10,397 matches
-
mea de cocainoman devenea din ce în ce mai amenințător. La o oră după ce luam prima doză, puneau stăpânire pe mine tot felul de manii stranii. Câteodată mă apuca mania căutatului; când se golea cutia de chibrituri, începeam să caut chibriturile, mutând din loc mobila, trăgând sertarele de la masă; deși știam că în cameră nu mai sunt nici un fel de chibrite, le căutam fericit ceasuri întregi, fără pauză; altădată, mă lua în stăpânire o spaimă obscură, o spaimă care creștea pentru că eu însumi nu știam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Vlasini, Knjaževac sau Podvis. Faceți În gînd harta acestei regiuni, măriți fiecare punctișor la scara 1:50000, la dimensiunea reală, Însemnați străzile și casele pe unde a locuit, intrați apoi În fiecare curte, În fiecare casă, structurați spațiul, Întocmiți inventarul mobilei și al livezii; nu uitați nici denumirile florilor din grădină și nici știrile citite de el În care se spunea despre pactul Ribbentrop-Molotov, despre abdicarea regelui, despre prețul unturii și al cărbunelui, despre Aleksić, asul aerului... Iată cum lucrau maeștrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
era și locuința noastră și totdeauna era servit (nu refuza niciodată) cu dulceață sau miere de albine și apă rece, apoi, după un schimb de amabilități și vești, pleca în plimbare. Din fosta lui vilă nu s-a ales nimic: mobila a fost luată, biblioteca încărcată în căruțe și dusă undeva (la Botez - Gloduri era centru), probabil s-a pierdut, a fost arsă sau prăduită de oamenii nepricepuți. Țin minte ziua în care au fost încărcate toate lucrurile și cum cădeau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bunurilor aflate în locuințe au găsit la Vasilică Rosetti: 32 arginți (probabil piese cu valoare numismatică, istorică) și doar 1000 lei. Din tot ce-a avut, i-au lăsat plapumă, pernă, cearșaf. Li s-a lăsat o cameră cu ceva mobilă în casa Sofiei Rosetti. Vasile Vasilaș confirmă ceea ce bănuia numai, că întâi primăria (vornicia) a fost la Filipeni - Slobozia, acolo unde era sediul proprietarului moșiei. Catinca Boteanu nu-și amintea de primărie în Slobozia - Filipeni, însă deținea o hartă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
bunurilor aflate în locuințe au găsit la Vasilică Rosetti: 32 arginți (probabil piese cu valoare numismatică, istorică) și doar 1000 lei. Din tot ce-a avut, i-au lăsat plapumă, pernă, cearșaf. Li s-a lăsat o cameră cu ceva mobilă în casa Sofiei Rosetti. Vasile Vasilaș confirmă ceea ce bănuia numai, că întâi primăria (vornicia) a fost la Filipeni - Slobozia, acolo unde era sediul proprietarului moșiei. Catinca Boteanu nu-și amintea de primărie în Slobozia - Filipeni, însă deținea o hartă cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Doamne Iisuse Hristoase, murmură portăreasa lîngă mine. Încăperea era infestată de crucifixe. Atîrnau de tavan, unduindu-se la capătul unor sfori, și acopereau pereții, fixate În cuie. Erau cu zecile. Se puteau Întrezări În toate ungherele, zgîriate cu cuțitul pe mobilele din lemn, scrijelite pe pardoseală, vopsite cu roșu pe oglinzi. Urmele de pași care ajungeau pînă În pragul ușii trasau o dîră prin praf În jurul unui pat gol, pînă la somieră, din care mai rămăsese un schelet din alamă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
A te proteja și a te sustrage temerilor care proliferează în întreaga lume. Ubicuitatea nomadă încă înainte de 2030, toți oamenii, cu excepția celor mai săraci, vor fi conectați, oriunde s-ar afla, la toate rețelele informatice prin infrastructuri cu bandă largă, mobile îHSDPA, WiBro, WiFi, WiMax) și fixe îfibră optică). în felul acesta, oricine se va afla în situație de ubicuitate nomadă. Procesul a început deja: Google a pus la dispoziția locuitorilor din orașul californian în care-și are sediul, Mountain View
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
lor, la cumpărături, la plimbare, așa stând lucrurile, ideea mea constă în a intra în casa în care locuiește tipul când nu e nimeni acolo, adresa e scrisă în scrisoare, de chei false nu ducem lipsă, există întotdeauna fotografii pe mobile, nu va fi greu să-l identificăm pe tip în ansamblul fotografiilor și astfel îl vom putea urmări fără probleme, iar ca să știm dacă este sau nu cineva acasă folosim telefonul, mâine aflăm numărul de la serviciul de informații al companiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1963_a_3288]
-
care își păstrau mănușile când mâncau pâine prăjită cu unt și observam cu admirație nepăsarea cu care își ștergeau degetele de tapiseria scaunelor când li se părea că nu le vede nimeni. Cred că lucrul acesta nu prea îi pria mobilei, dar presupun că și gazda se răzbuna pe mobila prietenelor când le întorcea vizita. Unele dintre ele erau îmbrăcate după ultima modă și spuneau că nici în ruptul capului nu pot înțelege de ce trebuie să-ți neglijezi ținuta pur și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
unt și observam cu admirație nepăsarea cu care își ștergeau degetele de tapiseria scaunelor când li se părea că nu le vede nimeni. Cred că lucrul acesta nu prea îi pria mobilei, dar presupun că și gazda se răzbuna pe mobila prietenelor când le întorcea vizita. Unele dintre ele erau îmbrăcate după ultima modă și spuneau că nici în ruptul capului nu pot înțelege de ce trebuie să-ți neglijezi ținuta pur și simplu pentru că ai scris un roman. Dacă ai un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
părăsit Strickland treburile. Am dedus că partenerul părăsit e mânios la culme și amenință că-l va da în judecată. Se părea că după ce se va lichida afacerea, el, unul, o să piardă cam patru-cinci sute de lire. — Mare noroc că mobila din apartament e pe numele lui Amy. Măcar cu asta o să rămână. — Adică vreți să spuneți că vorbeați serios când ziceați că o să rămână fără un ban? — Bineînțeles. Nu are decât două-trei sute de lire și mobila. — Bine, dar atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
Mare noroc că mobila din apartament e pe numele lui Amy. Măcar cu asta o să rămână. — Adică vreți să spuneți că vorbeați serios când ziceați că o să rămână fără un ban? — Bineînțeles. Nu are decât două-trei sute de lire și mobila. — Bine, dar atunci din ce o să trăiască? — Dumnezeu știe! Treaba părea să se complice tot mai tare, iar colonelul, cu invectivele și indignarea lui, mai degrabă mă năucea decât să mă informeze. M-am bucurat că, văzând ceasul de la magazinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
firesc. Nu mă mai țineți minte. Am avut plăcerea de a cina cu dumneavoastră la sfârșitul lunii iulie. Poftește înăuntru, zise el vesel. Sunt încântat să te văd. Stai jos! Am intrat. Era o cămăruță mică de tot înțesată de mobilă din stilul cunoscut în Franța sub numele de Louis Philippe. Am văzut un pat mare de lemn cu o pilotă roșie umflată parcă de niște valuri și un garderob mare, o masă rotundă, un lavoar foarte vechi și două scaune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
MacAndrew, care n-avea copii și stătea destul de bine cu banii, a aranjat să-i aibă grijă de copiii ei, iar dna Strickland a rămas să se întrețină doar pe ea singură. Și-a închiriat apartamentul și și-a vândut mobila. S-a instalat în două cămăruțe din cartierul Westminster și a privit din nou lumea în față. Era atât de eficientă, încât cu siguranță avea să izbândească în aventura ei. XVII Cam la cinci ani după aceste întâmplări m-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
am întâlnit pe Strickland la mai puțin de două săptămâni de la sosirea mea la Paris. Mi-am găsit curând un mic apartament la etajul cinci al unei case din Rue des Dames și cu două sute de franci mi-am cumpărat mobilă la mâna a doua, suficientă pentru a face apartamentul suportabil. Am aranjat cu portăreasa să-mi pregătească dimineața cafeaua și să-mi facă curățenie. Apoi m-am dus să-l vizitez pe prietenul meu Dirk Stroeve. Dirk Stroeve era una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
spus că am de gând să stau o vreme la Paris și că mi-am luat un apartament, mi-a făcut reproșuri aspre că nu l-am încunoștiințat. Mi-ar fi găsit el un apartament și mi-ar fi împrumutat mobilă - chiar spuneam adevărul că am dat bani ca s-o cumpăr? - și m-ar fi ajutat el cu mutatul. I se părea un gest pur și simplu neprietenos că nu i-am dat prilejul de a-mi fi de folos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
bine. Iar după aceea am dansat cu toții în salon. Pe atunci nu eram atât de grasă și întotdeauna m-am dat în vânt după dans. Salonul de la Hôtel de la Fleur era o încăpere nu prea mare, cu o pianină și mobilă de mahon acoperită cu huse de catifea cu imprimeuri, aranjate frumos în jurul pereților. Pe masa rotundă erau albume cu fotografii și pe pereți poze mărite ale lui Tiaré cu primul ei soț, căpitanul Johnson. Și totuși, cu toate că ea era bătrână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
înconjoară insula și ajungeai la ea pe o potecă șerpuitoare umbrită de vegetația luxuriantă a tropicelor. Era un bungalow de lemn nevopsit alcătuit din două cămăruțe, iar afară se găsea un mic șopron care slujea de bucătărie. N-avea altă mobilă decât rogojinile pe care le foloseau drept paturi și un balansoar pe verandă. Bananierii cu frunzele lor mari și zdrențuite, ca veșmintele rufoase ale unei împărătese decăzute, creșteau de jur împrejurul casei. Chiar în spatele ei era un avocado, peste tot erau cocotieri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
de ajutor, adăugă el, clipind din ochi. Negustorii aceștia abia așteaptă să fenteze o taxă ori să scape de contribuția pentru alimentația publică, dacă e cu putință. Dante se uită În jur. Camera secretarului era mobilată foarte simplu, cu câteva mobile recuperate cine știe de unde. Biroul său părea și el un pupitru de biserică adaptat, iar cele două scaune desperecheate nu erau mai bune. Și totuși, sub aparențele modeste, În acele Încăperi se ascundea un soi de minuțioasă conștiință colectivă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
simplu nimic. Împotrivă devastase metodic locul, mergând cu minuțiozitatea până la a tăia fiecare carte din bibliotecă în pătrate de un centimetru pe un centimetru - Lepelut, un hârțogar care avea mania preciziei, le măsură sub ochii noștri -, zgâriind cu un briceag mobilele una câte una până le transformase în niște coline mari și galbene de așchii. Gunoaiele atrăseseră o sumedenie de insecte de toate mărimile. Cearșafuri murdare zăceau pe podea ca niște trupuri descărnate, rupte, încremenite. Iar pe pereți, pe toți pereții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
inima bătând și sângele curgându-mi în vine. Țineam ochii deschiși. Procurorul era lângă mine, în stânga mea, puțin mai în spate. Ne aflam într-o cameră plină de tapițerii în culori luminoase și de buchete de flori. Erau și câteva mobile, un dulap din lemn masiv și un pat. Iar pe acest pat era întinsă Lysia Verhareine. Cu ochii închiși. Cu ochii închiși pentru totdeauna. Mâinile îi erau împreunate pe piept. Purta rochia de dimineață, de culoarea piersicii coapte, și pantofi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
venit de la V. într-un automobil cromat, cu piese de alamă și scaune din piele lucioasă, pentru a examina trupul fragil al doctorului, care fusese găsit întins pe jos în bucătărie, în bucătăria lui în care nu era nimic, nici o mobilă, nici un dulap cu mâncare, nici măcar o firimitură de pâine sau o bucățică de unt, doar o farfurie goală de zile întregi și un pahar cu apă de fântână. „Mort de foame“, repeta ticălosul de Desharet, arătându-se șocat, în timp ce burta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Avusesem deja adesea ocazia să meditez aici la existența umană, la plictiseală, la greutatea unei ore, a unui minut, a unei secunde și, cu ochii închiși, aș fi putut desena pe o hârtie, fără să fac vreo greșeală, amplasarea fiecărei mobile, poziția fiecărui obiect, numărul petalelor fiecărei anemone uscate care ofta în vaza de gresie așezată pe șemineu. Josăphine dormita, cu mâinile pe coapse. Își scutura din când în când capul și se trezea dintr-odată, ca sub efectul unui șoc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
Destinat. Nu vorbesc despre viața sa de procuror, ci despre viața lui interioară, singura adevărată, cea pe care o ascundem sub farduri, politețuri, muncă și conversație. Tot universul său se rezuma la acest vid, la acești pereți reci, la aceste mobile puțin numeroase. Aveam în față partea cea mai intimă a omului. Eram, ca să spun așa, în creierul său. Nu aș fi fost deloc surprins să-l văd apărând și spunându-mi că mă aștepta și că am întârziat mult. Această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
casei e Cezarina, în stânga, va cumpăra cineva de la Conservator, un mare compozitor, face aici bărbatul meu un cartier de artiști. Să știe Snagovul ce înseamnă arta! Și toate intermedierile astea le-a făcut al meu. Mai ne completăm și noi mobila, mai punem un candelabru cu banii ăștia. Când ne-am făcut vila (că nu mai stăm de doi ani în apartamentul ăla înconjurat de comuniști, ăia de-ți scanează sacoșele când vii de la piață, ăia de te întreabă de ce sunteți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]