2,036 matches
-
fragmente de moaște ferecate, dintre care două cutiuțe. 7. Ferecătura cu moaște Inv. 14181/ M 1544 Plăcută dreptunghiulara pe care sunt fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate trei fragmente de moaște; plăcută este adăpostita într-o punguța de catifea brodata. Provine din fondul vechi al secției, inv. 1608. 8. Cutie cu moaște Inv. 92383/ Dv 113 Atelier românesc; sec. XVIII. Cutie cu capac; argint sub 750 la mie Dimensiuni: 5/2
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
fixate moaștele; argint sub 750 la mie, alemandine Dimensiuni: 9/6 cm Pe plăcută sunt fixate trei fragmente de moaște; plăcută este adăpostita într-o punguța de catifea brodata. Provine din fondul vechi al secției, inv. 1608. 8. Cutie cu moaște Inv. 92383/ Dv 113 Atelier românesc; sec. XVIII. Cutie cu capac; argint sub 750 la mie Dimensiuni: 5/2/2 cm Inscripție slavona Provine prin transfer de la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan". ---------------
HOTĂRÂRE nr. 1.224 din 29 noiembrie 2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131519_a_132848]
-
din administrarea Muzeului Național de Artă al României în proprietatea Patriarhiei Române, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 11 decembrie 2000, se modifică după cum urmează: 1. Punctul 3 va avea următorul cuprins: "3. Cutie cu moaște Inv. 14172/M 1535 (Tezaur nr. 677, gop. 5949/817) Provine de la Mănăstirea Slatina-Moldova; 1806. Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 22,9/19,5/19,5 cm Inscripții: în limba greacă Cutia adăpostește craniul sfanțului
HOTĂRÂRE nr. 387 din 11 aprilie 2001 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1224/2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134117_a_135446]
-
Mănăstirea Slatina-Moldova; 1806. Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 22,9/19,5/19,5 cm Inscripții: în limba greacă Cutia adăpostește craniul sfanțului Grigorie Bogoslovul." 2. Punctul 5 va avea următorul cuprins: "5. Cutie cu moaște Inv. 14177/M 1540 (Tezaur nr. 675, gop. 5950/805) Provine de la Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Iași; 1765. Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 13,5/13,5/10,2 cm Inscripție grecească de danie Pe
HOTĂRÂRE nr. 387 din 11 aprilie 2001 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1224/2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134117_a_135446]
-
Biserica Sfinții Trei Ierarhi, Iași; 1765. Cutie cu capac; argint gravat, sub 750 la mie Dimensiuni: 13,5/13,5/10,2 cm Inscripție grecească de danie Pe capac este gravat cu caractere grecești «Sfanțul Vasile». În interiorul cutiei se află moaște." 3. Punctul 8 va avea următorul cuprins: "8. Cutie cu moaște Inv. 92383/Dv 113 Atelier românesc; sec. XVIII. Cutie cu capac; argint sub 750 la mie Dimensiuni: 5/2,6/2 cm Inscripție slavona Provine prin transfer de la Institutul
HOTĂRÂRE nr. 387 din 11 aprilie 2001 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1224/2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134117_a_135446]
-
sub 750 la mie Dimensiuni: 13,5/13,5/10,2 cm Inscripție grecească de danie Pe capac este gravat cu caractere grecești «Sfanțul Vasile». În interiorul cutiei se află moaște." 3. Punctul 8 va avea următorul cuprins: "8. Cutie cu moaște Inv. 92383/Dv 113 Atelier românesc; sec. XVIII. Cutie cu capac; argint sub 750 la mie Dimensiuni: 5/2,6/2 cm Inscripție slavona Provine prin transfer de la Institutul de Arheologie «Vasile Pârvan»". PRIM-MINISTRU ADRIAN NASTASE Contrasemnează: ──────────────── Ministrul culturii
HOTĂRÂRE nr. 387 din 11 aprilie 2001 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1224/2000 privind transmiterea unor bunuri culturale mobile din proprietatea publică a statului şi din administrarea Muzeului Naţional de Arta al României în proprietatea Patriarhiei Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134117_a_135446]
-
Duhul Sfânt în iconomia mântuirii; harul divin mântuitor, însușiri; harul, harismele și darurile Sfanțului Duh; raportul dintre hâr și libertatea omului - interconfesional). 17. Mântuirea subiectivă; etapele îndreptării, condițiile însușirii mântuirii subiective; mântuirea subiectivă privită interconfesional). 18. Cinstirea sfinților, cinstirea sfintelor moaște, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale. 19. Sfântă Biserică (întemeierea; ființă, însușirile și membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserică). 20. Sfintele Taine (ființă, necesitatea, numărul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine și ierurgiile în viață Bisericii
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
și pentru o lungă perioadă de timp după, turismul rural a avut câteva particularități cum ar fi: a) forme simple de manifestare (participarea la unele evenimente legate de familie, viața pastorală și agricolă, viața și momentele comunității, pelerinaje religioase la moaștele unor sfinți, hramul unor mănăstiri și schituri etc). b) desfășurarea sa pe spații restrânse în sensul că deplasările celor care practicau această formă de turism se făceau în general în zone limitrofe celor în care-și aveau domiciliul; c) cerințele
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
mănăstiri și schituri adevărate râuri de pelerini, în special la hramurile lor, care, spre bucuria noastră sunt mult vizibile și astăzi. Mănăstirile și schiturile devenind astfel centre de pelerinaj, aspect ce arată atât comuniunea sfinților, indiferent unde s-ar afla moaștele lor, cât și comuniunea credincioșilor cu sfinții. Pentru omul modern și epoca contemporană în care noi trăim în care viața este din ce în ce mai artificială, ruptă de natură și supusă pe plan moral la atacurile ce vin din toate direcțiile etc., unul
CONTRIBU?IA M?N?STIRILOR ?I SCHITURILOR LA DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL by Ion TALAB? () [Corola-publishinghouse/Science/83110_a_84435]
-
etc.; • substantive comune adresative: bade, taică, nene; • substantive calificative, comune sau proprii, precum setilă, flămânzilă, gerilă, michiduță, ochilă, păcală, tândală, prâslea etc.16 Substantivele defective de singular formează subclasa substantivelor pluralia tantum, în care se cuprind: • substantive colective: câlți, icre, moaște etc.; • substantive comune denumind obiecte alcătuite din două elemente egale și simetrice: ochelari, pantaloni, șlapi etc. • substantive proprii, toponimice: Alpi, Carpați, Apenini etc. Observații: Unele obiecte cu structură similară sunt numite, totuși, prin substantive care dezvoltă opoziția singular-plural: bicicletă, binoclu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ne luăm de urât, ceea ce la țară se cheamă șăzătoare...” (I. Creangă, 41), sau pe decodificarea termenului-bază, nume pentru o realitate extralingvistică, descrisă de termenul-secund: „E un chivot, adică o cutie de argint aurit, în care se păstrează sfântul mir, moaște sau alte obiecte sfințite...” (Al. Odobescu, 134) Apoziția descriptivtc "Apozi]ia descriptiv\" În apoziția descriptivă, termenul secund realizează o descriere a realității exprimată lexical prin termenul-bază. Descrierea se poate face direct, prin sensul noțional al termenilor: „Sârbulescu, masivul, cum îi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de vindecare după Sfanțul Maslu este închinarea la icoanele făcătoare de minuni și vizitarea locurilor sfinte, citirea vieții sfinților. Vindecarea păcatelor Biserică ca loc de rugăciune și tămăduire a bolilor este Casa Domnului, unde Dumnezeu este omniprezent și prin sfintele moaște. Avem nevoie de locuri oferite anume lui Dumnezeu, unde oamenii se adună cu singurul scop de a-L slavi și a căuta să afle voia Lui. Dar să nu cădem în greșeală limitindu-i lui Dumnezeu existența că și vechii evrei
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
credința tare și statornica în harul și milă lui Dumnezeu. Aceeași putere a Duhului Sfânt iese din Hristos și o primim tainic când ne atingem cu credința de el, prin sfântă Împărtășanie, când ne atingem de Sfintele Icoane, de Sfintele Moaște, de Sfântă Evanghelie, de untdelemnul sfințit la Sfanțul Maslu, de Sfanțul Potir și de mâinile și de vesmintele preoților care săvârșesc cele 36 sfinte în Biserică lui Dumnezeu. De aceea credincioșii se ating cu evlavie de toate cele sfinte și
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu trupurile sfinților, încât permisiunea pe care Bi‑ 86 G. BaChelard, o.c., 11. 87 C. dumea, Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072, 188. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
mai cu seamă pictura au depus un efort deosebit. Convertirea împăraților la creș‑ tinism, aduce după sine o mulțime de noi convertiți. Constantin cel Mare poruncește ridicarea unor noi biserici împodobite în mod deosebit. Adesea, vizitatorii primesc în aceste biserici moaște sau obiec‑ te care au venit în contact cu trupurile sfinților, încât permisiunea pe care Bi‑ 86 G. BaChelard, o.c., 11. 87 C. dumea, Simboluri liturgice, Ed. Presa Bună, Iași 20072, 188. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
nu mai făcea sluj în fața unui politruc oarecare. Veți zice că exagerez, dar eu nu am uitat câtă lume bună a ținut să vorbească despre poetul Radu Mischiu și despre eseistul Gabriel Țepelea, care ajunsese să fie plimbat ca sfintele moaște, fiindcă nu se mai putea deschide fără el nici un târg de carte. N-am fost dezamăgită doar de apoliticii lui Iliescu, ci și de acei intelectuali rafinați care ieșeau la anumite intervale pe micul ecran, cum ies păpușile dintr-un
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
375. Ceea ce nu menționa Brătianu în scrisoarea trimisă către tatăl viitorului domnitor al României era participarea sa la una din manifestările ce avusese loc pe Câmpia Libertății. Aici, în cadrul unei ceremonii marcată de elemente religioase (tribuna sfințită de un episcop, moaștele sfântului Dumitru erau luate de la Mitropolie și arătate participanților), I.C. Brătianu susținuse un discurs în care insista asupra motivelor pentru care trebuia ales Carol în fruntea statului român, printre care, nu în ultimul rând, sprijinul de care beneficia din partea lui
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în Egipt, în anul 1945. Maria din Magdala a fost și este celebrată în liturghii, în ziua ei de pomenire (22 iulie), în predicile și comentariile Părinților Bisericii. La Aix în Provence și la Vézelay au fost și sunt venerate moaștele ei, i s-au ridicat multe lăcașuri de cult. Se spune că provenea din părinții de neam bogat și nobil, Cyrus și Euchoria, ce locuiau într-un orășel (după unii, într-un castel) din Galileea-Magdala. A fost cea mai mică
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Au circulat și circulă numeroase variante legate de viața Mariei Magdalena. În tradiția greacă, Maria l-ar fi urmat pe Apostolul Ioan, logodnicul ei și ucenicul lui Iisus, ar fi mers cu el în Efes și acolo ar fi murit. Moaștele lor ar fi fost aduse și așezate în Biserica "Sfântul Lazăr" din Constantinopol de către împăratul bizantin Leon al VI-lea. După tradiția occidentală, Maria Magdalena ar fi ajuns la Roma, i-a vestit împăratului Tiberius Învierea lui Iisus, i-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Lazăr și Maximin, din cauza persecuțiilor, din Palestina, au ajuns în Marsilia, în sudul Franței. Lazăr și Maximin au ajuns episcopi iar Maria a dus o viață de rugăciune și pocăință în Aix, unde a murit și unde a fost îngropată. Moaștele i-au fost aduse la Vèzelay. Unele teorii susțin că Maria Magdalena ar fi devenit o eremită, o predicatoare și ar fi locuit într-o peșteră în Sainte Baume, că apostolatul său s-ar fi încheiat în Efes. Evangheliile gnostice
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
am strâns. Cu tot cu pământ, așa... Mi-a arătat o măicuță unde-a murit el. Am luat sângele în hârtie curată și l-am pus la Curtea de Argeș, la Sfântulița, în dreptul inimii.” Cu securea la picioare Aici, Elisabeta Rizea se referă la moaștele cuvioasei Filoteia de la Mânăstirea din Curtea de Argeș. Filoteia era româncă și a trăit prin secolul XII, la Trnovo, în Bulgaria. Pe când avea 12 ani, ea a fost ucisă cu securea de tatăl ei fiindcă dădea săracilor merindele pe care trebuia să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
româncă și a trăit prin secolul XII, la Trnovo, în Bulgaria. Pe când avea 12 ani, ea a fost ucisă cu securea de tatăl ei fiindcă dădea săracilor merindele pe care trebuia să i le aducă lui pe câmp, la plug. Moaștele acestei fecioare au fost aduse la Curtea de Argeș, cu mare alai domnesc, în secolul XVI. Ea este zugrăvită cu securea la picioare. Prafu’ de pe salcie “Așa am aflat: am plătit și m-am rugat la Dumnezeu. N-a trecut nici o o
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
document original din acest fond se menționează că Alexandru cel Bun dăruiește Mitropoliei Moldovei locul Poiana Vlădicăi (azi satul Vlădiceni),<<mai jos de târgul Iași>>, în amintirea faptului că aici domnul <<împreună cu boierii săi și cu tot poporul>> a întâmpinat moaștele Sfântului Ioan cel Nou care au fost duse apoi la Suceava. Deși rezumatul nu indică data acestui fapt este de la sine înțeles că dania nu se putea face decât imediat după aducerea moaștelor, care a avut loc în 1402”. Cred
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
săi și cu tot poporul>> a întâmpinat moaștele Sfântului Ioan cel Nou care au fost duse apoi la Suceava. Deși rezumatul nu indică data acestui fapt este de la sine înțeles că dania nu se putea face decât imediat după aducerea moaștelor, care a avut loc în 1402”. Cred că ești de acord cu mine, dragă prietene, că de aici înainte trebuie s-o luăm încet și pe bucățele. Întâi, să vorbim despre Poiană și Schitul Vlădiceni și pe urmă despre sat
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
scris la 22 iunie 1605. Prin el se întărește Mitropoliei Sucevei stăpânirea asupra Poienii Vlădicii și se scutesc de dări 20 de poslușnici care vor lucra la viile de acolo ale Mitropoliei, din al căror venit se procură lumânările pentru moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Despre înființarea satului, sau mai bine zis, de reînființarea lui vorbește actul lui Miron Barnovschi Moghila voievod din 6 oct.1626, în care găsim: „Noi Miron Barnovschi Moghila,din mila lui Dumnezeu domn al Țării Moldovei
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]