11,876 matches
-
unui ritual, ale cărui momente principale par a fi: să «ridice» copilul, adică să-l primească atunci când iese În lume; să-i facă prima baie, purificându-l; să spele și să purifice lehuza; să pregătească cele necesare pentru primirea ursitoarelor. Moașa face o serie de operații, din care o parte vor fi preluat de Biserică; Într-adevăr, la rândul lui, preotul vine 40 de zile după naștere să purifice copilul, lăuza, casa. La Întrebarea Cum te pune pă ursitori?, informatoarea construiește
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
pă ursători punea o rogojân-acolo punea niște burian dă dă jos acolo ca să nu... treacă murdăriile... m pat șî... stăteai trei zâle-acolo. Te spălai tu te dădeai jos te mai spălai te mai... șî... d-aici la trei zâle venea moașa dormea cu tine acolo făcia o turtă dă pâine iera a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor Îm pat lângă copil
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a ursitorilor aprindea lumânare puneai un pahar cu vin doo trei cute dă... zahăr pă pâine șî... șădea masa cu alea... toată noaptea i-ale ursătorilor Îm pat lângă copil acolo d-aici dimineața să scula scălda copilu șî... lua moașa pâinea șî cu... zahăru. Ni se prezintă aici practica mesei ursitoarelor cu componentele ei: turtă, lumânare, pahar cu vin, zahăr, pâine. Ion Mușlea si Ov. Bâr1ea, În Tipologia folclorului din răspunsurile la chestionarele lui B. P. Hasdeu, consemnează această practică
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitori care rămâne Încărcată până În zorii zilei următoare; pe masă se așează alimente, băuturi și bani: pâine, turtă, pogace, apoi felurite semințe, apă, vin, rachiu (În plus miere). Turta de pâine trebuie făcută de cineva care are tată și mamă. Moașa face trei turtițe de azimă unse cu miere care Închipuiesc trei ursători care zic ele (femeile) că destină viitorul copilului. Dacă noul născut e băiat, se mai pun pe masă: carte, sapă, secere, cosor și alte obiecte de 50 muncă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șchioapă; suflete curate trimise de la Dumnezeu, când se naște vreun copil, ca să ursească cum Îi va fi viața lui și cu deosebire ce moarte va avea și cât va trăi. Din cele două povestiri, se desprinde rolul important jucat de moașă la naștere. Ea primește copilul la venirea lui pe lume, Îl ridică de lângă mamă. Taie cordonul ombilical, conform unui ritual precis, face copilului prima baie, Îl Înfașă. Moașa este prin urmare actantul principal, căruia Îi revine efectuarea tuturor riturilor implicate
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
va trăi. Din cele două povestiri, se desprinde rolul important jucat de moașă la naștere. Ea primește copilul la venirea lui pe lume, Îl ridică de lângă mamă. Taie cordonul ombilical, conform unui ritual precis, face copilului prima baie, Îl Înfașă. Moașa este prin urmare actantul principal, căruia Îi revine efectuarea tuturor riturilor implicate În această etapă a obiceiurilor din ciclul nașterii. Primele trei zile după naștere reprezintă un interval critic, de trecere, În care se efectuează o serie de practici pentru
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
după naștere reprezintă un interval critic, de trecere, În care se efectuează o serie de practici pentru influențarea benefică a existenței copilului. Actul important ce Încheie perioada celor trei zile este considerat În literatura de specialitate masa ursitoarelor, pregătită de către moașă după un ritual respectat cu strictețe. Ea așează Între ferestre sau În colțul dinspre răsărit al Încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Încăperii masa, acoperită cu un ștergar, sau cu o fată cu cusături ce ,avea rânduite pe ea: trei pâinișoare de făină de grâu unse cu miere, cu trei fire de busuioc, un pahar cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
cu vin, un blid de grâu, brăcirile moașei. Brâul simbolizează ideea de fecunditate. Aducerea a trei copii la ridicarea mesei ursitoarelor, faptul că ei formează două perechi Împreună cu noul născut este o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
o aluzie la căsătorie. În scenariul ritual al nașterii, moașa aduce lăuzei colac (sau pâine, turtă) timp de trei zile de la naștere (Dolj, Bistrița); pe masa ursitoarelor se pune colac (Olt, Dolj, Vâlcea, Constanța); la botez se fac colaci pentru moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
moașă și nașă, iar darurile se strâng pe un colac (În Bacău, Iași, numit pupăză). Caracterul solemn al primei scalde este subliniat prin respectarea obiceiului de preparare a unui colac mare și frumos Împletit, pe care se strâng darurile pentru moașă. Prin urmare, pâinea, colacul, azima reprezintă simboluri benefice: bucurie, rodnicie, belșug, fertilitate, puritate. Funcțiile ritualice ale pâinii sunt cea apotropaică și cea augurală, de menire rituală a unui viitor bun. Practica rituală masa ursitoarelor se bazează pe principiul analogiei: obiectele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
se pun vor transfera copilului calitățile: sănătate, frumusețe, noroc. Iată că norocul este doar o părticică din scrisa sau data copilului, lucru care apare mai clar În basme, unde norocul și mintea sunt puse În cumpănă dreaptă. Prin țara Hațegului, moașa, singura care poate apăra pe copil de toate lohoanele și boglodatele (dihăniile spurcate), aude cum ursesc ursonile În cele trei zile după naștere, când, pentru primirea lor, se pregătește o masă cu sare, pită și apă. S-a Întâmplat că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de aceea s-au mâniat foc și-au ursit pruncului o soartă rea. Pe un astfel de copil l-au ursit să fie trăsnit pe un clianț (stâncă); și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni până a trăsnit În acel moment numai clianțul. După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
și la vremea cuvenită, lucrul s-ar fi și-ntâmplat, dacă baba moașă, pricepută și știutoare, nu l-ar fi legat și nu l-ar fi ținut cu minciuni până a trăsnit În acel moment numai clianțul. După cum se vede, moașa protejează copilul, pregătește elementele rituale pentru masa ursitoarelor (cu intenția de a le Îmblânzi, a le Îmbuna); În cazul În care ele nu găsesc sare, pită și apă ursesc copilului o soartă rea. Despre semnificația ursitoarelor scrie și Ștefania Cristescu-Golopenția
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
ursitorile. Ei Îți spun cam așa: Orcare are două ursitori. Trei zâle șade-n jurul lui și-l ursăște. Sunt două sfinte ca și ăle de sus (măiestrele). Spun boresele că Înainte vreme ursitorile urseau cu voce tare «de auzea moașa». Și ce-i hi ursât, apoi să te tot ferești, că nu poci să scapi. Se povestește În sat Întâmplarea unui «ficior ursit să se-nece-n fântână» și care, cu toate măsurile luate de părinți, până la urmă s-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
mă-sa. Ce să stea copilu? Copilu s-a născut cu o cu o cărticică și cu o cârjuliță În mână dân măsa. Avea o cărticică șî o cârjulițî În mână din mă-sa. Avea o cărticică șî o cârjuliță. Moașa zice: Facem un copil dă trențe, zâce, Îl punem lângă mă-sa, când o veni ursătoarele să-l urseze. El să dă după ușă În partea aia, ia o mătură, ia o mătură ș-o dă-n dosul lui șî
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
unul sau altul, omul face fapte bune sau rele. Într-o ordine aleatoare, duhurile rele ar fi: Avestița (duh necurat care chinuiește mama și copilul la naștere, numită și Samca, Aripa Satanei), Boglodate (dihănii spurcate care vatămă nou-născutul În timpul nopții; moașele, dacă aud vreun zgomot, fac cruce, aprind tămâie și strigă la aceste duhuri să se ducă În lemn și În piatră), Bosorcăi (duhuri necurate care schimbă copiii), Crasnic (diavol rezultat din unirea unei femei cu diavolul, cu Înfățișare de purcel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
șase cavaleri ai creștinătății au guvernat fiecare câte un ținut, ce se aflase până nu demult sub conducerea celor șase viceregi persani. O istorie dramatică vorbește despre nașteri aproape concomitente: una În casa unui om, cealaltă În casa vidmei. Aceeași moașă ajuta În ambele cazuri. În două lumi paralele, umană și demonică, se petrece simultan același eveniment, cu un singur martor: moașa, mediator Între lumi. Ea determină restituirea definitivă a copilului, Îl trece pe copil dintr-o lume În alta, este
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
persani. O istorie dramatică vorbește despre nașteri aproape concomitente: una În casa unui om, cealaltă În casa vidmei. Aceeași moașă ajuta În ambele cazuri. În două lumi paralele, umană și demonică, se petrece simultan același eveniment, cu un singur martor: moașa, mediator Între lumi. Ea determină restituirea definitivă a copilului, Îl trece pe copil dintr-o lume În alta, este maestru al trecerii prin suferință: Înfige acul pe călător, așa cum se Întâmplă În scenariile rituale. După ce a scăldat copilul, l-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
acul pe călător, așa cum se Întâmplă În scenariile rituale. După ce a scăldat copilul, l-a Înfășat, se pregătește să meargă acasă, dar vine un om cu un suman alb si o cheamă la femeia lui, care se trudea să nască. Moașa Îl Însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa la cunoscut Îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un suman alb si o cheamă la femeia lui, care se trudea să nască. Moașa Îl Însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa la cunoscut Îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
suman alb si o cheamă la femeia lui, care se trudea să nască. Moașa Îl Însoțește, o ajută să nască o dihanie urâtă. Omul a luat dihania și a schimbat-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa la cunoscut Îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-o tocmai cu copilul femeii de unde o luase pe moașă. Moașa la cunoscut Îndată; l-a luat și l-a scăldat, a băgat un bold copilului sub unghie; acesta a Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: De atunci nu se mai lăsa moașa să meargă cu mâna goală de la lăuză; măcar ceva trebuie să-i deie, când merge, căci de-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
un bold copilului sub unghie; acesta a Început să țipe. Omul ia cu lopata jeratic, Îi umple moașei poala, drept răsplată. De fapt, erau galbeni, dar nu trebuia să spună nimănui. Morala acestei narațiuni: De atunci nu se mai lăsa moașa să meargă cu mâna goală de la lăuză; măcar ceva trebuie să-i deie, când merge, căci de-o Întâlnește dracul, o ia la nevasta lui; măcar oleacă de făină și sare, că atunci se chiamă că lucrul ei s-a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-i această apă dulce ca mierea" (1765). În final, adăugăm că "Spiridonia", având mari venituri din mori, fabrici, velnițe, și dughene primite ca donații, a administrat în trecut, în întreaga Moldovă 16 spitale, 4 ospicii, două orfelinate, două școli de moașe, două aziluri, precum și stațiunea balneară de la Slănicul Moldovei. Podoabă a orașului de altă dată, podoabă a Iașului de azi. 41. BISERICA sfântUL ȘTEFAN Se află pe strada Albineț. Unele informații în legătură cu trecutul acestei biserici ni s-au transmis prin viu
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]