4,567 matches
-
N-am fost pe-acolo, dar am auzit... Pe voi v-au ținut sub ocupație Ungurii o mie de ani, dar când v-ați liberat și voi, În 1918, erați mult mai țivilizați, cum spui și decât Muntenii și decât Moldovenii, care erau demult liberi. Noi Însă am stat sub Ruși numai o sută de ani - și uite cum ne-au dat Înapoi cu sute și cu sute de ani... - Ce știu io ce zâci de sute-de-ai, face Tuza. Știu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
să-mi fie mie inima... De la Orhei sunt trimis la Balta, În Ucraina, acolo era un mare lagăr de triere. Știi că Balta a fost o vreme, după 1924, capitală de... republică! - Autonoma? Maldaviniasca? - Așa cum zici... Pe-acolo-s mulți moldoveni de-ai noștri: unul era comisar, sau ceva mai mărișor, cu lagărul - el mi-a spus În românește că sunt de drept-comun - o știam de la Sapșa al meu, dar parcă tot nu-mi venea să cred... Dau de câțiva cunoscuți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
ei erau supraviețuitorii de la Balta - ai auzit ce s-a petrecut acolo, când frontul românesc s-a apropiat... - Da, câteva mii de oameni, ridicați după declararea războiului, la 22 iunie. Basarabeni... - Și, după 1 iulie, „suspecți” transnistrieni și nu doar moldoveni, ci și ruși și ucraineni... Cifre... De unde să știm cifrele secrete ale celui mai secret stat din lume? Unii vorbesc de zece mii, alții de cincisprezece, alții de peste douăzeci, Dumnezeu știe, că arhivele NKVDului n-au ajuns Încă la Nürnberg... Arestaseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
unde era singură și așteptându-l pe Roberto al ei, care de pe o zi pe alta ar fi trebuit să apară. Pusese pe masă, dinaintea Mirelei, un castron cu cârnați prăjiți și farfurioare cu tobă, șorici, șuncă și castraveciori murați. Moldovenii ei de la țară tăiaseră porcul și-i trimiseseră pachet, finuțo, la mulți ani, ia de bagă-n fizic, avem di toate, sărbători fericite și pule belite, până vine Roberto am terminat și porcu’... Cum de pusese italianu’ ochii pe așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
găsește acasă și după cum se știa dorită. Vecine, prietene, cunoștințe... Pe nășica o amâna până ar fi fost sigură că a venit Roberto. Ajungea acasă nu așa târziu, dar pe întuneric, și se apuca să prăjească niște carne din porcul moldovenilor Getuței, la lumina lumânării pâlpâind într-un pahar și cu Petrișor alături, pe masa din bucătărie, înfofolit într-o pătură din care-i ieșea doar nasul. Bâjbâia cu furculița după bucățile de carne din tigaie și le îndesa în gură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
Păi înseamnă că și fiică-sa ar trebui să fie afectată, că doar mâncăm împreună. - Nu, nu, că moldovencele sunt toate curve. De astea nu se prinde nimic. Mă uit dintr-o parte la ea, uimit. - Păi și noi sunem moldoveni, nu? - Nici pomeneală! Tata e din neam de greci. Bunica de la Bârlad încă știa Tatăl nostru și Crezul pe de rost în grecește. O aștept în fața magazinului până cumpără trei cârnați Trandafir. Iese, luăm căruciorul, și reușim să traversăm intersecția după ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
târgul Romanului, când voia să ne scutească de stat la rând la pâine și lapte, își punea sutana gri, pălăria de pai albă, barba lungă de bumbac, își lua bastonul și se băga în față peste tot. E adevărat că moldovenii, oricât de bisericoși, mai țipau ei din când în când: păi bine, părințele, frumos îți șade să te bagi în față! El însă zâmbea încălecându-și fălcile: la câte biserici, școli și poște le făcuse până la șaptezeci de ani, puteau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
întorc apoi în vacanță în orașul natal să-și destindă nervii, cu aere de inițiați în misterele urbei. Aerele astea îi separă net de mitici. Miticul autentic se revendică de la orașul în care trăiește de o generație. Ceilalți: prahovenii, oltenii, moldovenii, dobrogenii, dau bir cu fugiții la prima tornadă. Fug în provincii și se împăunează că ei locuiesc în capitală. Doar ardelenii se simt exilați în Mega Oraș, în Urbea Cașalotică - se lamentează toată viața după burgurile cu arhitectură imperială pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
și își vede de treburile lui... Așa! Pe urmă vine moșia Vaideei, de la Lespezi înainte, între Amara și Valea Câinelui. Vreo două mii de pogoane. E proprietatea unei bănci din București, dar o exploatează în arendă de mai mulți ani un moldovean cumsecade, Cosma Buruiană, pripășit prin părțile astea el știe cum. Aleargă, asudă, horobăiește grozav și fără folos, căci la plata fiecărui cîștiu dă din colț în colț. Tata ține mult la el și-l laudă, desigur, pentru că e păgubaș... Ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a floriisoarelui recolta a fost foarte slabă. Norocul nostru a fost că în anul agricol 1945 a fost foarte bun și au avut cu ce se hrăni oamenii în anul de secetă. Se punea problema supraviețuirii în anul următor al moldovenilor. Cum erau doar doi ani de la terminarea războiului și datorită schimbărilor politice, administrația locală și cea județeană nu avea capacitatea organizatorică de a veni în sprijinul populației. Aceasta urma să se descurce cum putea în anul foametei 1947. Țin minte
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
nu avem a-l regreta. Din păcate, acest trecut revine printre noi, încercând, pe de o parte, să ne „dilueze” propria istorie prin topirea ei într-un cadru general pezentat tendențios, și, pe de altă parte, să-i separe pe moldoveni de masa generală a românilor, ca etnie deosebită, cu un stat propriu, al cărui urmaș a fost R.S.S. Moldovenească și astăzi e Republica Moldova. Culegerea de față reunește documente menite să dezvăluie, o dată mai mult, obiectivele urmărite prin promovarea unor asemenea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
hotărârii adoptate la Chișinău, primul moment component al Marii Uniri, intervenit într-o situație extrem de dificilă a statului nostru. În același timp, 27 martie/9 aprilie 1918 și consecințele sale constituie un obiectiv permanent al atacurilor neocomuniștilor, preocupați de soarta „moldovenilor”, a statului lor cu „rădăcini proprii adânci” în istoria teritoriului dintre Prut și Nistru” și nu numai. Unii se feresc să aducă în discuție caracterul larg democratic, plebiscitar, al hotărârii adoptate la Alba Iulia, dar nu recunosc valabilitatea Tratatului de la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cronicarilor și preoților cărturari, al poeților și predicatorilor, care timp de peste 300 de ani (de la Mihai Viteazul - n. ns., I. A.) au frământat necontenit sufletul neamului, l-au trezit, l-au lămurit prin scrisul lor [...], accentuând cu neîntreruptă stăruință că moldovenii și muntenii și ardelenii, fiind de aceeași origine, formează un singur neam”. Marii noștri geografi au procedat la descrierea și caracterizarea acestui teritoriu, precizând, fără nici o urmă de revizionism, că statul realizat în 1918 nu a cuprins și nu putea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
apoi, cu Vintilă Mihăilescu. În continuare, un tablou ce merită a fi reținut: La apus, „hotarul în care au stăruit românii a fost Tisa”. Spre răsărit, vadul adânc al Nistrului și apele Mării Negre, menționându-se că „o bună parte din moldoveni au trecut vadurile Nistrului și s-au așezat în stepă până departe”. Începând de la Porțile de Fier (din Craina) și până la mare, Dunărea trece prin sate românești. „Ba încă, în unele locuri, poporul român ajungea demult chiar la poalele Balcanilor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
așa cum vor încerca unii să prezinte lucrurile pentru a justifica ocuparea de către Rusia în anul 1812 și, apoi, pretențiile Rusiei/Uniunii Sovietice. Elementul românesc a persistat și a constituit majoritatea populației, cu toate infiltrările de alogeni din anumite etape. Românitatea moldovenilor, demonstrată de-a lungul anilor în lucrări fundamentale, este de domeniul evidenței. Aceasta a fost totuși contestată de istoriografia sovietică, poziție care a fost reluată, într-o anumită formă, de adepții existenței „poporului” și „statului moldovenesc”, cu prilejul așa-zisei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care au susținut inițiativa sărbătoririi într-o Notă informativă, au recurs la diverse aberații, preluate din cartea de tristă faimă Istoria Respubliki Moldova, publicată de un grup de nostalgici ai istoriografiei sovietice și din cartea de căpătâi a „moldoveniștilor primitivi”, Moldovenii în istorie, fără să cunoască - așa cum s-a precizat - evenimentele istorice, în general, și nici semnificația corectă a anului 1359, în cadrul acestora, în special. În Istoria Respubliki Moldova se insista pe teza formării moldovenilor ca neam, în urma „pătrunderii valahilor spre
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cartea de căpătâi a „moldoveniștilor primitivi”, Moldovenii în istorie, fără să cunoască - așa cum s-a precizat - evenimentele istorice, în general, și nici semnificația corectă a anului 1359, în cadrul acestora, în special. În Istoria Respubliki Moldova se insista pe teza formării moldovenilor ca neam, în urma „pătrunderii valahilor spre răsărit de Carpați, unde ei au intrat în contact și au asimilat populația slavilor răsăriteni, în aceste condiții formându-se particularitățile lui specifice de neam, fapt ce și-a găsit exprimarea în cultura materială
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
răsărit de Carpați, unde ei au intrat în contact și au asimilat populația slavilor răsăriteni, în aceste condiții formându-se particularitățile lui specifice de neam, fapt ce și-a găsit exprimarea în cultura materială și spirituală. Consolidarea definitivă a neamului moldovenilor a fost și un rezultat firesc al creării statului Moldova”. Către anul 1359 - afirmă autorul - statul medieval moldovenesc a devenit independent. Se operează în continuare cu noțiunea de popor moldovenesc ca etnie aparte, deosebit în raport cu vecinii, în care pot fi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
au manifestat în diferitele ei sfere”. Problema a căpătat „noi dimensiuni” într-o lucrare în care autorul a hotărât - după cum precizează în Cuvânt înainte - să revină „la tematica afirmării și continuității statalității moldovenești”. Este reluată ideea Moldovei ca țară a moldovenilor deosebiți istoric de populațiile din vecinătatea spațiului carpato-nistrea: cea romanizată de la asfințit și cea slavizată de la răsărit. „Una din condițiile de bază pentru a se afirma ca entitate social-politică, național-teritorială aparte, ca entitate etnică deosebitoare de cele din preajmă, este
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
absolută a trăitorilor spațiului carpato-nistrean și din stânga Nistrului - populație rezultată în urma confluenței încă din veacurile IV-VI d. Hr. a dacilor liberi autohtoni cu dacii romanizați, veniți din vest, cu slavii veniți din est, și astăzi se numesc ei înșiși moldoveni, iar țara și-o numesc Moldova, Republica Moldova”. O falsă teorie asupra etnogenezei locuitorilor din - atenție ! - spațiul carpato-nistrean, deosebiți de toți vecinii lor, și asupra Republicii Moldova ca succesoare a statului medieval Moldova. În mod abuziv, autorul face trimitere la cercetători autentici
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
an în analiza procesului respectiv (obsesia pentru 1359 este mai mult politică decât științifică) și cu utilizarea repetată, obsesivă, a sintagmei stat moldovenesc ca nume propriu. Este evident moldovenismul exacerbat al autorului și pretențiile absurde în legătură cu o anumită continuitate statală: „Moldovenii au izbutit să-și întemeieze Statul lor Moldovenesc. Moldovenii au luptat până în pragul dispariției pentru Statul lor Moldovenesc. Moldovenii chiar și în cele mai tragice perioade n-au pierdut nădejdea de a reveni, de a renaște, de a reafirma Statul
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
mai mult politică decât științifică) și cu utilizarea repetată, obsesivă, a sintagmei stat moldovenesc ca nume propriu. Este evident moldovenismul exacerbat al autorului și pretențiile absurde în legătură cu o anumită continuitate statală: „Moldovenii au izbutit să-și întemeieze Statul lor Moldovenesc. Moldovenii au luptat până în pragul dispariției pentru Statul lor Moldovenesc. Moldovenii chiar și în cele mai tragice perioade n-au pierdut nădejdea de a reveni, de a renaște, de a reafirma Statul lor Moldovenesc. Cea mai grăitoare dovadă că «statul lor
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a sintagmei stat moldovenesc ca nume propriu. Este evident moldovenismul exacerbat al autorului și pretențiile absurde în legătură cu o anumită continuitate statală: „Moldovenii au izbutit să-și întemeieze Statul lor Moldovenesc. Moldovenii au luptat până în pragul dispariției pentru Statul lor Moldovenesc. Moldovenii chiar și în cele mai tragice perioade n-au pierdut nădejdea de a reveni, de a renaște, de a reafirma Statul lor Moldovenesc. Cea mai grăitoare dovadă că «statul lor este garanția dezvoltării optime a unui popor» îl constituie însăși
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
războiului ruso-turc din 1768-1774, când armata rusă a ajuns să controleze ambele țări românești, comandantul acestei oștiri, mareșalul P. A. Rumianțev, se adresa populației Moldovei, susținând „alipirea acestui Principat la preaînaltul stat al împărătesei a toată Rusia” și îi asigura pe moldoveni de integritatea țării lor, dar numai „ca aparținând imperiului și maiestății împărătești”. Se contura planul de împărțire a Moldovei, de a separa Basarabia de restul teritoriului, într-o posesiune aparte. Țarismul, care își aroga dreptul de protecție a creștinilor din
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
vite etc. Ceea ce pentru Rusia reprezenta un „câștig modest” sau „o brazdă de pământ”, pentru Principatul Moldovei a constituit o grea pierdere de teritoriu, de populație, de pământ roditor, de spiritualitate românească. „Cesiunea Basarabiei a produs adâncă mâhnire în rândul moldovenilor - scrie Ion Nistor. Și aceasta cu atât mai mult cu cât cesiunea se făcu de către Poartă, fără ca țara să fi fost întrebată câtuși de puțin.” În octombrie 1812, boierii întruniți în divan au prezentat domnului Scarlat Callimachi un protest contra
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]