3,075 matches
-
din 14 mai 2017 Toate Articolele Autorului "De ce ești trist și-ngândurat Și stai așa, în neputința, Cănd gingășie ai săpat Pe paturi reci și suferința?" S-a aruncat în trandafiri, Pe umeri îi creșteau petale Și singure, ca pentru miri, În camerele lor regale, Se deșchideau sărace buze, Prea umede de ce-au avut, Se împleteau cu șapte muze, Măi sângerau, poate, -n trecut... Cu ochii-nfipți în fluturi vii, Zburau aiurea ca-ntr-o sfera, Venind călare, ca spahii
TRANDAFIRI SĂLBATICI II de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2326 din 14 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/362209_a_363538]
-
Lucrari > - P. I... Autor: Stelian Gomboș Publicat în: Ediția nr. 448 din 23 martie 2012 Toate Articolele Autorului Câteva învățături și referințe despre Praznicul Intrării Domnului nostru Iisus Iisus Hristos în Ierusalim - Duminica Floriilor ... Moto: Stăteau față în față. El, Mirele, și ea, răsfățata fiică a ionului. De pe Muntele Măslinilor, de unde privea Hristos, cetatea Ierusalimului se desena la orizont semeață, încordată, cu toate simțurile ascuțite. El, Mesia cel promis, venea la ultima întâlnire însoțit de vuietul mulțimii care-I calcă pe
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
l-a dat El nouă, ca să nu fim lepădați și înlăturați de la vrednicia de fii, de la binecuvântarea Sa și de la rangul de ucenici ai Săi, și să nu cădem cumva, pierzând nădejdea pe care o avem și fericita apropiere de Mirele cel duhovnicesc. Așa precum, înainte de patima Sa cea mântuitoare, nu numai poporul își așternea veșmintele înaintea Domnului Care intra în Ierusalimul cel de jos, dar și cei ce erau cu adevărat căpetenii ale neamurilor, adică Apostolii Domnului, tot astfel și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
in sipet, este o comoară; E rochia bunicii, de fecioara, E rochia cea albă, de mireasă, De când s-a dus, cu drag, la alta casă. În lada-ncapatoare-i o bundița, O ie și-o catrința de fetița, Costum de mire ce a fost purtat De omul care-n viat-i-a fost bărbat. În colțul lăzii, să vedeți minune: Pastrata-n cartea cea de rugăciune, Pitita între cele vechi vesminte, Se află poză mamei celei sfinte. O ia bunica și
SIPETUL BUNICII de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2274 din 23 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378690_a_380019]
-
sat de munte, după un tipic rural anodin, necunoscut și nedorit pentru că nu-i fusese prezentat și explicat dinainte nici de viitorul soț, nici de familia acestuia. Retrăise și acum urâta farsă a cununiei religioase petrecute într-o mănăstire unde mirii intraseră îmbrăcați ca excursioniști, la fel și nașii. În zadar i se păruse Mirei minunat faptul că oficiase un preot bătrân, parcă uitat de vreme, că măicuțele cântaseră dumnezeiește, dacă nu purtase rochia albă și voalul, îmbrăcate doar în timpul petrecerii
CAPITOLUL 6 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378643_a_379972]
-
așeze spre a o întreba de nu te-a văzut vreodată trecând pe lângă soarta mea tu să-i spui că ai văzut-o și că era o mireasă cu aspect de uimire ce nu-și găsea drumul s ajungă la mire la revedere mireasă frumoasă la revedere dar nu pleca calea aleasă poate fi oriunde tu rămâi doar în inima mea de anghel zamfir dan Referință Bibliografică: la revedere / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI
LA REVEDERE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378796_a_380125]
-
Și tot ca în poveste, zmeul piere. Iar Dordesprinsdinsoare se închină, Culege floarea albă din grădină, ducând-o mamei frânte de durere. Ce a urmat ? O nuntă-mpărătească, cu oaspeți dragi din șaptezeci de sate, au petrecut trei zile numărate, pe mirii fericiți să îi cinstească. Apoi, când soții pleacă spre iatacuri, truditul bard cântarea isprăvește. Umblând prin lume basmu'și povestește la șezători, pe prispe sau cerdacuri. 07.08.2006 Referință Bibliografică: Poveste de demult / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN
POVESTE DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377712_a_379041]
-
-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplare Voalul ei - mătasea primelor ninsori. Trena mult prea lungă, pare infinită, Trupul ei - ofranda celui așteptat, Frumusețea-i mută și desăvârșită A cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat. Cine este mire? Cine-o fi alesul? Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul, Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii. C-un arcuș de gheață, vântul în surdină, Din altarul lumii cântă valsul nunții Și
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
soareMângâie pământul ca-ntr-un dans de flori, În cristale albe puse la-ntâmplareVoalul ei - mătasea primelor ninsori.Trena mult prea lungă, pare infinită,Trupul ei - ofranda celui așteptat,Frumusețea-i mută și desăvârșităA cuprins văzduhul, l-a îngenunchiat.Cine este mire? Cine-o fi alesul?Fulgii în balans trag cerul de funii, Într-un ritm sălbatic, sfidând universul,Parcă-s fluturi albi prinși în dansul lunii.C-un arcuș de gheață, vântul în surdină,Din altarul lumii cântă valsul nunțiiși-ntr-o despletire
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
Și văd un Om, ce-ngândurat pășește, Poartă poveri prin văi de chin și plângeri, Dar nu se vaită și nici nu cârtește. Mă uit în ochii-albaștri ca de mare, Și m-adâncesc în existența-I sfântă, Ascult spășit a Mirelui chemare Și mă îmbrac în straiele de Nuntă! 28/ 11/11, Barcelona-Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Epigonus / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1534, Anul V, 14 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Lucica Boltasu : Toate Drepturile Rezervate
EPIGONUS de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377797_a_379126]
-
izvor de înțelepciune (...), dar atributul său simbolic dominant este dat de sensul transformărilor, echivalate cu timpul și curgerea lui (...). În opera artistică a lui Eliade, simbolul apare doar cu sens mitic, ca duh al apelor, fixat in illo tempore, ca mire etern și dezamăgit“13. Asemenea mănăstirii din pădure, și insula este un loc „sacru“, un loc retras, privilegiat, încărcat de simbolism, în care se poate manifesta fantasticul. Astfel, lacul cu insula din mijlocul lui amintesc de miturile cosmogonice proprii multor
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
obișnuinți, dau butonul la maximum, magnificul simfonism zguduindu-mi coșul pieptului. Delirul clipei m-ar putea dezechilibra, dacă n-aș percepe imediat că pasajul transpune doar majestuosul fast al imperiului. Au mai dispărut pîrlitele alaiuri nupțiale cu "să se pupe mirii" și cu zbieretele false de pe trotuare. În schimb semn că românul a mai prins ceva la pungă orașul e vînzolit sîmbăta de coloanele de mașini staniolate și împăpușate, sunînd din claxoane și alarme. Aceleași care excedează, doar după doi-trei ani
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tratați cu blândețe [...]; lui Grigore [III Ghica], care se afla de partea Rusiei, să i se acorde Moldova pe vecie. Atunci când postul de voievod va rămâne vacant, să-l moștenească fiii acestuia și, întocmai ca raguzanii [Dubrovnik], să predea haraciul (miri) Moldovei către înaltul Devlet la trei ani odată. De asemenea, să i se dea voie să aibă un capuchehae la Poartă”. Reis Efendi a fost de acord cu iertarea vinovăției, dar a respins celelalte pretenții pentru că „ar fi mai bine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
-a. Găsit-o-am în sînu-mi, și-am spus că a iubirii vreme Se-arată peste stînci și dealuri în liniștite umbre; însă curînd 535 Un glas se auzi în noapte, un strigăt peste munți la miezul nopții: "Trezește-te! mirele sosește!" trezitu-m-am spre-a nu mai adormi; Însă Eternă mistuire e-ntunecata Enion, Reavănul Mormînt. O cîmp de grîne! O, fericit ești tu care dai viața! Mai fericită-i cea întunecată care mistuie; speranța îmi îneacă toată suferință
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
aflarea celor întâmplate în lipsa lui. În cele din urmă sentimentele paterne vor învinge și ambii vor hotărî să zădărnicească nunta lui Riccardo cu Cuniza.. Tabloul 3. O cameră în palatul lui Ezzelino. Un cor intonează un salut de bun venit mirelui. Rămasă singură cu Riccardo, Cuniza, în locul unor declarații de dragoste pentru alesul ei, ea va da glas unor presimțiri sumbre (Questa gioia che îl petto m'innonda). După ce perechea de îndrăgostiți părăsește încăperea, își va face apariția Leonora. Ea va
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
juca rolul de rege al Poloniei. Că răsplată pentru devotamentul arătat, Regele Stanislao îl va numi pe Cavalerul Belfiore în funcția de Mareșal al Curții. Înainte de a renunța la deghizarea să, “Regele” îi va proclama oficial pe Edoardo și Giulietta miri și, în urma consimțământului Baronului, va da citire scrisorii adevăratului rege Stanislao după care își va dezvălui adevărată să identitate. Belfiore va putea acum să-și exprime sentimentele de iubire față de Marchiza del Poggio astfel că totul se va sfârși cu
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cu Hildegronde) se logodește simbolic cu Honoria, sora Împăratului Român, care tocmai își ridicase valul. Între timp nici Hildegronde nu stătuse cu mâinile în sân și îl înjunghiase pe fiul lui Atilla și era pe cale să îndeplinească același lucru cu mirele sau. Din acest conglomerat de improbabilități se desprinde un om în carne și oase: generalul român Aetius, personaj aproape shakespearian prin profunzime și complexitate. El este sardonic, calculat, lipsit de scrupule și însetat de putere; el este capabil de orice
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
complexul de judecată a constatat, după cum reiese din stenogramă, că, într-adevăr Szabo Lajos a decedat la nunta cu pricina, după cum au declarat sub stare de jurământ numiții Romulus Proka (cizmar și fratele miresei), Romulus Dander (cizmar și el, fratele mirelui), Prof. Eva Steinhuber (directoarea școlii și fosta dirigintă a mirelui, motiv pentru care a avut calitatea de invitat de onoare la nuntă și martor de onoare la proces), precum și Dr. Vogel, cel care a constatat decesul victimei. Dar tânărul avocat
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
într-adevăr Szabo Lajos a decedat la nunta cu pricina, după cum au declarat sub stare de jurământ numiții Romulus Proka (cizmar și fratele miresei), Romulus Dander (cizmar și el, fratele mirelui), Prof. Eva Steinhuber (directoarea școlii și fosta dirigintă a mirelui, motiv pentru care a avut calitatea de invitat de onoare la nuntă și martor de onoare la proces), precum și Dr. Vogel, cel care a constatat decesul victimei. Dar tânărul avocat Dr. Vadicek s-a opus timp de trei ședințe, aducând
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
prostii pe care le tot făcea, aceste trei tocmai arătate au constituit capetele de acuzare ce l-au adus în fața Tribunalului. De ce tocmai aceste trei? 1. Când nunta cu domnișoara Monika a fost anunțată, invitațiile trimise și sala închiriată, iar mirele s-a răzgândit, Monika și mama ei s-au sinucis. Ceea ce a fost socotit ucidere din culpă de către învinuit, chiar dacă nu el a fost cel ce le-a aruncat cu mâna lui pe bietele femei în lacul de acumulare. (Acuzarea
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
puțin, dar care uneori fac mai mult În direcția menționată decât instituțiile consacrate. Printre numeroasele mecanisme formative, de Îndrumare și consiliere pe care comunitatea și le-a structurat de-a lungul timpului, sunt și cele care au În vedere nășitul mirilor. Formarea unei familii este una dintre cele mai importante acțiuni de care omul este responsabil. Dacă deciziile privind venirea pe lume a individului și părăsirea ei nu țin numaidecât de subiect (pentru că nu ți le poți programa!), cele ce vizează
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
putea veni cu inerente și firești parti-pris-uri. Nașii pot oferi o sugestie, o povață sau o Îndreptare cu un alt grad de obiectivitate, de realism și de detașare. Nașii sunt un fel de „duhovnici” ai noii familii. La fel ca mirii, ei nu au har, pentru că acesta trebuie căutat În altă parte... 7. Edificare prin cunoaștere, iubire, fericire 7.1. Cunoașterea prin iubire Mai Întâi, vom invoca o constatare vehiculată la nivelul simțului comun: cunoașterea și iubirea par să se situeze
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
isihastă (2000), Istorie și taină la Sf. Munte Athos (2001), Yaatra. Jurnal în India (2002) - definite de autor drept „o formă de eseu, articulat la o practică a înțelepciunii”. SCRIERI: Iutlanda posibilă, București, 1970; Mireasa vine cu seara, București, 1973; Mirele, București, 1975; Arheologia dorințelor, București, 1977; Noaptea împăratului, București, 1979; O zi spre sfârșitul secolului, București, 1983; Turnul, București, 1985; Progresia Diana, București, 1987; Viață și semn, București, 1989; Muntele Calvarului, București, 1991; Memoria textului, București, 1992; Terapia destinului, Iași
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
care variază de la o cultură la alta), sunt instituite, confirmate și asimilate idealurile sociale de gen și vârstă. Spre exemplu, În orațiile de nuntă, căsătoria este prezentată În două coduri: În cel eroic, ea apare ca o vânătoare În care mirele urmărește și prinde o căprioară (metaforă a miresei); În cel agrar, mireasa este asemuită cu o floare pe care mirele o ia din grădina familiei și o plantează la el acasă. În ambele sisteme metaforice, actul mirelui este unul de
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
În orațiile de nuntă, căsătoria este prezentată În două coduri: În cel eroic, ea apare ca o vânătoare În care mirele urmărește și prinde o căprioară (metaforă a miresei); În cel agrar, mireasa este asemuită cu o floare pe care mirele o ia din grădina familiei și o plantează la el acasă. În ambele sisteme metaforice, actul mirelui este unul de posedare prin forță (capturare sau dezrădăcinare), În timp ce mireasa este definită prin pasivitate și acceptare. Așa cum am arătat În altă parte
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]