1,712 matches
-
imaginile artistice care promovează interese religioase și că, în plus, corporațiile capitaliste dau dovadă atît de lașitate, cît și de caracter antiestetic în urmărirea profitului. Acest spot publicitar pentru Pepsi atacat de unii critici este el însuși un complex videoclip modernist care necesită interpretare și un loc în panteonul videoclipurilor vedetei. 9 Deoarece Madona se prezintă ca un vehicul al moralității și al integraționalismului liberal în "Like a Prayer", în reclama pentru Pepsi ea "eliberează" un grup de școlărițe catolice care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
reguli stabilite, încearcă să creeze forme noi, generează texte polisemice cu sensuri multiple și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și care necesită un interpret/spectator activ care să producă semnificații din materialul textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
textului. O abordare mai recentă, de nuanță "postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și care exprimă subiectivitatea unui anumit autor și care adesea citează și pastișează opere și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
postmodernă", a modernismului limitează tradiția și practicile moderniste la un puternic elitism cultural, păstrat în texte canonice în care revoltele moderniste se transformă în noi norme academice și culturale. În opoziție cu canoanele moderniste, textele și practicile postmoderniste subminează disocierea modernistă între cultură "înaltă" și cea "comună", respingînd încercarea de a produce texte monumentale care se rup de tradiție și care exprimă subiectivitatea unui anumit autor și care adesea citează și pastișează opere și forme anterioare. Mulți critici au privit-o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Fiske, 1989a, Bordo, 1992 și alți colaboratori, la Schwichtenberg, 1992), probabil datorită faptului că operele ei aparțin domeniului culturii media, dar prefer să interpretez multe dintre practicile sale semnificative ca aparținînd unui "modernism pop" care face uz de strategii estetice moderniste în domeniul videoclipului și al concertului. Am mai sugerat și altă dată că ea face în plus uz de strategii narative tradiționale și realiste, dar am descoperit și un exemplu de strategie evident postmodernistă, pe care îl voi discuta mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în continuare să manevreze resorturi care să exploreze limitele a ceea ce este permis și să aibă o atitudine politică. Într-un interviu din 1992 apărut în USA Today, ea s-a autocaracterizat drept "un spirit revoluționar", ultimă expresie a teoriei moderniste și a politicii (9 octombrie 1992:D1). 18 Eticheta aplicată de Paglia Madonei, cea de "adevărată feministă", subliniază dogmatismul lucrării ei. Pentru Paglia, doar în privința Madonei putem vorbi de "adevăratul feminism", în vreme ce alte feministe sînt eliminate. Există în fapt o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
În plus, în piesele interpretate în 1991, ea a făcut eforturi pentru a-și exprima dezaprobarea față de Războiul din Golf. Anderson își continuă experimentele postmoderniste în videoclipurile din colecția din 1990, dar revine și la critica și la elementul social modernist. Așadar, în cazul său, modernismul și postmodernismul sînt strategii estetice distincte ce pot fi utilizate în scopuri diferite sau combinate după dorință. 21 Revista Entertainment într-un număr special din 4 septembrie 1992, număr dedicat modei, a estimat că pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aici încolo SF), prezentă în decursul ultimului deceniu 7. Acest schimb este simptomatic pentru procesul de implozie care, crede Baudrillard, caracterizează o societate postmodernă în care fenomene diferite se întrepătrund. Ficțiunea cyberpunk implică, așadar, o astfel de contopire a tehnicilor moderniste și postmoderniste, a genului SF și a altor coduri generice de mare popularitate, a stilului și elementelor caracteristice mișcării punk și a altor culturi urbane opuse curentului principal. În literatura cyberpunk, viziunea postmodernă își găsește expresia literară paradigmatică și se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
să păstreze controlul asupra mediului ce îl înconjoară și să-și mențină suveranitatea într-o lume inconstantă și plină de pericole. Stilul din Neuromancer este "postmodernist" în sensul propus de Jameson (1991); aici, Gibson combină narațiunea tradițională cu tehnicile literare moderniste. Scriitorul postmodern elimină distincțiile dintre cultura "înaltă" și cultura "comună" și pastișează genuri și convenții ale prozei și filmului popular. Prin atenția acordată intrigii, personajelor și povestirii, Neuromancer poate fi considerat un roman tradiționalist (nu are caracter de metaficțiune), dar
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de pelicula Blade Runner 14 . Neuromancer mai păstrează și procedeul tradițional al dezvăluirii în final a tuturor misterelor, deși sfîrșitul rămîne încă învăluit în mister, în spiritul celui mai veritabil modernism, ambiguitățile rămase fiind greu de interpretat. Asemenea tuturor textelor moderniste, Neuromancer necesită contribuția unui lector foarte activ deși, așa cum am mai sugerat, romanul este postmodernist ca formă și tematică; fuziunea de forme ficționale complexe, moderniste, cu motive provenite din proza de scandal, preluînd convențiile și genurile acesteia, este însă o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în spiritul celui mai veritabil modernism, ambiguitățile rămase fiind greu de interpretat. Asemenea tuturor textelor moderniste, Neuromancer necesită contribuția unui lector foarte activ deși, așa cum am mai sugerat, romanul este postmodernist ca formă și tematică; fuziunea de forme ficționale complexe, moderniste, cu motive provenite din proza de scandal, preluînd convențiile și genurile acesteia, este însă o caracteristică "postmodernistă". Temele și perspectiva din Neuromancer sînt în mare măsură tipice pentru Baudrillard, prefigurînd o fuziune a culturilor naționale într-o societate eclectică, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
143, vezi și 207); iar metafore din dans, sculptură și muzică descriu foarte adesea "mișcările" personajelor, producîndu-se astfel o fuziune între artă și profesiunile tehnice. Chiar și universul bunurilor de larg consum din Neuromancer este inundat de forme ale artei moderniste 16 . Căutînd informații din care să reiasă dacă urmează sau nu să fie asasinat, Case ajunge la biroul lui Julius Deane, care este în vîrstă de o sută treizeci și cinci de ani și beneficiază în fiecare an de intervenții chirurgicale în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
aceea povestirile, romanele și călătoriile sale au întotdeauna o destinație și un țel. Așa cum arăta Csicsery-Ronay, "Gibson și protagoniștii operelor sale pornesc într-o călătorie sfîntă cu scopul restaurării valorilor și sensurilor pierdute. Ei au un avantaj față de reprezentanții literaturii moderniste prin faptul că cyberspațiul promite posibilitatea construirii artificiale a transcendenței. Deoarece cyberspațiul a absorbit deja afectele și obiectele trecutului, care erau asociate cu valoarea și sacrul, protagoniștii operei lui Gibson nu au altă soluție decît să încerce varianta transcendenței artificiale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
în sensul european al cuvîntului. O asemenea gîndire binară (cultură elitistă față de cultură comună, cultură europeană față de cultură americană) este îndoielnică și a fost respinsă de majoritatea teoriilor postmodene, ca și de practică, poziționîndu-l pe Baudrillard ca victimă a prejudecăților moderniste elitiste ale Europei. Cyberpunk, pe de altă parte, nu are nici o reținere, nici față de formele artei populare și nici față de modernism. În cea mai mare parte a călătoriei sale, Baudrillard are de-a face cu America jumătății superioare, a clasei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viața pestriță a capitalei bucureștene, o cetate-bâlci pitorească și plină de viață. Următoarele volume publicate în țară, inconsistente valoric, nu anunță evoluția surprinzătoare a poeziei din exil. Poemele poetului pribeag (1963) corespund unei alte vârste poetice, de această dată profund modernistă, și unei experiențe traumatizante: „desțărarea”, tema centrală, obsedantă a liricii lui B., generează viziuni coșmarești, apocaliptice, în care singurătatea și moartea covârșesc sufletul pribeag: „Aici cresc baobabi. Aici cresc șerpi./ Aici cresc țipete care se-neacă-n tăcere, [...] Aici cresc
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
cailor, 1970, Povestea minunatelor călătorii, 1973, Vânătoare de tigri în Sakartvelo, 1976, Elfi la Brusa, 1979, Babilonul, 1981, Scribul și închipuirea, 1984) pendulează între lirism, fantastic, parabolă, eseu, reportaj, dovedind o fantezie debordantă și o deplină însușire a tehnicilor prozei moderniste. A mai publicat proze, poezii, teatru pentru copii și traduceri. SCRIERI: Iadeș, București, 1967; Vânătorile, București, 1969; Farfurii zburătoare, București, 1969; Balcanice. 100 balade, București, 1970; Paștele cailor, București, 1970; Templul otrăvii, București, 1970; Poeții de douăzeci de ani (Covor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286917_a_288246]
-
artele”. Totodată, pe un ton apologetic, ditirambic, Elena Popescu își exprimă atașamentul necondiționat față de I.E. Torouțiu și admirația pentru „autoritatea morală a cărturarului” (5-6/1939). Antimodernismul publicației răzbate și în contribuțiile lui Const. I. Popescu, ca în articolul Război imposturii moderniste (4-6/1944), unde se declară solidaritatea cu revista „Ramuri”, la fel de înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
admirația pentru „autoritatea morală a cărturarului” (5-6/1939). Antimodernismul publicației răzbate și în contribuțiile lui Const. I. Popescu, ca în articolul Război imposturii moderniste (4-6/1944), unde se declară solidaritatea cu revista „Ramuri”, la fel de înverșunată în a respinge fenomenul literar modernist. În mod cert, prin causticitatea și subiectivitatea pe care le degajă, rubricile „Multe și mărunte” și „Cronică” sunt cele mai dinamice secțiuni ale revistei. Poezia cultivată aici este una tradiționalistă, de inspirație istorică, patriotică, o poezie a nostalgiei pământului natal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286968_a_288297]
-
oportunitate pierdută"757 până la momentul respectiv. McKerrow remarcă pericolul unei "extensiuni a formelor de analiză tradiționale"758, prin intermediul căreia pop cultura ar fi apropriată punând accentul pe agent, în detrimentul simbolului: o astfel de abordare ar "perpetua, pur și simplu, clișeele moderniste în construcția sa, (întreprinsă adăugirea mea) prin lentilele mioape ale unei viziuni predefinite a (resurselor adăugirea mea) media, potrivit căreia acestea reprezintă (simple adăugirea mea) "deșeuri culturale", a unor criterii elitiste de excelență"759. În final, McKerrow notează beneficiile pe
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aceasta o oferă"798. Principiul al șaptelea al retoricii critice atestă că "fragmentele conțin potențialul pentru interpretări polisemice, mai degrabă decât monosemice"799. Cu toate că, apreciază McKerrow, este aproape superfluu să explicitezi un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul apreciază că demersului critic modernist, privind (produsul) media din perspectivă monosemică, limitează criticismul ideologic la simpla "rezistență" pe care agentul cultural o dobândește
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
799. Cu toate că, apreciază McKerrow, este aproape superfluu să explicitezi un astfel de principiu, totuși, din princina dominării criticilor moderniste, potrivit cărora "comunicarea mediată [...] promovează declinul criteriilor culturale"800, o astfel de întreprindere merită atenție reînnoită. Criticul apreciază că demersului critic modernist, privind (produsul) media din perspectivă monosemică, limitează criticismul ideologic la simpla "rezistență" pe care agentul cultural o dobândește față de impoziția unor înțelesuri culturale care nu se potrivesc, neapărat, identității sale. Chiar dacă această achiziție nu este lipsită de valoare, consemnează McKerrow
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
În sfârșit, se pune un accent clar pe economia politică și pe inegalitatea structurală inerentă în economiile capitaliste moderne, asupra cărora se concentrează și marxiștii și teoreticienii dependenței. Totuși, în opoziție cu poststructuralismul în special, împărtășește un element de teoretizare modernistă, în sensul că ecologiștii încearcă să înțeleagă lumea pentru a reuși să o îmbunătățească. În viziunea lui Hovden (1999), aceasta o face mai compatibilă cu tipul de teorie critică al Școlii de la Frankfurt și cu feminismul decât cu poststructuralismul, având
by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
ei. Contestat de chiar contemporanii săi, postmodernismul este, mereu, pus, în opoziție, cu modernismul, "opoziția modernism/ postmodernism fiind considerată o reactivare a opoziției clasicism/ romantism, ceea ce înseamnă că postmodernismul e un fel nou de romantism, opunând, printre altele, anistorismului "clasic" modernist o conștiință, în fond, "istoricistă"86. Ceea ce propune Ioana Em. Petrescu, drept criteriu de diferențiere a celor două modele culturale, sunt două concepte: destructurarea, respectiv restructurarea "categoriei individualului, cu precizarea că această restructurare presupune, evident, nu ignorarea, ci conștiința crizei
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
o conștiință, în fond, "istoricistă"86. Ceea ce propune Ioana Em. Petrescu, drept criteriu de diferențiere a celor două modele culturale, sunt două concepte: destructurarea, respectiv restructurarea "categoriei individualului, cu precizarea că această restructurare presupune, evident, nu ignorarea, ci conștiința crizei moderniste a subiectului și încercarea soluționării ei, prin postmodernism, ceea ce va conduce la o redefinire a subiectului și la o nouă accepție a individualului, conceput nu ca o entitate izolată, ci ca sistem dinamic, nod structural de relații, prin care textura
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]