1,659 matches
-
represiv individul era lipsit de orice apărare. El a fost transformat în tipul uman al dezarmatului perfect, integral, incapabil de cea mai mică rezistență. Nu vreau acum să speculez (deși faptul este posibil) pe tema fatalismului nostru congenital, a resemnării mioritice etc., etc. în definitiv, raportul de forțe în Miorița este doar de doi la unu. Deci partida putea fi jucată. (O opinie strict personală: ciobanul putea rezista, lupta, avea în orice caz o șansă; nu-i pretinde nimeni să fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oficial, totuși, într-o astfel de atitudine de recuperare. Dar nici disperare, blazare ori pasivitate sceptică resemnată. Noua cultură va fi activă, energetică, militantă sau... nu va fi (aproape) deloc. Toate speculațiile, pretins filozofico-etnografic-folcloriste, despre pasivitate, fatalismul oriental și resemnarea mioritică și alte asemenea mistificări comode (deoarece ele scuză... multe) trebuie respinse cu energie. Nimeni nu poate dovedi, de fapt, că românului îi este refuzată, în mod structural și deci definitiv, combativitatea culturală. Totul este doar o problemă de clarificare ideologică
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
1985. Blaga, Lucian, Încercări filosofice, Editura Facla, Cluj, 1977. Blaga, Lucian, L'Éon dogmatique, Editions L'Age d'Homme, Laussane, 1988. Blaga, Lucian, " Schița unei autoprezentări filosofice", în Alexandru Surdu, Vocații filosofice românești, Editura Academiei Române, București, 1995. Blaga, Lucian, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. Blaga, Lucian, "Știință și creație", în Opere 10 (Trilogia valorilor), Editura Minerva, București, 1987. Bohr, Niels, Fizica atomică și cunoașterea umană, Editura Științifică, București, 1969. Born, Max, Fizica în concepția
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
românească, Editura Marineasa, Timișoara, 1995. 408 Acestea ar fi: categoria esențelor ontologice, miticul, stihialul, dogmaticul, divinul și agnosticismul înțelegător (Ibidem, pp. 25-37). 409 Ibidem, pp. 145-146. 410 Ibidem, p. 146. 411 Dumitru Isac, op.cit., pp. 99-104. 412 Lucian Blaga, "Spațiul mioritic", în Opere, vol. 9 (Trilogia culturii), Editura Minerva, București, 1985. 413 Tudor Ghideanu, Anamnesis sau treptele aducerii aminte, Editura Junimea, Iași, 1987, secțiunea "Ondulațiunea. De la motiv la concept în cultura noastră". 414 Dumitru Stăniloae, Reflecții despre spiritualitatea poporului român, Editura
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
defensiv (noi am zice azi: articulare la situație, dependentă de context), duplicitate și servilitate (capul plecat sabia nu-l taie!), talent În arta disimulării și a salvării aparențelor. O „pasivitate incorigibilă”, o „lașitate congenitală iremediabilă” (cuvinte grele!), justificate de mitul mioritic al „liturghiei cosmice” oferit de Eliade. Iar toate acestea, agrementate de o disponibilitate pentru trădare: a ideilor, a tovarășilor, a grupului. N-a fost Horia trădat chiar de consătenii săi? Și ca o confirmare recentă: n-am asistat cu toții, În
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
zidul iubirii noastre Împotriva legii oarbe, a legalismului administrativ absurd, nu-i așa? Un mental colectiv protector pentru ai noștri, o anomie generalizată pentru restul soci etății. Două consecințe grave ar rezulta din această diagnoză. S-a dezvoltat În spațiul mioritic o trăsătură de personalitate care tinde să devină competență națională: „Avem compromisul și adaptarea În sânge”. Avem o gândire socială adaptată din contextul nostru, din realitatea suculentă ce ne Înconjoară, este preferată tranzacția conjuncturală În locul gândirii logice, abstracte, rigide. Motiv
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
istoriei, 1986). ?i al?i autori au indicat importan?a mentalit??îi �n devenirea noastr?. �i amintim pe Mihail Ralea care invocă dimensiunea rom�neasc? a am�n?rîi, pe Lucian Blaga care a teoretizat �matricea stilistic?� a �spa?iului mioritic� pentru a surprinde structura ?i dominantele spirituale ale culturii noastre etc. Am avut mari speran?e urmate de tot de at�tea decep?îi ?i ne-am mirat mereu c? nu putem culege a doua zi ce am sem?nat
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
superbi. Să fie cleptocratul politic actorul cel mai important produs de acestă dureroasă, prelungită mahmureală cunoscută și sub numele de epocă postcomunistă? (Jurnalul Național, 4 februarie 2005) Cioroipanul și Țara minunilor În vremuri paradisiace, când corectitudinea politică nu teroriza plaiurile mioritice prin vigilența unor comisari străini și autohtoni, printre cimiliturile benigne ale zilei circula și aceasta: „Ce ne facem noi, țiganii,/ Dacă vin americanii?/ Că ne scuipă din service/ Și ne-mpușcă cu alice”. Deși mulți din bunicii noștri, de diferite
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ping-pong între pumnii de fier ai istoriei a transformat milioane de oameni într-o națiune aproape imaginară. Am citit mai tot ceea ce cred elitele basarabene despre identitatea locului. Am rezistat la un registru întins de tânguieli ori răsteli, de la resemnarea mioritică fără mioare la ideologii create de analfabeți hiperactivi. Am închis ochii la postmodernismul unor oameni fără experiența modernității și am descurajat somnabulismul epistemologic al unor rătăciți cumsecade. M-am făcut chiar că nu văd stupiditatea unor eforturi deconstructiviste săvârșite pe
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
moarte/ Țipatul universal al firului de iarbă”. Referindu-se la ,, Când vom pleca” și exemplificând cu: ,,Veninul vârstei spulberate-n zbor Cu Închipuiri amare de copil Pulsează În steaua pădurii Rezemata de tulpina cerului” Profesorul conchide: ,,avea acest copil ceva mioritic În el. Cerul, pământul, Întregul univers, erau o entitate În care se confundă”. În poezia lui Malin ,,pământul urca spre cer”, iar ,,cerul coboară printre noi” și patria devine ,,Soarele umblă prin păduri verzi”, ,,Legenda umbrei de fildeș stă uitată
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
urbanism, specifică romanilor, la civilizația de tip natural într-un mediu rural, specifică spațiului românesc, a produs și o trecere de la cultura majoră la cea minoră, reflectată, printre altele, în evoluția semantică a cuvintelor moștenite de română din latină (Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, p. 291 ș.u.). 22 Numele noului continent (America) a fost dat mai tîrziu, după numele italianului Amerigo Vespucci, căruia i se atribuie descoperirea Americii de Sud și care a scris, după 1499, lucrarea Novus Mundus
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
p. 29-30. 111 Lucian Blaga remarca în mod corect că în "Estul european" evoluțiile sociale și fenomenele culturale au alt specific decît cele din Europa vestică. Acest Est European nu este însă decît altă denumire pentru Cealaltă Europă (vezi Spațiul mioritic, în Lucian Blaga, Opere, vol. IX, Editura Minerva, București, 1985, p. 217-218). 112 Trebuie însă specificat că, oricît de condamnabile ar fi denumiri precum limba moldovenescă sau limba valahă, în loc de limba română, ele rămîn numai etichete false, ce pot fi
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
atentează la însăși configurația istorică a limbii, prin falsificarea unei paradigme fundamentale. 113 Prin urmare, Lucian Blaga a fost îndreptățit să noteze că numai prin acest domn moldovean românii au avut tentativa de a se desprinde de viața "naturală " (Spațiul mioritic). Și alți învățați, precum poetul Mihai Eminescu și lingvistul Alexandru Philippide au văzut în Ștefan cel Mare gradul de înălțare maximă la care au putut ajunge vreodată românii. 114 Chiar mult mai tîrziu, aristocrația, reprezentată de boierime, nu era desprinsă
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de evaluare, ci mai mult s-au preamărit figuri de hoți, de criminali, de inactivi etc., prezentați ca valori etice absolute și reprezentative. În această ambianță, de un secol și jumătate, se aduc și elogii interminabile pasivității imbecile a baciului mioritic. 128 Este drept că, de obicei, în urma războaielor au avut loc deseori împroprietăriri, dar acestea nu însemnau decît o schimbare, deseori trecătoare, de statut social, iar nu o înaintare pe calea civilizării. 129 Este elocventă în acest sens consecința războlui
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
caracteristică spiritului autohton, cât și de aceea „optimistă” a lui Brăiloiu, care înțelegea simbolismul nupțial asociat cu ritul nunților postume ca pe o manifestare a voinței celor vii de a se apăra de mort pacificându-l. Eliade crede că ciobanul mioritic conștient că nu te poți apăra împotriva destinului cum te aperi împotriva dușmanului (p. 247) preface nenorocul care-l condamnă la moarte într-un mister al tainei nunții maiestuos și feeric care, în cele din urmă, îi permite să triumfe
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc : jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a istoricului religiilor pentru problematica morții rituale. Prin transfer în alt spațiu cultural, schema uzuală a tragediei eline capătă valențe noi
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Artiștilor Plastici, filiala Iași, Casa de cultură "M. Ursachi", Ateneul Tătărași, spațiile expoziționale de artă existente (din str. Lăpușneanu, str. Cujbă, Cupola, A. Panu etc.), Centrele culturale francez, britanic, german, unele asociații și societăți precum "Junimea '90", "Astra română", "Plai mioritic", "Universul prieteniei", Asociația literară "Păstorel" etc. și nu în ultimul rând Complexul Palas, cu o agendă de evenimente culturale remarcabile, dincolo de ceea ce reprezintă acest centru urbanistic, modern, turistic, comercial, social. Să nu trecem cu vederea numeroasele licee de prestigiu, case
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Doamne, ajută-ne nouă și ne izbăvește pe noi, pentru numele Tău. (Psalmi 43, 25, 26, 27, 28) 22. MOARTEA UNUI CÂINE DE PAZĂ sau DEVOTAMENTUL ORB ȘI MILOSTENIA ORTODOXĂ În curtea bunicilor își făcea veacul un dulău impresionant: un mioritic solid și lățos, cu părul spălăcit spre gri și cu ochii ascunși sub smocuri mici de păr ondulat. Într-un cuvânt, era unul din acele exemplare canine asupra cărora privirea ți se odihnea cu plăcere, fiind îndeplinite două dintre cerințele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și condamnabile. Comportamentul meu, firea mea, calitățile dacă voi fi avut vreodată așa ceva -, dar mai ales defectele, într-un cuvânt tot ceea ce reprezintă nota specifică a unei persoane, se cuprind magistral în zicala de largă circulație folclorică din zona plaiurilor mioritice: "Brânză bună în burduf de câine". Când lupți și speri și nu-i firesc? greșești Când îți învingi în luptă îndoiala, În fața conștiinței omenești E mai cinstit-atuncea chiar greșeala." (N. Labiș) Dixit et animam levavi. (Am spus și mi-am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și a celorlalte meleaguri...” Pornind la drum, Leca Moraiu a avut bucuria pe care a avuto, mai înainte, Constantin Morariu la Deșteptarea: a scris și a publicat mai singur totul. El scria cuvântul de început, ca director, el „Legenda” „Spațiului mioritic”, „Din caracteristica și pitorescul limbii românești”, „Germanismomania junimistă”, „Bucovina bibliografică: Iracle Porumbescu”, el... „Multe și mărunte” plus Cronică... Și alături de el, în primul număr din Fond și formă: Petru Iroaie cu „Alecsandrismul lui Odobescu” și Bob Bărgăuan cu „Creangă în
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
generală și specială. Specificul și pitorescul limbii - director Leca Morariu. Redacția și administrația Cernăuți, strada Munteniei nr.14 e o publicație program și ca atare, urmărește stăvilirea mistificărilor. După lămurirea cuprinsă în „Pornind la drum ...” neobositul director atacă legenda spațiului mioritic, publică o primă serie de documente și precizări din caracteristica și pitorescul limbii românești și prezintă germanismomașina junimistă” (Din Junimea Literară nr.1-12, 1939) * Fond și formă a II, 1944, fascic.2, Râmnicul Vâlcea. Incontestabil, domnul Leca Morariu este un
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
inutil, la adevăratele valori umane care să mențină și să consolideze tot ce, într-un cuvânt, numim ideal. Dar, mai întâi, se profilează necesitatea de a recupera adevărul istoric, de a revalorifica istoria culturii românești pe acest picior de plai mioritic.” Făcând istorie, prefațatoarea revistei stabilește coordonatele istorice ale celei ce fusese, mult timp, numită Țara de Sus: „Istoria Bucovinei, ca un colț de țară, cu destinul ei specific, începe cu 330 de ani în urmă - la 1774, când trupele imperiale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
în est, astfel că întregul Est european și noi împreună cu el eram la discreția lui Stalin. Se închidea în jurul nostru o capcană a istoriei. În aceste condiții, mi se pare aproape o ușurință să glosăm prea mult pe marginea răbdării mioritice a românilor. Să ne amintim că, în această perioadă în care munții României se transformau într-un front de luptă împotriva ocupației, nicăieri în Estul european, în nici o țară din estul Europei nu a existat vreo acțiune de protest, împotriva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
luni sau antrepriza unor fabrici În care nu investesc un leu, folosindu-se de aceste proprietăți pentru a obține alte credite frauduloase! Etc. etc.! Sigur, corupția la toate nivelele, mai ales cele administrative, nu este o plagă nouă pe plaiurile mioritice, e un import balcanico-fanariot, nu-i așa, dar, mai ales ultimele decenii ale dictaturii comuniste, au amplificat enorm acest „dublu joc” al cetățeanului față de putere, ce ajunsese la forme absurde, de fapt: nerușinate! Și România s-a Împărțit În două
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ceilalți“. Nu lipsesc nici interpretările care văd În spiritualitatea românească, deschisă spre nemărginirea cosmosului și spre marile Întrebări ale existenței, o sinteză superioară În raport cu spiritul pozitiv și tehnologic al Occidentului (orgolioasă interpretare, exprimată de filozofi ca Lucian Blaga, În Spațiul mioritic, 1936, sau Constantin Noica, În Sentimentul românesc al ființei, 1978). „Ceilalți“ sunt mai eficienți, românul mai profund, mai subtil, mai sensibil. Românii sunt foarte Înclinați să mediteze asupra acestui subiect: cum sunt ei și cum sunt ceilalți. „Specificul național“ i-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]