4,914 matches
-
Colegii noștri din Strada Doamnei merg însă și mai departe. Ei își dau silință să ascunză adevărul. La București - zic ei - exista, din timpi foarte depărtați, o episcopie catolică. Acum, după ceea ce spune "Timpul", acea episcopie se va preschimba în mitropolie. Situația de drept și de fapt a acelei autorități ecleziastice întru nimic nu spune că s-ar schimba din ceea ce era până acum. E inexactă informația ce-o dă "Romînul" cititorilor săi despre spusele noastre. La București n-a existat
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Împăratul Carol VI a mutat reședința episcopiei paulicane de la Nicopoli la Craiova, iar în urmă, de la Craiova, reședința s-a mutat la București, dar aceasta nu în timpi foarte depărtați. Tot atât de puțin adevărat este că episcopia se va preschimba în mitropolie. S-a înființat o mitropolie de București al cărei sufragan poate fi unul de Nicopoli. N-am spus, în sfârșit, că situația de drept și de fapt a acestei autorități ecleziastice întru nimic nu se schimbă. Monseniorul Paoli a fost
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
reședința episcopiei paulicane de la Nicopoli la Craiova, iar în urmă, de la Craiova, reședința s-a mutat la București, dar aceasta nu în timpi foarte depărtați. Tot atât de puțin adevărat este că episcopia se va preschimba în mitropolie. S-a înființat o mitropolie de București al cărei sufragan poate fi unul de Nicopoli. N-am spus, în sfârșit, că situația de drept și de fapt a acestei autorități ecleziastice întru nimic nu se schimbă. Monseniorul Paoli a fost episcop in partibus infidelium, iar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
articol al nostru, va fi simțit că unul dintre motivele pentru care combatem intoleranța era cu desăvârșire politic: avem o dinastie populară, dar încă străină și de tot tânără. Tot pentru acest cuvânt am dezaprobat atitudinea episcopatului nostru în cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi, nu e bine ca să înceapă capul nostru bisericesc o luptă în care poate s-ar vedea silit să se despartă de cel lumesc. E bine, ori nu, să se înființeze o mitropolie catolică în țara noastră
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
episcopatului nostru în cestiunea mitropoliei catolice, căci, ziceam noi, nu e bine ca să înceapă capul nostru bisericesc o luptă în care poate s-ar vedea silit să se despartă de cel lumesc. E bine, ori nu, să se înființeze o mitropolie catolică în țara noastră? Iată o cestiune pe care încă noi n-o discutăm în sine, în mod absolut pentru toți timpii și pentru toate împrejurările. Ceea ce afirmăm însă e: că rău, cu desăvârșire rău facem permițând acest lucru într-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va avea poziția mitropoliților noștri ortodoxi; 3) seminarul romano - catolic de la Cioplea va fi prefăcut în seminar romano - catolic român. Dacă "Romînul" poate să declare că aceste informațiuni sunt inexacte, vom înceta și noi a ne mai preocupa de cestiunea mitropoliei romano - catolice din București. Este monseniorul Paoli tot in partibus infidelium ori nu? Iată întrebarea la care cerem un răspuns precis. Și, dacă este in partibus infidelium, prea puțin ne pasă, poarte chiar titlul de papă. Dacă nu este însă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
dar un foarte slab om politic, este împins de alții și sperăm că în curând va înțelege că-i vorbeam ca amici când îi ziceam: "Bagă de seamă; faci treburile Austriei! ". O ultimă observație. Descoperind cititorilor noștri că îndărătul înființării mitropoliei catolice este mâna politicei orientale a Austriei, am spus că această din urmă putere ne împinge din nefericire într-o sferă de acțiune opusă ei, spre Rusia. Unii au crezut a putea esplica cuvântul pus în parantez ca și când ar coprinde
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Ruffini, Contributo allla bibliografia dei mss. romeni dei „Miracoli della Madonna”, în Studi in onore di A. Monteverdi, II, Modena, 1959, 641-654; C. Bărbulescu, Analiza basmului românesc „Fata cu mâinile tăiate”, RITL, 1966, 1; Paul Mihail, Manuscrise românești din Biblioteca Mitropoliei Moldovei, MM, 1975, 1-2, 1976, 1-2; N. A. Ursu, Dosoftei necunoscut, CRC, 1976, 6; Felix Karlinger, Der Gang Mariae zu den Qualen, Salzburg, 1976; N. A. Ursu, Alte traduceri necunoscute din tinerețea lui Dosoftei, LR, 1978, 5; Virgil Cândea, Rațiunea dominantă. Contribuții
MANTUIREA PACATOSILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287994_a_289323]
-
Lupta Moldovei”, „Opinia”, „Buletinul Institutului de Filologie Română «Alexandru Philippide»”, „Analele Universității «Al. I. Cuza» din Iași”, „Studii și cercetări lingvistice”, „Anuar de lingvistică și istorie literară”, „Iașul nou”, „Flacăra Iașului”, „Iașul literar”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Ateneu”, „Cronica”, „Ecoul” (Bistrița), „Mitropolia Moldovei și a Sucevei”, „Arhiva someșeană”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Revista română”, „Mișcarea literară” (Bistrița), „Dacia literară”, „Literatură și artă” (Chișinău), „Studii și cercetări etnoculturale” (Bistrița) ș.a. În același sens se înscriu și volumele Limba română literară (1970), Originea limbii române
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
evul mediu: cel al raportului dintre stat și Biserică 31. În timp ce Biserica ortodoxă din Țara Românească și Moldova a cunoscut, începând din a doua jumătate a secolului XIV, o consolidare continuă a structurilor proprii, marcată, printre altele, de crearea unor mitropolii proprii 32, a unei vaste rețele de mănăstiri 33, iar după 1453 și de obținerea unei largi autonomii în raporturile cu Patriarhia Ecumenică de Constantinopol 34, pentru Eclezia catolică din spațiul extracarpatic bilanțul a fost unul pronunțat negativ. Acest lucru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
doi voievozi ai epocii. În aceeași ordine de idei se înscrie și aprecierea gestului făcut de domnul Moldovei de a susține publicarea primului cod juridic din spațiul românesc apărut la 1646 în Moldova; Vasile • Maria Magdalena Székely, Un proiect nerealizat: mitropolia de la Trei Ierarhi, în AIIX, XXXI, 1994, p. 73-74. • Maria Magdalena Székely, Ștefan S. Gorovei, Contribuții la istoria Trei-Ierarhilor, în AIIX, XXX, 1993, p. 436, 447-448. • Dumitru Năstase, Coroana împărătească a lui Vasile Lupu, în AIIX, XXXI, 1994, p. 45-46
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
context noua paradigmă a teologiei ortodoxe românești și, în același timp, noua sursă de inspirație pentru profesorii care se ocupau de predarea cursurilor de îndrumare misionară. Acestea urmau să fie predate în cele trei centre de învățământ teologic (București, pentru Mitropolia Moldovei, Ungro-Vlahiei și Olteniei; Sibiu, pentru Arhiepiscopia Sibiului; Cluj, pentru Mitropolia Banatului și Episcopiile Clujului și Oradiei), înființate în baza Legii pentru regimul general al cultelor și a Deciziei Ministerului Cultelor nr. 42898/1949, art. 10. Cu toate că, inițial, Legea pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
noua sursă de inspirație pentru profesorii care se ocupau de predarea cursurilor de îndrumare misionară. Acestea urmau să fie predate în cele trei centre de învățământ teologic (București, pentru Mitropolia Moldovei, Ungro-Vlahiei și Olteniei; Sibiu, pentru Arhiepiscopia Sibiului; Cluj, pentru Mitropolia Banatului și Episcopiile Clujului și Oradiei), înființate în baza Legii pentru regimul general al cultelor și a Deciziei Ministerului Cultelor nr. 42898/1949, art. 10. Cu toate că, inițial, Legea pentru regimul general al cultelor prevedea înființarea numai a două institute teologice
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Legea pentru regimul general al cultelor prevedea înființarea numai a două institute teologice pentru pregătirea clerului ortodox 39, procesul integrării clericilor greco-catolici în comunitatea ortodoxă a dezvoltat necesitatea lărgirii bazei educaționale. Astfel, au luat ființă două institute pentru cele două mitropolii din Transilvania și Banat cu scopul de a pregăti foști preoți greco-catolici care erau nevoiți să asimileze un alt tip de educație teologică, mult mai apropiată de nevoile Bisericii ortodoxe. Cursurile de îndrumare au fost înregistrate în noua programă școlară
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1873 a fost adoptată o modificare a legii electorale, potrivit căreia alegerile pentru Parlament trebuiau să aibă loc concomitent cu alegerile locale. Numărul deputaților din partea Bucovinei s-a mărit la nouă, românii obținând la alegeri patru mandate (Teofil Bendella, din partea mitropoliei, nobilii Gheorghe Hurmuzaki, Alexandru Petrino și profesorul Constantin Tomasciuc). În 1879, din nou au fost aleși patru români (Gheorghe Hurmuzaki, Constantin Tomasciuc, Victor Stârcea și Iancu Zotta). La alegerile din 1891, românii bucovineni au reușit să aleagă șase reprezentanți în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la 14 iunie 1896, când s-a creat al cincilea colegiu electoral, în care votul era universal, direct și secret. Bucovina urma să aibă 11 deputați în Parlament, la alegerile din 1897 fiind aleși cinci deputați români (Ioan Țurcan din partea mitropoliei, Eudoxiu Hurmuzaki, Ioan Lupul, Gheorghe Vasilco și Gheorghe Popovici din partea nou-creatului colegiu electoral). Cinci deputați români au fost aleși și la alegerile din 1901 (Dimitrie Isopescu, înlocuit în curând cu Tudor Flondor, Florea Lupu, Ioan Lupul, Gheorghe Vasilco și Vladimir
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
fi favorizat desăvârșirea culturii sale umaniste. Opinia potrivit căreia D. ar fi învățat la Iași, la Școala Domnească de la Trei Ierarhi, ar fi susținută și de mărturia documentară ce confirmă prelungirea șederii sale în orașul de reședință ca ierodiacon la Mitropolie. Aici se va fi simțit întâi atras și înrâurit de personalitatea mitropolitului Varlaam, ale cărui inițiative culturale le va prelua, făcându-le să triumfe mai târziu deplin. Cunoștințele sale, în domeniul limbilor clasice (elină, latină) sau al unor limbi și
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
polonilor, este nevoit să se retragă și el odată cu oștile regelui, ce părăsesc la 15 septembrie capitala Moldovei, incendiată. La plecare, lua cu sine, poate din ordinul regelui polon, moaștele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava, precum și tezaurul și arhiva Mitropoliei. Deși în Polonia D. le asigura, precaut, printr-un act de inventariere legiferat cu martori în octombrie 1686, ele se vor rătăci definitiv în afara țării, în Moldova revenind, după demersuri repetate ale oficialităților, doar moaștele Sf. Ioan, un secol mai
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
privitor la întemeierea Romanului, împrumuta pentru a studia, de la mănăstirea Krilos de lângă Halici, un tetraevanghel scris la 1144 și alcătuia, în temeiul consultării riguroase a izvoarelor, un informat istoric al Probotei, cu prilejul închinării mănăstirii, în 1677, patriarhiei Ierusalimului. Pentru Mitropolie D. cumpără istorii universale, ca de pildă tratatul în limba latină al lui Johannes Nauclerus și Nicolae Baselius. Exemplarul, intrat, mai târziu, în posesia stolnicului Constantin Cantacuzino, cuprinde observațiile de lectură ale lui D. - atente, uneori ușor amuzate, ironice, naive
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
pare, la Academia de la „Sf. Sava” din București. Viața de monah dusă la mănăstirea Căldărușani, de care rămâne legat (va fi egumen și mai târziu va restaura lăcașul) și calitățile dovedite în administrația bisericească îi deschid cariera ecleziastică. Arhimandrit la Mitropolia din București, începe în preajma mitropolitului Grigorie al Ungro-Vlahiei, în 1774, tipărirea de cărți religioase. Bun diplomat, făcea parte, în 1770, alături de Chesarie de Râmnic, din solia mitropolitului ce prezenta la Petersburg, țarinei Ecaterina a II-a, doleanțele țării și participa
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
Operă fundamentală, sub raport tipografic și lingvistic, desăvârșită de F., Mineiele de Râmnic au rezistat în timp, fiind reproduse și după două sute de ani de ortodoxie românească, și au marcat o dată importantă în istoria limbii literare. Repere bibliografice: Ghenadie Enăceanu, Mitropolia Ungro-Vlachiei. Filaret II, BOR, 1881, 5, 7; Melchisedec, Schițe biografice din viața mitropolitului Ungro-Vlahiei Filaret II-le. 1792, București, 1886; N. Iorga, Viața unui mitropolit de altădată: Filaret al II-lea, CL, 1901, 11, 12; Iorga, Ist. lit. XVIII, I
FILARET DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286989_a_288318]
-
prezintă faptele onest, detaliat, fără comentarii inutile, fără elanuri și efuziuni lirice. Vremurile, pe care le înregistrează cu anume culoare ochiul unui martor aflat adesea în mijlocul evenimentelor narate, nu predispun la entuziasm. Ceremonia înscăunării fanariotului (remanierea divanului domnesc, slujba de la Mitropolie și ospățul tradițional) ori, dimpotrivă, sosirea firmanului de mazilire a domnului alcătuiesc laturile unui ritual ce exclude orice element de surpriză. Tarele vremii - războaie, năvăliri tătărești, biruri abolite prin anatema Bisericii, dar reînființate sub alt nume (văcăritului i se substituie
LETOPISEŢUL ANONIM AL MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287785_a_289114]
-
1518. Știrile privind mănăstirea, mai numeroase, fac referire la îngroparea aici a Mariei, doamna lui Radu cel Frumos, a lui Paisie cel Scurt, a duhovnicului Bolsun Andonie și a lui Bogdan III. Sub semnul informațiilor inedite stau urcarea în scaunul mitropoliei a lui Teoctist în vremea lui Gheorghe Brancovici, despotul Serbiei, precum și ajutorul dat de Radu cel Mare, voievodul Țării Românești, lui Ștefan în bătălia din Codrii Cosminului. Și sbornicul de la Sankt Petersburg, din care face parte Letopisețul de la Putna, mai
LETOPISEŢUL DE LA PUTNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287789_a_289118]
-
LINIA DREAPTĂ, revistă apărută la București, bilunar, între 15 aprilie și 15 iunie 1904, anunțând ca director pe V. Demetrius. Redacția i se datorează însă cu precădere lui Tudor Arghezi (oprit, ca monah și diacon la Mitropolie, să practice gazetăria), poetul folosind aici pentru prima oară pseudonimul devenit apoi celebru. Sub semnătura Redacțiunea, grifa scrisului arghezian se recunoaște chiar în cuvântul introductiv, A.B.C..., care se referă expres la o conducere colectivă a revistei, vorbind despre „prietenii
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
în 1940 devine membru al Institutului de Etnografie și Folclor de la Cernăuți, condus de Leca Morariu. Debutează în „Almanahul literar” (Cernăuți, 1935). La Caransebeș înființează revista „Altarul Banatului” (1944-1947). A colaborat la „Albina”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cronica”, „Flacăra”, „Luceafărul” (Timișoara), „Mitropolia Banatului”, „Mitropolia Moldovei și Bucovinei”, „Națiunea”, „Ortodoxia”, „Ramuri”, „Revista Bucovinei”, „România literară”, „Viața nouă”. Semnează și Ion Aluion, Ion Temnic, Alior Samuilă. Ca poet, R. debutează destul de târziu, în culegerea colectivă Floare de gând, apărută în 1947. După mai bine
REZUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289281_a_290610]