din 30 martie 1768, o licență de
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
-lea Ghica (1735-1739). Domnitorul Grigore Callimachi a acordat unui evreu, printr-un hrisov din 30 martie 1768, o licență de a construi o fabrică de sticlă și o fabrică de hârtie cu 60 de angajați, scutind de taxe pe trei meseriași de etnie evreiască. El le-a permis evreilor din Hârlău să-și construiască o casă de rugăciune și o baie rituală. În 1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuți în țară, sunt scutiți de obligația de a
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
rituală. În 1829, Divanul Moldovei a informat că evreii din Hârlău, născuți în țară, sunt scutiți de obligația de a furniza alimente armatei, dar trebuie să livreze alcool trupelor. Principala ocupație a evreilor din Hârlău era negustoria, dar existau și meseriași (croitori, cizmari sau potcovari). Ca urmare a dezvoltării comerțului, comunitatea evreiască din oraș a crescut numeric. Astfel, dacă în 1803 erau 784 locuitori evrei, în 1838 numărul lor crescuse la 1.008 (și pe fundalul sosirii de evrei din Basarabia
Sinagoga Mare din Hârlău () [Corola-website/Science/320791_a_322120]
-
cărei efective au sporit în ajunul zilei de 18 noiembrie/l decembrie la peste 3.000 oameni) o sarcină de mare răspundere, dat fiind că orașul avea numai 12.00 de locuitori, din care mai bine de 60 % erau muncitori, meseriași și țărani, aceștia locuind la periferie. Prin grija membrilor Gărzii au fost primiți și încartiruiți delegații, fiecare familie primind în găzduire câte trei-șase persoane, alți o sută de inși fiind primiți în cele două hoteluri. După ce locuințele pregătite în oraș
Gărzile Naționale Române () [Corola-website/Science/335784_a_337113]
-
construi locuințe și pe terenuri private, dar putea și repara sau modifica locuințele insalubre. Beneficiarii puteau achita aceste locuințe țn timp, plătind un avans de doar 10 la sută la început. Erau preferați muncitorii, funcționarii publici sau privați, dar și meseriașii. Condiția limitativă era ca salariile lor să nu depășească 250 de lei lunar. În urma ședințelor Consiliului Comunal din 16 noiembrie 1908 și din 26 mai 1909 se hotărăște ridicarea primelor locuințe sociale pe strada Lânăriei, lângă Parcul Carol, într-una
Activitatea lui Vintilă Brătianu ca primar al Bucureștiului () [Corola-website/Science/329389_a_330718]
-
supraviețuire a credinței bulgare ortodoxe, iar majoritatea episcopiilor, fiind ocupate de greci. Situația bulgarilor era devastatoare - nu aveau nimic: nici stat, nici biserică liberă, nici școli ori cărți sau alte așezăminte culturale. Dacă ne gândim că și conducătorii bulgari (preoți, meseriași și negustori) și-au desprins mai întâi în limba greacă primele rudimente de școală și învățătură, vom înțelege ușor de ce contradicțiile de ordin cultural și bisericesc erau inevitabile și de ce a fost imposibil ca în fața celorlalte neamuri conștiința de sine
Biserica Ortodoxă Bulgară () [Corola-website/Science/305376_a_306705]
-
(*1869, Lugoj - †29 august 1893, Lugoj) a fost un nuvelist român și promotor al limbii literare bănățene. S-a născut într-o familie de meseriași, fiu al unui maistru-opincar. A urmat liceul maghiar la Lugoj, liceul român la Brașov apoi institutul de pedagogic și teologic la Caransebeș. Înainte de a termina studiile, intră în conflict cu conducerea institutului și pleacă în 1892 la București pentru a
Ion Popovici-Bănățeanu () [Corola-website/Science/303553_a_304882]
-
luat ființă în Alba Iulia „Cohorta de cercetași "Axente Sever"”, Centuria I a Liceului „Mihai Viteazul”. În perioada 1920 - 1921, Leonte Opriș a pus bazele „Școlii de Ucenici” din Alba Iulia, fiind directorul internatului acesteia ca membru al „Comitetului Societății Meseriașilor” și membru în conducerea „Cohortei de cercetași „Axente Sever””. În perioada 1928 - 1932, Leonte Opriș își aduce aportul la organizarea Muzeului Unirii din Alba Iulia fiind demn urmaș al marilor personalități ce au fost custozi și directori ai acestei instituții
Personalitățile comunei Racovița () [Corola-website/Science/310788_a_312117]
-
date. În secolul al XIV-lea localitatea era o așezare mică, cu câteva străduțe, casele țăranilor fiind făcute din chirpici și acoperite cu trestie, în jurul domeniului familiei Károlyi. La sfârșitul sec. al XVIII-lea în oraș existau următoarele cartiere: Cartierul Meseriașilor, al Șvabilor, al Haiducilor, al Străzii-Mari, al Orașului-Nou, al Evreilor și al Țiganilor, având magistraturi aparte pe cartiere (Judele, notarul și un funcționar), iar țiganii aveau un voievod. Tot în secolul al XVIII-lea sunt amintiți și nobilii curiali, cum
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
Jasztrabszky, Irinyi, Luby, Medc, Szaploncai și Suhanyi, erau nobili inscripționali, aflându-se sub jurisdicție nobiliară. Deci, orașul avea un caracter agricol (marea majoritate erau iobagi și jeleri), se dezvoltă comerțul și meșteșugurile. În anul 1784 în oraș existau 370 de meseriași care practicau 54 de meserii și erau uniți în bresle meșteșugărești. În anul 1727 își începe activitatea gimnaziul piariștilor; primul director a fost Bentsik Gabor, iar ultimul - în anul 1948 - Kovacs Bela. În 1754 contele Karolyi Ferenc înființează în oraș
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
primesc un "-j-" de legătură: "hobi" - "hobija" „al/a/ai/ale hobiului”. Cuvintele turcești terminate în "-i", "-ü", "-ı" sau "-u" se termină în sârbă în "-ija", fie masculine sau feminine, și intră în declinarea a II-a: "zanatlija" (masculin) „meseriaș”, "ćuprija" (feminin) „pod (peste o apă)”. La cuvintele de origine latină în "-tio" în această limbă, aceasta terminație devine "-cija", fie ca sursă directă este sau o altă limbă : "ambicija", "degradacija". Numai substantivele care denumesc persoane de sex feminin terminate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
În Japonia medievală, artizanii erau clasificați în trei mari categorii, care erau apoi subclasificate: cei care aveau propriul lor atelier, cei care lucrau în ateliere și artizani hoinari (care aveau grade individuale). În categoria artizanilor sau a meseriașilor (shokumin), făuritorii de săbii se ridicau adesea, datorită talentului și îndemânării lor, la o demnitate socială deasupra stării lor. Din secolul al XVII-lea s-au încetățenit „cinci meserii principale”: cei care făceau acoperișe, tăietorii de lemne, zidari, cei care
Artizanatul în Japonia medievală () [Corola-website/Science/308198_a_309527]
-
s-a întors ca preot în localitatea sa natală. În 1928 s-a pensionat. După pensionare, ultimii doi ani ai vieții, i-a dedicat creației poetice. Poeziile sale oglindesc dragostea sa pentru natură, pentru oamenii simpli și pentru țăranii și meseriașii șvabi. Reia permanent teme privind viața din satele șvăbești. Prin versurile sale, cititorul poate arunca o privire și în viața ciobanilor români, a vecinilor săi sârbi și a țiganilor. În cea mai cunoscută poezie a sa, "„Perjamosch“" descrie strămutarea locuitorilor
Karl Grünn () [Corola-website/Science/312614_a_313943]
-
era aristocrația gentilică care își baza poziția superioară pe faptul că dețineau mai multe turme de vite și suprafețe de teren mai mari. Cea mai mare parte a populației libere era formată din oameni simpli, crescători de vite, agricultori și meseriași. Sistemul economic, social și politic homeric va decade treptat odată cu secolul al VIII-lea î.en., când apar și se dezvoltă elemente care vor caracteriza lumea greacă în epoca arhaică. Epoca homerică este un exemplu clasic de regres în istorie
Era quot;întunecatăquot; a Greciei () [Corola-website/Science/330636_a_331965]