1,500 matches
-
Bună, Iași, 2002. Costescu, C., Colecțiunea de legi, regulamente, acte bisericești, volumul I, București, 1916. Cristea, Miron, Mitropolitul Primat al României, Cuvântări, Editura Cartea Românească S.A., București, 1923. Documente ale Conciliului Vatican II, Decret privind mijloacele de comunicare socială Inter mirifica. Idem, Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană Gaudium et spes. Documenti Pontifici sulla stampa (1878-1963), Edizione dell Radio Vaticana, Roma, 1964. Documenti Pontifici sulla radio e sulla televisione (1929-1962), Edizione dell Radio Vaticana, Roma, 1963. Dumitriu-Snagov, Ion, Le Saint-Siège
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ioan Marius Grec Bun de tipar: 2013 • Apărut: 2013 • Format 16,5 × 23,5 cm Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13 • cod 707027 Tel. Difuzare: 0788.319462 • Fax: 0232/230197 editura ie@yahoo.com • http://www.euroinst.ro 1 "Inter Mirifica", în Conciliul Ecumenic Vatican II Constituții, decrete, declarații, traducerea Arhiepiscopiei Romano-Catolice de București, București, 1990, p. 39. 2 Benedict Anderson, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000, p. 39. 3 Idem, op. cit., pp. 14-23. 4
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
multe curente de gândire, menționăm doar pe intransigenți și pe moderați; apartenența Papei la unul din ele făcea ca și viziunea față de mass-media să fie una conformă acestora). 90 Conciliu Ecumeinic Vatican II, Decretul asupra mijloacelor de comunicare socială Inter Mirifica, capitolul II, punctul 17, p. 44. 91 Ibidem, puctul 18, p. 44. 92 Ibidem, puctul 19, p. 44. 93 Ibidem, puctul 20, p. 45. 94 "Întrucât un apostolat eficace pe plan național cere unitatea inițiativelor și eforturilor, Conciliul a hotărât
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de acest fenomen, deoarece voia să ofere "cheia" înțelegerii și trăirii vieții. 100 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea I, p. 265. 101 "Medias, democraties, Eglise", în Communio, 1995, p. 115. 102 Amintim doar câteva dintre aceste documente conciliare și postconciliare: Inter mirifica, Communio et progresio, Ecclesia in Europa, Etica în comunicațiile sociale, Scrisoare către artiști (http://www.vatican.va/roman curia/pontifical councils/pccs/documents/rc pc pccs doc 23051971 communio en.html, consultat în data de 11.06.2012, ora 00.14). 103 Gaudium et spes, Lumen gentium
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ora 00.15). 150 Isidor Mărtincă, Biserica..., partea I, p. 267. 151 "Pentru o dreaptă folosire a acestor mijloace, este absolut necesar ca toți cei care le utilizează să cunoasă normele ordinii morale și să le aplice cu fidelitate" (Inter mirifica, p. 4 (http://www.vatican.va/archive/hist councils/ii vatican council/documents/vatii decree 19631204 inter-mirifica en.html, consultat în data de 11.06.2012, ora 00.12). 152 "Toți fiii Bisericii să se străduiască în unitate de gând și intenție, pentru ca mijloacele de comunicare socială
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Ibidem, p. 13). 153 Documentul referitor la situația Bisericii în perioada contemporană se intitulează Constituția pastorală privind Biserica în lumea contemporană, Gaudium et spes, iar cel ce reglementeză situația mijloacelor de comunicare, este Decretul privind mijloacele de comunicare socială, Inter mirifica, ce ocupă a doua poziție în rezoluțiile Conciliului. De fapt, Conciliul Vatican II reglementează o situație creată și care a evoluat în timp și așează Biserica într-o nouă poziție în raport cu lumea și societatea modernă. Rezoluțiile acestui Consiliu arată locul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
școli, orfelinate create, editurile înființate, presa existentă etc. (Papa Pius al XII-lea, Discurs la Consiliul Președenției Comitetului Internațional pentru unitatea și universalitatea culturii, din data de 15.11.1951, în AARC București, dosar 517/1940-1960, f. 36). 160 Inter mirifica, 1. 161 Papa Pius al XI-lea, Enc. Vigilanti Cura, 29 iunie, 1936 (http://www.vatican.va/ holy father/pius xi/encyclicals/documents/hf p-xi enc 29061936 vigilanti-cura en.html, consultat în data de 11.06.2012, ora 00.12). 162 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mijloace. Biserica are așadar dreptul înnăscut de a folosi și de a poseda orice mijloc de acest fel, pentru educația creștină și pentru întreaga sa operă de mântuire a sufletelor. E de datoria păstorilor să-i educe pe credincioși...." (Inter mirifica, 2-7). 164 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, p. 234. 165 Inter mirifica, 4-14. 166 Am ales acest mod de abordare deoarece profesia de jurnalist mai ales în Italia și Spania, nu a beneficiat de recunoaștere socială în mediul universitar, până în
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
poseda orice mijloc de acest fel, pentru educația creștină și pentru întreaga sa operă de mântuire a sufletelor. E de datoria păstorilor să-i educe pe credincioși...." (Inter mirifica, 2-7). 164 Isidor Mărtincă, "Biserica...", partea II, p. 234. 165 Inter mirifica, 4-14. 166 Am ales acest mod de abordare deoarece profesia de jurnalist mai ales în Italia și Spania, nu a beneficiat de recunoaștere socială în mediul universitar, până în anii '70 și '80 ai secolului al XX-lea. Cei care optau
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se scrie atât de mult încât, paradoxal, s-ar putea ajunge să reținem foarte puține lucruri despre ea, să o cunoaștem deci cu aproximație, din cauza desensibilizării și a neantizării provocate de profuziunea informațională, și să ne îndepărtăm, imperceptibil, de acea mirifică parte a lumii pe care am numit-o dintotdeauna Lumea Nouă. Deocamdată, nu există, undeva, un grup etnic, indiferent de dimensiunile lui, care să admită că America îi este străină și, mai mult decât atât, că între acel grup și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de asemenea, și scrisul este o disciplină foarte serioasă. Scrisul de disciplinează, da. A. V. Prisecaniul, care este atât de turtit sub zăpadă iarna, atât de înfierbântat vara, că nu mai știi unde să te ascunzi, a fost un univers mirific? M. C. Protestez! Nu este turtit de zăpada iarna și acoperit de praf vara. Prisecaniul înseamnă și malul Prutului, cu sălciile, cu valea râului care este foarte frumoasă. Pentru mine înseamnă în primul, și în primul rând grădina mamei, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
Protestez! Nu este turtit de zăpada iarna și acoperit de praf vara. Prisecaniul înseamnă și malul Prutului, cu sălciile, cu valea râului care este foarte frumoasă. Pentru mine înseamnă în primul, și în primul rând grădina mamei, care a fost mirifică. Nu mirifică la modul obiectiv vorbind, dar pentru copilul care am fost, era mirifică. Acum, copacii, merii sunt foarte bătrâni, unii au dispărut, părinții au murit demult, mă duc la sora mea, care are casa vecină cu a mamei, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
este turtit de zăpada iarna și acoperit de praf vara. Prisecaniul înseamnă și malul Prutului, cu sălciile, cu valea râului care este foarte frumoasă. Pentru mine înseamnă în primul, și în primul rând grădina mamei, care a fost mirifică. Nu mirifică la modul obiectiv vorbind, dar pentru copilul care am fost, era mirifică. Acum, copacii, merii sunt foarte bătrâni, unii au dispărut, părinții au murit demult, mă duc la sora mea, care are casa vecină cu a mamei, când e cald
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
și malul Prutului, cu sălciile, cu valea râului care este foarte frumoasă. Pentru mine înseamnă în primul, și în primul rând grădina mamei, care a fost mirifică. Nu mirifică la modul obiectiv vorbind, dar pentru copilul care am fost, era mirifică. Acum, copacii, merii sunt foarte bătrâni, unii au dispărut, părinții au murit demult, mă duc la sora mea, care are casa vecină cu a mamei, când e cald vara stăm afară și am tot timpul sub ochi grădina și casa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
trecut și mergând înspre viitor. Sedlacek pune în evidență în lucrarea sa ,,Economia binelui și a răului" că există două concepții fundamentale despre lume și om. Este vorba despre concepția orientală care consideră lumea ca evoluând într-o viziune ciclică mirifică și concepția iudeo-creștină"11. Autorul citat arată: ,,În epopeea lui Ghilgameș istoria nu merge în nici o direcție. Totul este o reprezentare ciclică, cu variațiuni minore, așa cum vedem în natură, iar poveștile au loc într-o stranie buclă temporală: povestea lui
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și structură cu propriile scrieri. A tradus din și în limbile franceză, engleză și polonă, cel mai adesea îndreptându-și atenția spre scriitorii de prima mărime din patrimoniul universal, pentru care a primit în 1973 Premiul Pen-Club-ului din Polonia. Reliefurile mirifice, cu drept cuvânt inconfundabile, ale culegerilor de versuri și proză, eseurile placate pe probleme la ordinea zilei, lucrările de critică și istorie literară și numeroasele opere traduse reprezintă, în concluzie valori indubitabile aparținând culturii umanității, care susțin convingător hotărârea juriului
Czeslaw Milosz – Întoarcerea spre sine by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12570_a_13895]
-
invers, singur în barcă, un actor care, ne spune omul de la vîsle, și-a cumpărat o casă și a ales să trăiască aici foarte mult timp din an; pare un pescar al locului: e Ștefan Sileanu! Pe fundal de "Deltă mirifică", localnicul care vîslește la barca noastră (un tip între două vîrste, care, acum treizeci de ani, și-a făcut armata la București, și "a urît Bucureștiul") ne povestește, cu năduf, în ce hal își duc viața, pe aici, și cum
Și eu am fost în Deltă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12569_a_13894]
-
abisul abuliei, al monotoniei geniului său, Ion Vinea e un introvertit ce jinduiește extrovertirea. Dramatismul său intrinsec consistă în această tensiune între doi poli, unul al eului care suportă simțămîntul de zădărnicie existențială, altul al lumii chemătoare, ispită a unei mirifice eliberări mereu promise și mereu temporizate. Nostalgia spectacolului universal apare potențată de incapacitatea ființei de-a se scufunda în fluxul acestuia, de a-l aborda altminteri decît ca o ficțiune ce conține în subtext dureroasa limită ontologică. Exclus de la festinul
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
regenereze sîngele căsătorindu-se cu o nemțoaică, așa că toate vicisitudinile năpădesc familia mixtă, care are un magazin de antichități la colț de stradă. Un soi de arcă a lui Noe în care poposesc personaje fel de fel, angrenate într-un mirific carusel, tradițional laitmotiv al cinematografiei maghiare. Trăind o vreme în străinătate, Fonyó Gergely și-a localizat filmul undeva în California: drama unui tînăr retardat Hopa Mitică e înrudită cu Umanitatea francezului Bruno Dumont. În alți parametri, imposibilitatea adaptării este temă
Senzor by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16652_a_17977]
-
acel mod de-a comunica indirect într-un loc miraculos, acolo unde Dumnezeu și-a sădit cu mare generozitate acea sensibilitate, acea iubire, acea frumusețe ce se traduce prin romanță. Marin Voican-Ghioroiu: Aș dori să aflu care este acel loc mirific unde dumneavoastră ați copilărit și ați îndrăgit muzica, în mod special, romanța? Felicia Filip: Drept să vă spun, eu m-am născut în orașul Slatina, județul Olt și am copilărit la bunicii din partea mamei, într-o comună care se află
ÎN DIALOG CU O MARE STEA A MUZICII FELICIA FILIP de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349658_a_350987]
-
semeț spre-un amurg feeric, am plecat cu sufletele cântând spre mașinuța care, în mai puțin de-o oră, avea să ne ducă acasă ... O altă zi plină de bucuria cunoașterii, de desfătare în leagăn de legende și încântare în mirific apus, se termina atât de frumos ... (va urma) Georgeta RESTEMAN Limassol, Cyprus mai 2011 Referință Bibliografică: CIPRU (3) - SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREȚE! / Georgeta Resteman : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 154, Anul I, 03 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
CIPRU (3) – SCURTE EVADĂRI, DESCOPERIRI MĂREŢE! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 154 din 03 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349730_a_351059]
-
muzicienilor sosiți din țară, emoții speciale ne-a procurat concertul oferit cu acest prilej, sub cerul liber, în incinta unui amfiteatru nou situat în șaua unei vai între dealurile ce străjuiesc de departe golful portului Samos. Pe scenă, în lumina mirifica a amurgului, se îngemănau culorile mării, ale cerului, pe fundalul cupolelor unei mici biserici medievale bizantine străjuite de lumânările semețe ale chiparoșilor; aici, i-am întâlnit pe câțiva dintre muzicienii originari din România, actualmente - de aproximativ zece ani - membri ai
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
pe plaiurile noastre. Fiind enumerate și descrise artistic, cu detalii și nuanțe picturale, slobozind și o abundență de epitete, metafore și comparații, una mai cuprinzătoare și mai fascinantă că altă, cele șaizeci și cinci de poeme, cu denumiri de păsări, statuează un mirific colț al naturii, în care te-ai dori mereu să fii". O amplă "cronică literară" dedicată de Romeo Ionescu lui St. Aug. Doinaș reproduce conștiincios fișa biobibliografica, înșira referințe critice introduse prin V remarcă, Z observa, X susține, Y consideră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17670_a_18995]
-
Obloanele cad calcinate. În gang e răcoare. spate lipit de zid. Copilul implantă cuțitul și plasticul crapă". (Miniaturi) Raportate la fermecătoarele ședințe de cenaclu pe care le evocă Mircea Cărtărescu în prefață, toate aceste texte par funinginea rămasă după un mirific foc de artificii.
Lotul Mircea Cărtărescu by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18132_a_19457]
-
desenate, asta se datorează în enormă măsură irezistibilelor tentații din film. Lecturile Olgăi joacă același rol. Recunoaștem, între ele, madeleina lui Proust care, muiată în ceai, redeșteaptă trecutul, pe tante Léonie și restul. În cărțile bătrînei doamne strălucește același Occident mirific, civilizat, bogat, cu femei și bărbați frumoși și eleganți, care se iubesc pătimaș și plin de imaginație. Mă gîndeam, citind romanul lui Makine, cîtă prevedere și intuiție erau în încercarea pe care cenzura comunistă a făcut-o, în Rusia, ca
Puterea artei by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15581_a_16906]