1,869 matches
-
și/sau formula, stratificarea (rimarea) și/sau ponderea sunt reperele de descriere și cuantificare a volumului de pulsație, ca metrosonie. În fapt, prin metrosonie, OS se aude doar acolo și atât cât corespunde acelor puncte (noduri ale plasei) de articulare metrică. Numai acest lăsat are o sonoritate metrizată temporal, fiind deci redabil de la nivelul oricărui strat (unități de pulsație). Din acest motiv, prin împlăsarea metrică se procedează și la o ajustare (reglare, nivelare), în vederea cuprinderii OS ca întreg (rațional, fără resturi
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
OS se aude doar acolo și atât cât corespunde acelor puncte (noduri ale plasei) de articulare metrică. Numai acest lăsat are o sonoritate metrizată temporal, fiind deci redabil de la nivelul oricărui strat (unități de pulsație). Din acest motiv, prin împlăsarea metrică se procedează și la o ajustare (reglare, nivelare), în vederea cuprinderii OS ca întreg (rațional, fără resturi)1. 3. Timp animat (variabil) = corespunde OS aflate într-un mediu temporal ce-i conferă elasticitate. Devine posibil astfel un al doilea nivel de
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
într-un mediu temporal ce-i conferă elasticitate. Devine posibil astfel un al doilea nivel de interpretare a OS, abordată printr-un atribut fundamental al viului: mișcarea. Astfel, OS este mișcată (la suprafață), grație mediumității unui TA a cărui latură metrică variază în bidimensionalitate, însă în mod irațional. În starea de oricând-în-mișcare, OS poate fi reperată empatic, la nivelul unei percepții sufletești, caracterizate de spontaneitate și reactivitate (emotivitate). Formal, măsura durabilității se relativizează mișcătorului (însuflețitorului), condiționat (și) de propria dispoziție afectivă
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
poate fi riguros periodică, identitatea OS în cuprinderea pe suprafață fiind caracterizată de asimetrie temporală sau variocronie. Totodată, sub aspectul orientării, direcționalitatea timpului exprimă labilitate și chiar incoerență (ireferențialitate obiectivă), ceea ce face ca OS să alunece impredictibil, scăpând aleatoriu disciplinei metrice. Toate astea au însă relevanță în raport cu volumul temporal, atunci când unul sau altul dintre straturi capătă valori extensive sau compresive semnificative. Aceasta face ca rangul straturilor să conteze, tocmai pentru că șirul metric inițial își pierde din monotonie (consecvență), diferențiindu-se sub
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
face ca OS să alunece impredictibil, scăpând aleatoriu disciplinei metrice. Toate astea au însă relevanță în raport cu volumul temporal, atunci când unul sau altul dintre straturi capătă valori extensive sau compresive semnificative. Aceasta face ca rangul straturilor să conteze, tocmai pentru că șirul metric inițial își pierde din monotonie (consecvență), diferențiindu-se sub aspectul augmentării și/sau diminuării câte unui strat (termen). Abia această reprezentare, metric-dinamică în adâncime (prin inegalitatea straturilor), constituie pentru conștiință acel nivel de abordare grație căruia imaginea OS începe să
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
ale metrosoniei (din stadiul 2), prin ceea ce constituie nivelele de pulsație - din care rezultă diferențierea impresiilor de stare (lent/repede) a mișcării -, și a caracterelor de măsuri (binar, ternar, heterometric/asimetric), care conferă conductului sonor un aspect de timbrometrie (culoare metrică). Întrucât timbrometria este o expresie de stare/înfățișare metrică, este relevantă mai cu seamă în constituirea expresivității acompaniamentului<footnote Acompaniamentul este în primul rând o funcție. În mod particular, în cadrul sintaxei de monodie acompaniată, acompaniamentul se constituie și ca voce
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
de pulsație - din care rezultă diferențierea impresiilor de stare (lent/repede) a mișcării -, și a caracterelor de măsuri (binar, ternar, heterometric/asimetric), care conferă conductului sonor un aspect de timbrometrie (culoare metrică). Întrucât timbrometria este o expresie de stare/înfățișare metrică, este relevantă mai cu seamă în constituirea expresivității acompaniamentului<footnote Acompaniamentul este în primul rând o funcție. În mod particular, în cadrul sintaxei de monodie acompaniată, acompaniamentul se constituie și ca voce formal-instrumentală distinctă. Oricărei melodii deja metrizate/timbrometrizate îi este
Aspecte ale rela?iei timp ? oper? by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
și vreo 12 cărți manuscris dar și o frumoasă epopee în nouă cânturi sub titlul de Grădinile suspendate ale cuvântului bine cântărite în metrul lor clasic, dificil de îmblânzit, și demonstrând răbdarea cea bună de a cizela forma până la picioarele metrice perfecte. Ineditul formulei dar și profunzimea meditațiilor se cuprind perfect în simplitatea calmă, matură și frumos alcătuită estetic: " Și ce o se se-ntâmple cu mine, o, Doamne, când totul / din jur va-nflori în această lumină a mea, de
LECTURI LA ZI by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Imaginative/14248_a_15573]
-
s) Dată Denumi- nea de reactu- Nr. rea Cursul control mediu mediu mediu măsu- alizării crt. postului de apă deser- mediu zilnic zilnic lunar măsu- rare trans- cheii Obs. hidro- vită de mulți- 95% 80% 80% rare nive- mitere limni- metric post anual vară/ vară/ (VI - nive- luri zilni- metrice iarnă iarnă VIII) luri și că debite 0 Anexă 1 c) 1 ALIMENTARI CU APĂ PENTRU POPULAȚIE, INDUSTRIE Anexă 1 TOTAL BAZIN Anexă 1 c) 3 AMENAJĂRI PISCICOLE - caracteristici generale - Debite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118347_a_119676]
-
control mediu mediu mediu măsu- alizării crt. postului de apă deser- mediu zilnic zilnic lunar măsu- rare trans- cheii Obs. hidro- vită de mulți- 95% 80% 80% rare nive- mitere limni- metric post anual vară/ vară/ (VI - nive- luri zilni- metrice iarnă iarnă VIII) luri și că debite 0 Anexă 1 c) 1 ALIMENTARI CU APĂ PENTRU POPULAȚIE, INDUSTRIE Anexă 1 TOTAL BAZIN Anexă 1 c) 3 AMENAJĂRI PISCICOLE - caracteristici generale - Debite caracteristice Sector de Numărul Cur- Debit Debit la recirculare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118347_a_119676]
-
pe care o investește el în aceste scrisori. Rămâne memorabilă dintre toate cea trimisă în 1887 lui Maud Standen. (Pe care Scrisorile către Alice n-o includ.) E vorba despre un poem de șase versuri, în care fiecare dintre picioarele metrice poate fi anagramat. Mai mult, lămurește el acolo, „fiecare anagramă a fost născocită pentru anumiți copii fermecători.” Iată-l, așa intraductibil cum e: „As to the war, try elm. I tried./ The wig cast in, I went to ride./ «Ring
Alice în țara cuvintelor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5361_a_6686]
-
în special datorită scăderii produsului intern brut de-a lungul anilor 90 și a concurenței transportului rutier. În 2004, pe căile ferate au fost transportați 8,64 miliarde pasageri-km în 99 de milioane de călătorii și 73 de milioane tone metrice, sau 17 miliarde tone-km de marfă. Totalul combinat reprezintă aproximativ 45% din totalul cantităților transportate în țară. În anul 2007 au fost puse în circulație 1600 trenuri, din care cea mai mare parte erau trenuri locale (personale). Până în anul 2000
TranSporturile în România () [Corola-website/Science/308006_a_309335]
-
9. Cărbune - 48,2% din cantitatea totală de cărbune de pe glob este produsă în China. Adică peste 1,8 de miliarde de tone de cărbune anual. 10. Vapoare - China are o capacitate anuală de producție de 76,6 de tone metrice de vapoare, echivalentul a 45,1% din producția mondială.
Vezi ce industrii mondiale poartă marca ”Made in China” by Căloiu Oana () [Corola-journal/Journalistic/51484_a_52809]
-
Iar o asemenea revizuire sau reîmprospătare a unui concept ține în bună măsură de un tip aparte de promovare, acționând - tectonic, aș zice - în contra módelor. Stricto sensu Pornind de la observația, de un absolut bun-simț, că în chestiunea formelor fixe preeminența metricii a condus la o anulare a planului semantic, că se trece atât de ușor peste ritm, rimă și dispunere strofică, încât acestea par a fi doar niște opțiuni aleatorii, cercetătoarea clujeană reia, pe urmele lui Seymour Chatman, cea mai la
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
și o artă a senzaționalului științific. Există, în bibliografia teoretică a problemei, un text excentric ș...ț considerat adesea cu îngăduință sau recitit și citat numai pentru afirmații punctuale, un text care are îndrăzneala de a numi această vulnerabillitate a metricii: metrica este un construct imaginar, ne învață Henri Meschonnic, în ampla sa Critică a ritmului, ceea ce înseamnă, în primul rând, că metrica este o formă semnificantă, ca orice creație umană. Care nu se poate întâmpla în afara unui orizont de mentalitate
Sensuri ale promovării by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9876_a_11201]
-
de retorică lăcrimoasă și funebrală: „De cînd plecatai veacuri sunt,/ Pierdută mi-i visarea,/ Vieața-mi calcă spre mormînt/ Și al nimicirii aspru vînt/ Îi spulberă cărarea” (Te-ai dus). Astea nu-s chiar „miniaturi sufletești brodate pe rețeaua unei fantezii metrice variate” (cu rețeaua, însă, așa e), cum zice Lucia.6 Astea-s strigăte în regulă, vaiete eclatante, căci Ada merge direct „către un mormînt de jale” (Apus). E drept că nici n-are încotro altundeva să meargă, întrucît luminozitatea vieții
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
ele/ până să mă nasc într-o zi anume/ despre care numai tu știi când va fi”. Dar Ricardo Reis, cel care face „un efort lucid și disciplinat pentru a atinge o oarecare pace”? Aici Dinu Flămând își arată știința metrică și cultura clasică; n-ar fi putut traduce atât de curat dacă n-ar fi citit la viața lui poezie latină în original: „Sclipește zăpada în soare pe munții din depărtare/ Însă a devenit plăcut și blând frigul cel liniștit
Cum traduce un scriitor. Pessoa în limba română by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5157_a_6482]
-
Pagină realizată de EMIL CONSTANTIN De la palme, fălci și lanțuri, la ari și hectare Unitățile de măsură arhaice au fost înlocuite prin sistemul metric de măsuri și greutăți Stânjenul c.v. și ș. v. Undeva, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, într-o posibilă discuție purtată între comercianți, dulgheri, fierari sau truditori ai pământului, proveniți din regiuni diferite, puteau fi auziți următorii termeni: „dacă nu
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Ați înțeles ceva? Nu, nu este vorba despre vreo încăierare între meșteșugari sau țărani. Poate că astăzi, combinația de termeni pare cel puțin ciudată, dar cam așa stăteau lucrurile, de-a lungul timpului, înainte de introducerea Sistemului internațional de măsurare. Sistemul metric de unități de măsură a fost creat tocmai din dorința de a pune capăt haosului care domnea în domeniul măsurătorilor. Înainte de introducerea sistemului metric, pe teritoriul țării noastre, ca de altfel în majoritatea țărilor din Europa, existau o sumedenie de
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
dar cam așa stăteau lucrurile, de-a lungul timpului, înainte de introducerea Sistemului internațional de măsurare. Sistemul metric de unități de măsură a fost creat tocmai din dorința de a pune capăt haosului care domnea în domeniul măsurătorilor. Înainte de introducerea sistemului metric, pe teritoriul țării noastre, ca de altfel în majoritatea țărilor din Europa, existau o sumedenie de unități de măsură cu denumiri și valori foarte diferite, în funcție de regiunea și perioada la care ne referim, precum și în funcție de utilizatorii acestora. Un exemplu concludent
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
ș. v.), unități de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul lui Șerban Vodă. Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de măsură, s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți în România. Reglementarea a fost prezentată și susținută în parlament
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
de măsură care aveau lungimi diferite și care se foloseau - la un moment dat - în paralel în Țara Românească; după 1844, stânjenul lui Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul lui Șerban Vodă. Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de măsură, s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți în România. Reglementarea a fost prezentată și susținută în parlament de Mihail Kogălniceanu
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Constantin Vodă a fost înlocuit pe scară largă cu stânjenul lui Șerban Vodă. Sistemul metric Implementarea sistemului metric, ca unic sistem de măsură, s-a concretizat la data de 15 septembrie 1864, când a fost aprobată Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți în România. Reglementarea a fost prezentată și susținută în parlament de Mihail Kogălniceanu și semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 28 februarie 1875 a fost adoptată Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
Legea pentru Adoptarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți în România. Reglementarea a fost prezentată și susținută în parlament de Mihail Kogălniceanu și semnată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La 28 februarie 1875 a fost adoptată Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți care, la articolul 2, prevedea că până la 1 ianuarie 1876 se vor întocmi tabele comparative de măsuri și greutăți care să stabilească corespondența dintre sistemul metric și unitățile vechi. Pasul decisiv a fost făcut la 1
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]
-
28 februarie 1875 a fost adoptată Legea pentru Aplicarea Sistemului Metric de Măsuri și Greutăți care, la articolul 2, prevedea că până la 1 ianuarie 1876 se vor întocmi tabele comparative de măsuri și greutăți care să stabilească corespondența dintre sistemul metric și unitățile vechi. Pasul decisiv a fost făcut la 1 ianuarie 1879, când, prin legea de mai sus, s-a stabilit că sistemul metric de măsuri și greutăți devine obligatoriu în tranzacții. Mai târziu, la 1 ianuarie 1881, sistemul este
Agenda2003-18-03-d () [Corola-journal/Journalistic/280980_a_282309]