KorAP: Find »[drukola/base=miocardic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...57 58 59 ...235 >

5,864 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

restenozări în 35% din cazuri și de necesitatea revascularizării la 47% din pacienți după un interval de 5 ani. Deși rezultatele imediate și pe termen scurt pledează în favoarea revascularizării prin tehnici percutane, după 6 luni și pe termen lung revascularizarea miocardică, utilizând tehnicile miniinvazive, își dovedește superioritatea. În prezent există suficiente date care sugerează că la bolnavii tineri, diabetici, cu disfuncție de ventricul stâng la care leziunea arterei descendente anterioare este lungă, apropiată de trunchiul coronarei stângi, vasul este mic (< 2

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
În prezent există suficiente date care sugerează că la bolnavii tineri, diabetici, cu disfuncție de ventricul stâng la care leziunea arterei descendente anterioare este lungă, apropiată de trunchiul coronarei stângi, vasul este mic (< 2,5 mm) sau deservește un teritoriu miocardic important chirurgia coronariană miniinvazivă oferă pe termen mediu și lung avantaje ce nu pot fi ignorate. Leziunea de trunchi de arteră coronară stângă Leziunea trunchiului de arteră coronară stângă poate constitui o determinare particulară, în cadrul procesului aterosclerotic, aortitei sifilitice, bolii

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicale clasice (by-pass aortocoronarian sub protecția circulației extracorporeale sau plastia trunchiului de arteră coronară stângă cu petecul orientat pe fața posterioară a acestuia pentru obținerea unui rezultat mai bun anatomo-funcțional) experiența acumulată arată că în prezent este de preferat revascularizarea miocardică OFF-PUMP decât utilizarea tehnicilor percutane în urgență. Factorii de risc pentru acestea din urma includ: reculul elastic (din cauza structurii bogate în fibre elastice a peretelui), leziuni excentrice (prezente în 75% din cazuri), prezența disecției la acest nivel, sexul feminin, vârsta

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dacă acestea sunt cauzate de leziunile arterei coronare drepte. În sfârșit, dar nu în cele din urmă, disfuncția ventriculului drept de etiologie ischemică, refractară la terapia medicamentoasă, contribuie și ea la stabilirea strategiei chirurgicale de urmat pentru realizarea unei revascularizări miocardice adecvate. Pe lângă cele de mai sus, în luarea unei decizii terapeutice nu trebuie omis nici faptul că accidentele survenite în teritoriul arterei coronare drepte au de obicei un impact mai mic asupra prognosticului. Revascularizare completă sau revascularizare adecvată? Conceptul de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Pe lângă cele de mai sus, în luarea unei decizii terapeutice nu trebuie omis nici faptul că accidentele survenite în teritoriul arterei coronare drepte au de obicei un impact mai mic asupra prognosticului. Revascularizare completă sau revascularizare adecvată? Conceptul de revascularizare miocardică tinde să-și modifice în prezent semnificația pe care o avea în urmă cu câteva decenii. O lungă perioadă de timp s-a considerat că bolnavului coronarian o dată supus unei metode terapeutice fie ea chirurgicală, fie aparținând cardiologiei intervenționale trebuie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ceea ce duce la ocluzia precoce a graftului prin tromboză care nu rareori se extinde și la nivelul vasului nativ; pe de altă parte este cunoscut faptul că rezultatele procedeelor de revascularizare percutană la nivelul vaselor mici nu sunt satisfăcătoare. Revascularizarea miocardică poate fi considerată adecvată atunci când zonele de miocard aflate la risc sunt puse la adăpost, iar fluxul sanguin spre ariile hibernante este restabilit. ̨ n acest mod se evită apariția unor noi accidente ischemice și se ameliorează funcția ventriculară. Metode

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la risc sunt puse la adăpost, iar fluxul sanguin spre ariile hibernante este restabilit. ̨ n acest mod se evită apariția unor noi accidente ischemice și se ameliorează funcția ventriculară. Metode hibride de revascularizare (Hybrid revascularization) Experiența acumulată în revascularizarea miocardică sugerează că în boala coronariană multivasculară este necesară o nouă strategie terapeutică care să ducă la îmbunătățirea rezultatelor în condițiile în care a avut loc o modificare substanțială în structura populației ce este supusă acestui tip de intervenție. Stările morbide

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
a avut loc o modificare substanțială în structura populației ce este supusă acestui tip de intervenție. Stările morbide asociate sunt mai frecvente și mai avansate, motiv pentru care efectele adverse ale diferitelor metode de tratament trebuie reduse la minim. Strategia miocardică pe cale să prindă contur vizează abordul diferit al leziunilor coronariene în boala multivasculară la pacienții cu risc crescut în funcție de localizarea acestora, morfologia, gradul de severitate, rezultatele la distanță ale diferitelor tehnici de revascularizare folosite în prezent. În esență este vorba

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
performanțele bune ale altor conducte arteriale (artera radială 94, 3% patența la 2 ani ș41ț, artera gastroepiploică 92% la 5 ani ș42ț, artera epigastrică inferioară 79% la 5 ani ș43ț), obținem suficiente argumente pentru limitarea utilizării venei safene în revascularizarea miocardică. Deși datele acumulate cu privire la modificarea evoluției grafturilor sugerează că acest lucru este posibil în mică măsură, în viitor se speră îmbunătățirea rezultatelor prin utilizarea de noi agenți antiplachetari, stabilirea rolului revascularizării arteriale totale, abordul cu metode moderne al leziunilor grafturilor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și la care s-au detectat stenoze semnificative la nivelul graftului venos, plasarea unui stent la acest nivel este asociată cu o eliberare mai mare de CPK și cu o incidență crescută a evenimentelor tardive majore (incluzând deces și infarct miocardic) comparativ cu stentarea arterelor coronare native după revascularizarea chirurgicală. Din acest motiv, atunci când se poate face o alegere între o intervenție pe coronarele native sau pe grafturile venoase la pacienții cu by-pass aortocoronarian în antecedente, trebuie preferată stentarea vaselor native

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
stentarea arterelor coronare native după revascularizarea chirurgicală. Din acest motiv, atunci când se poate face o alegere între o intervenție pe coronarele native sau pe grafturile venoase la pacienții cu by-pass aortocoronarian în antecedente, trebuie preferată stentarea vaselor native (45). Infarctul miocardic periprocedural este relativ frecvent după stentarea leziunilor grafturilor venoase în cazul folosirii tehnicilor curente ce utilizează presiuni mari pentru expandarea stentului (chiar în condițiile asocierii terapiei antiplachetare) și se corelează semnificativ cu morfologia leziunii (46). Folosirea noului stent autoexpandabil (Wallstent

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
într-o cască pe care chirurgul o poartă pe toată durata intervenției. Următorul pas a adus cu sine avantajul imaginilor stereoscopice (tridimensionale), care au schimbat punctul de vedere al multor chirurgi cu privire la chirurgia coronariană miniinvazivă video-asistată (49). Roboții în revascularizarea miocardică Ceea ce în urmă cu câteva decenii părea să aparțină domeniului științifico-fantastic începe să prindă nu doar contur, ci să-și facă loc în practica medicală. Urmând cursul firesc al evoluției, roboții au pătruns și în chirurgia cardiacă, luând pe nepregătite

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
determinat prin metoda ELISA. Din punct de vedere clinic, s-a obținut o reducere a intensității și frecvenței anginei pectorale (mai puține tablete de nitroglicerină folosite). Pentru obiectivarea răspunsului terapeutic s-au realizat testul de stres la dobutamină și scaning-ul miocardic SPECT, ce au evidențiat reducerea zonei de miocard ischemic. Concluzia acestui studiu este că injectarea intramiocardică a fragmentului de ADN ce codifică factorul de creștere al endoteliului vascular este un procedeu sigur, urmat de expresia genică tradusă prin creșterea nivelului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intramiocardică a fragmentului de ADN ce codifică factorul de creștere al endoteliului vascular este un procedeu sigur, urmat de expresia genică tradusă prin creșterea nivelului seric al VEGF și reducerea simptomelor și/sau a zonei ischemice la pacienții cu ischemie miocardică cronică fără răspuns la alte mijloace terapeutice. Există și experimente în care s-a studiat efectul obținut asupra miocardului ischemic prin asocierea terapiei genetice de inducere a angiogenezei și revascularizarea transmiocardică cu LASER. Injectarea factorului de creștere în aria de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
transmiocardică cu LASER Revascularizarea transmiocardică cu LASER este o metodă relativ recent intrată în practica medicală curentă, adresată bolnavilor cu cardiopatie ischemică care în ciuda simptomatologiei clinice și a alterării calității vieții nu pot fi tratați prin mijloace convenționale de revascularizare miocardică (angioplastia percutană transluminală și operația de by-pass aortocoronarian). Acești bolnavi au o afectare difuză a arterelor coronare sau vase coronariene foarte mici (boala vaselor mici). Inițial, modelul care a stat la baza acestei tehnici de revascularizare miocardică indirectă a fost

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
convenționale de revascularizare miocardică (angioplastia percutană transluminală și operația de by-pass aortocoronarian). Acești bolnavi au o afectare difuză a arterelor coronare sau vase coronariene foarte mici (boala vaselor mici). Inițial, modelul care a stat la baza acestei tehnici de revascularizare miocardică indirectă a fost inima de amfibian. Inima amfibienilor, spre deosebire de cea a mamiferelor, este univentriculară și nu are artere coronare care să vascularizeze miocardul. Irigarea cu sânge a mușchiului cardiac se face în sistolă prin intermediul unor canale radiale care, pornind din

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
responsabile de inducerea angiogenezei. Ca rezultat al acestor transformări se dezvoltă, cresc și se interconectează structuri de tip capilar. Spre deosebire de majoritatea vaselor intramiocardice, canalele create cu ajutorul LASER-ului ca și neocapilarele din interiorul acestora au o distribuție rectangulară față de fibrele miocardice, conectând zonele subepicardice cu cele subendocardice. În acest fel se realizează probabil o egalizare a presiunii de perfuzie miocardică între cele două compartimente, ceea ce duce la creșterea pragului de apariție a anginei, care este adesea cauzată de ischemia subendocardică. Datele

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Spre deosebire de majoritatea vaselor intramiocardice, canalele create cu ajutorul LASER-ului ca și neocapilarele din interiorul acestora au o distribuție rectangulară față de fibrele miocardice, conectând zonele subepicardice cu cele subendocardice. În acest fel se realizează probabil o egalizare a presiunii de perfuzie miocardică între cele două compartimente, ceea ce duce la creșterea pragului de apariție a anginei, care este adesea cauzată de ischemia subendocardică. Datele acumulate în prezent sugerează că ameliorarea perfuziei miocardului ischemic prin această metodă se datorează atât conectării prin intermediul canalelor nou

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
transplantul cardiac; bolnavii cu cardiomiopatie la care se suspicionează, fără a fi dovedită, o microangiopatie. Revascularizarea transmiocardică cu LASER are drept consecință o ameliorare semnificativă a simptomatologiei și creșterea toleranței la efort la aproximativ două treimi din pacienți. Ameliorarea perfuziei miocardice a fost evidențiată cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni, a scintigrafiei și ecocardiografiei de stres. Există studii care arată posibilitatea ca ecocardiografia de contrast să evidențieze umplerea sistolică a canalelor transmiocardice (60). Într-un studiu multicentric realizat în opt spitale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
transmiocardice (60). Într-un studiu multicentric realizat în opt spitale din SUA (62), mortalitatea perioperatorie a fost de 9%. Clasa de angină a scăzut semnificativ postoperator la 3, 6 și 12 luni, la fel ca și numărul defectelor de perfuzie miocardică evaluate cu tomografia cu emisie de pozitroni. A scăzut de asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ cu ultimul an preoperator. Unii autori semnalează în perioada postoperatorie imediată apariția disfuncției miocardice care impune suport inotrop și

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și numărul defectelor de perfuzie miocardică evaluate cu tomografia cu emisie de pozitroni. A scăzut de asemenea semnificativ numărul internărilor pentru angină în primul an postoperator comparativ cu ultimul an preoperator. Unii autori semnalează în perioada postoperatorie imediată apariția disfuncției miocardice care impune suport inotrop și terapie diuretică (63). Deși riscul perioperator în revascularizarea transmiocardică cu LASER depinde în principal de stadiul afecțiunii cardiace și de starea generală a pacientului, disfuncția ventriculului stâng nu este un criteriu de excludere atât timp cât a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sonda pentru ecocardiografie transesofagiană. Se incizează pericardul prefrenic și se suspendă marginile acestuia. Se armează LASER-ul și după aplicarea unui dispozitiv de orientare a razei pe suprafața liberă a ventriculului stâng se declanșează impulsul energetic ce va perfora peretele miocardic. De regulă se realizează între 25-30 de canale dinspre epicard spre endocard într-o ordine prestabilită cu ajutorul unei hărți care împarte suprafața liberă a ventriculului stâng prin intermediul unor meridiane și paralele, locul acestora fiind marcat schematic de intersecția meridianelor cu

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
cu LASER prin toracoscopie care permite un acces bun al întregului perete liber al ventriculului de la bază la apex (68). Metoda este sigură, mai puțin invazivă, reduce morbiditatea și ameliorează raportul cost/ beneficiu. Recent a fost introdusă în practică revascularizarea miocardică cu laser pe cale percutană (PMR) prin utilizarea arterei femurale pentru a ajunge în cavitatea ventriculului stâng (69, 70, 71). Pentru această metodă se folosește un LASER holmium:YAG (yttrium-aluminum-garnet) deoarece energia LASER-ului CO2 utilizat în revascularizarea transmiocardică nu poate

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
au realizat revascularizări ale miocardului pe cord bătând. Ulterior, la mijlocul anilor 70 sunt publicate primele rezultate ale operațiilor de by-pass aortocoronarian fără suportul circulației extracorporeale (74, 75). În acele momente însă, cunoștințele și mijloacele tehnice disponibile nu permiteau o revascularizare miocardică eficientă și cu risc relativ scăzut. Utilizarea circulației extracorporeale și perfecționarea mijloacelor de protecție miocardică au revoluționat chirurgia coronariană, permițând transformarea by-pass-ului aortocoronarian într-o operație relativ sigură și cu rezultate care au schimbat radical viața bolnavilor cu boală cardiacă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
rezultate ale operațiilor de by-pass aortocoronarian fără suportul circulației extracorporeale (74, 75). În acele momente însă, cunoștințele și mijloacele tehnice disponibile nu permiteau o revascularizare miocardică eficientă și cu risc relativ scăzut. Utilizarea circulației extracorporeale și perfecționarea mijloacelor de protecție miocardică au revoluționat chirurgia coronariană, permițând transformarea by-pass-ului aortocoronarian într-o operație relativ sigură și cu rezultate care au schimbat radical viața bolnavilor cu boală cardiacă ischemică. În ciuda succeselor înregistrate prin această metodă, efectele nefavorabile și uneori dramatice ale circulației extracorporeale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]