3,384 matches
-
pe motiv de Cocoș, marele șef de trib pedelist, domiciliat la Cotroceni, cu vocea lejer schimbată de coniacul sau votca de aseară (nici el nu-și mai amintește precis ce a fost în fiecare sticlă golită), a spus direct în microfonul reportofonului său prezidențial, spre aducere aminte pentru mai târziu, când va intra și el, din scutecele de noapte, în țoalele zilnice. De fapt, sunt doar câteva indicații pentru alegerile care vor veni ca și mâine. 1. Nuți, să facă piste
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
și combaterea terorismului. Când industria americană de armament lâncezea iar, sau era nevoie de ceva suplimentare de fonduri la serviciile secrete, hop iar îl scoteau pe Ossama din debara, și acesta făcea de vreo două ori bau, bau într-un microfon. Apoi înregistrat și intens mediatizat, Ossama își făcea treaba obișnuită, în mințile împietrite de frică a americanilor de rând. Intre timp, mai apăreau tot felul de informații, care s-au dovedit ca false. Ba că Sorin Ovidiu Vîntu l-ar
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
In procente, 61 la sută dintre voturi i-au fost acordate lui Boc, 37 la sută lui Blaga, si doar 2 la sută lui Theodor Paleologu (să aibă și el de-o tocană și ce povesti nepoților). Vine Blaga la microfon. Roșu ca racul. începe cuvintele tare, le încheie șoptind ca un murmur. Zice el că adoptă discursul sincer. Amintește de trecutul, de pe când a câștigat împreună cu Băsescu, apoi țintește ferm: Bocul este fără coloană vertebrală. Nu vrea și nici nu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
Antenă, și nici cu Realitatea. Clar. Punct. Că v-ați luat di Bhăsăscu", se răstește Cioabă și îmi întoarce spatele. Jurnaliștii veniți, chiar și din Germania, încearcă să își facă loc în sală. Nu ai loc unde să pui un microfon, nu ai loc să te miști, ca să faci o poză, de atâtea baragladine. După ce își prezintă, în cuvinte pe înțelesul sălii, marea realizare, Cioabă junior, judecătorul suprem, uns în post de tat- su, începe primul proces din istoria recentă a
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a-l închina!". Așa spunea Nicolaie Iorga, inspirat de realitățile timpului său. Ehei, n-avea de unde să știe că va veni și timpurile postdecembriste. Dacă ar fi știut, cine știe dacă nu adăuga și vreun codice în cuvântul său, de la microfonul anilor' '30. Astăzi există tot mai mult tendința, ca mulți dintre contemporani, educați la școala capitalului, sau a filozofiei de viață țigănești, emanată ca un cancer din cel mai mare oraș țigănesc al țării, numit București, să pufnească disprețuitor la adresa
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
a gândi, ființele omenești sunt suspecte prin definiție, iar această suspiciune nu poate fi anulată de o comportare exemplară, căci capacitatea umană de a gândi este de asemenea o capacitate de a se răzgândi"15. În colectarea probelor se folosesc microfoane fixate în locuințe și la locul de muncă. Organele abilitate urmăresc în permanență subiectul și amplasează sau activează informatori în grupul lui social. În anii '50 se înființează, în cadrul Securității, "Direcția Generală de tehnică Operativă". Aceasta conduce interceptarea microfoanelor și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
folosesc microfoane fixate în locuințe și la locul de muncă. Organele abilitate urmăresc în permanență subiectul și amplasează sau activează informatori în grupul lui social. În anii '50 se înființează, în cadrul Securității, "Direcția Generală de tehnică Operativă". Aceasta conduce interceptarea microfoanelor și cenzura poștei din toată țara, dovedindu-se un instrument util în supravegherea populației. Ceaușescu o consideră o unitate eficientă, iar din 1965 este exploatată din plin. Multitudinea microfoanelor ascunse în locuințe, la locul de muncă, în birourile politice, înregistrează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înființează, în cadrul Securității, "Direcția Generală de tehnică Operativă". Aceasta conduce interceptarea microfoanelor și cenzura poștei din toată țara, dovedindu-se un instrument util în supravegherea populației. Ceaușescu o consideră o unitate eficientă, iar din 1965 este exploatată din plin. Multitudinea microfoanelor ascunse în locuințe, la locul de muncă, în birourile politice, înregistrează neîntrerupt. "Ceaușescu a ordonat să fie construită o cameră de supraveghere în spatele biroului său, încât să poată verifica personal funcționarea microfoanelor. Erau cheia puterii sale"16. După filare, urmează
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
iar din 1965 este exploatată din plin. Multitudinea microfoanelor ascunse în locuințe, la locul de muncă, în birourile politice, înregistrează neîntrerupt. "Ceaușescu a ordonat să fie construită o cameră de supraveghere în spatele biroului său, încât să poată verifica personal funcționarea microfoanelor. Erau cheia puterii sale"16. După filare, urmează arestarea și interogatoriul. Spațiul de anchetă oglindește perfect dorința cadrelor de a semăna groaza. Transportul de la celulă la locul anchetei afectează psihicul învinuitului și-i slăbește puterea. Camerele de anchetă sunt amplasate
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Lovinescu demistifică propaganda regimului cu privire la condiția scriitorului și arhivează evenimentele politice care au influențat literatura. Este modul ei de a reacționa la demisia morală a literaților, de a se împotrivi vânătoarei de cărți și oameni. Și-a construit frontul în spatele microfonului și a dat calibru cuvântului. Răspunsul regimului nu se limitează la media, ci asmute grupurile de contestatari și Securitatea. Agresiunea fizică și atentatele comandate indică starea de asediu în care se regăsește. Primul studiu despre "profilul" Monicăi Lovinescu realizat de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
generozitate. La fiecare revenire în Paris a lui Mircea Eliade, au loc întâlniri, mai mult sau mai puțin oficiale. Activitatea radio a Monicăi Lovinescu constituie ani de zile prilej de revedere, numai că, așa cum povestește autoarea, Eliade are trac în fața microfonului, motiv pentru care toate convorbirile le înregistrează fie la domiciliul lui, fie în casa ei. În simplele discuții, Eliade vorbește cu o viteză uimitoare, dar când apare microfonul, e copleșit de emoții și cu greu reușește să reia subiectul. Deși
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
prilej de revedere, numai că, așa cum povestește autoarea, Eliade are trac în fața microfonului, motiv pentru care toate convorbirile le înregistrează fie la domiciliul lui, fie în casa ei. În simplele discuții, Eliade vorbește cu o viteză uimitoare, dar când apare microfonul, e copleșit de emoții și cu greu reușește să reia subiectul. Deși în general refuză interviurile, acceptă propunerile autoarei din prietenie pentru ea și din respect față de publicul românesc. La finalul întrevederii din 2 noiembrie 1975, Mircea Eliade afirmă: "Doar
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru ea și din respect față de publicul românesc. La finalul întrevederii din 2 noiembrie 1975, Mircea Eliade afirmă: "Doar știi cu câtă greutate am acceptat această discuție pentru că, după cum o știi prea bine, mă inhibează, mă paralizează prezența aparatului, prezența microfonului. Dar ai insistat și atunci am acceptat cu orice risc această experiență"123. Mircea Eliade nu se desprinde niciodată de realitățile românești, nici chiar atunci când activitatea științifică îl îndrumă pe meleaguri străine. Orientarea spre universalitate reprezintă, de fapt, inițiative de
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
racolării, Securitatea le intercepta corespondența, și la un moment dat o va pune pe "Balagia" (numele de cod folosit de Securitate pentru Ecaterina Bălăcioiu- Lovinescu) sub urmărire, atât prin filaj și post fix, cât și prin instalarea XX la domiciliu (microfoane pentru ascultarea convorbirilor directe și telefonice)"173. O mare parte din corespondență este transmisă prin valiza diplomatică franceză. Astfel se face că nu este interceptată și ajunge la destinatar. Prima scrisoare expediată de Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, datată 9 septembrie 1947, transmite
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
biografia și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu. Cu reținere exacerbată și cu durere, autoarea simte nevoia să se confeseze. Mai întâi Jurnalului, apoi microfonului. Jurnalul constituie un loc al rememorărilor, un pact nu doar cu istoria lumii, ci și cu istoria personală, atât de des cenzurată. Din când în când, apar pasaje pline de sentimentalism: "o fotografie din august 1924, la nunta bunicilor, în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
organizează în Paris "Săptămâna filmului românesc" (16-23 februarie 1983), considerat a nu fi avut prea multe prezențe notabile. Monica Lovinescu reproșează organizatorilor lipsa din program a unor nume cunoscute. Trecând peste acest aspect, analizează pelicula lui Mircea Daneliuc, "Probă de microfon": "regizor de talie occidentală, cu un limbaj în același timp modern și original. Clișeul de limbaj se dublează la Mircea Daneliuc de drama nemajusculizată a cotidianului, de o perpetuă agresiune săvârșită nu prin pumnale, arme de foc sau convulsii majore
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
310. Analiza comparativă a filmului cu altele de talie europeană și transferarea situației fictive în realitate deplasează comentatorul spre condiția scriitorului din țară, înăbușit de aglomerația străzii, de limba răstită, stâlcită: "Din sutele de vorbe țipate ale acestei "probe de microfon", acesta este strigătul de alarmă cel mai percutant. Valoarea filmului nu ține, evident, numai de el"311. Impresiile pozitive la adresa filmului se regăsesc și în Jurnal 312, unde e considerat o descoperire estetică ce deconspiră conformismul social, banalitatea limbajului și
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și tata trebuiau neapărat să fie eterni"366, "însă iarăși și iarăși am anticipat. Iarăși și iarăși mă întorc spre începutul anilor '50"367 sau "iarăși am înaintat nepermis de mult. Când mă întorc de la Veneția, nu dispun încă de microfonul Europei Libere pentru marile programe ce nu vor începe decât în 1967"368, Monica Lovinescu recunoaște faptul că actul scrierii poate controla memoria și reacționează, reluând notarea zilnică, abandonată după moartea mamei. Nu trebuie ignorată tema distrugerii jurnalului identificată în
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
și istoria, de a reînnoi permanent legăturile cu trecutul. Din când în când apar în Jurnal, nu pagini, ci rânduri despre Ecaterina Bălăcioiu. Cu reținere exacerbată și cu durere, Monica Lovinescu simte nevoia să se confeseze. Mai întâi Jurnalului, apoi microfonului. Autoarea recurge la gestul de a realiza o emisiune despre mamă, deoarece și ea trebuie să beneficieze de memoria colectivă, nu doar deținuții pe care îi amintește, pe care încearcă să-i ajute, cumva în sensul răsplătirii sacrificiului. Pecetea acestuia
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
ei nu pot ține și îngriji un părinte, după cum spune proverbul. Mărioara BURAGA un rucsac în spate, câte o pălărie verde și câte o pereche de mănuși albe. îl urmară pe bătrân până la capătul sălii unde se vedea instalat un microfon și ca la comandă s-a oprit, s-a întors la dreapta și au coborât rucsacii la picioare, apoi cu mișcari ușoare au ocupat una lângă alta câte un scaun scoțându-și cu grație mănușile albe. Vai moșule, aveți niște
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
întreaga trăire lăuntrică răbufnea uneori mișcându-l ca o cutremurare. Spre el se îndreptară doi bărbați eleganți și supli a căror distincție atrăgea atenția. îi întinseră mâna pe rând și îl bătură prietenește pe umăr. Râdeau aducând bătrânul până în fața microfonului. întâi voiră să-l prindă de subțiori însă fură respinși brutal - cu ce drept pun ei mâna pe el? Dacă nu ați fi dumneavoastră, eu cum, nu mă mai mișc?! și rămase așa așteptând răspunsul care Bună dimineața, primăvară! Oh
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
țară. Ei au fost supuși unor verificări draconice pentru a li se cunoaște conduita politică, intențiile viitoare și gradul de atașament față de regimul comunist din România. În acest scop, s-au folosit următoarele mijloace: interceptarea convorbirilor telefonice, a corespondenței, filajul, microfoanele la domiciliu și la locul de muncă. Pregătirea agenturii a avut două componente distincte. Una generală, având drept scop pregătirea naționalist-șovină, xenofobă, comunistă, și alta specială, de strictă specialitate securistă. [...] Acest tip de pregătire a cultivat și intolerența față de celelalte
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
trebuie supravegheată”, spune regele, formulând aproape o regulă de conduită pentru uzul capetelor încoronate. De unde și porunca dată „prietenilor-agenți”, de a reține „din vorbele schimbate în cursul conversației” (p. 89) acele amănunte semnificative pe care, în zilele noastre, le înregistrează microfoanele ori le fixează pe peliculă camerele de luat vederi. Claudius îi invită să fie atenți mai cu seamă la toate acele ciudățenii involuntare de comportament sau de vorbire, la tot ceea ce scapă unui autocontrol sever, ciudățenii care, interpretate, ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
le luau și intelectualii, germani sau ruși, în vremea lui Hitler sau a lui Stalin: știindu-se supravegheați, aceștia preferau „să iasă”, sacrificând socialitatea locurilor publice în favoarea parcurilor, unde se simțeau „mai în siguranță”. Spațiul este poros, încăperile împânzite de microfoane, numai natura mai poate oferi iluzia unei protecții. Dar și natura se dovedește a fi un refugiu precar; așa cum se afirmă în 1984, nici ea nu scapă pe de-a-ntregul omniprezentei Puteri, care supraveghează chiar și la adăpostul unor tufișuri
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
rapoarte, corespondență cenzurată, cópii ale unor articole din presa internațională, transcrieri ale unor emisiuni de la Radio Europa Liberă și, nu În ultimul rând, transcrieri ale Înregistrărilor făcute cu ajutorul „Tehnicii Operative” (TO), denumire din jargonul securistic ce camufla de fapt Întrebuințarea microfoanelor ascunse și obiceiul interceptării apelurilor telefonice deja Încetățenit În anii dictaturii 2. De asemenea, În Încercarea de reconstituire a metodelor Întrebuințate de organele represive comuniste pentru a o reduce la tăcere pe profesoara clujeană, am făcut apel și la cărțile
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]