3,149 matches
-
de problemele curente ale diferitelor ministere, dar mai ales de diferite proiecte legislative. Întâlnirile cu miniștri nu sunt denumite „audiențe”. Acestea din urmă, deși erau frecvente, aveau un caracter oarecum extraordinar. Ele sunt consemnate separat și constau în primirea de către monarh a altor persoane. Întâlnirile cu miniștri, în schimb, erau o practică politică obișnuită. Erau un adevărat ritual, astfel încât, în puținele zile în care nu primea nici un ministru, Carol I se simțea dator să noteze în jurnal formulele: „Kein Minister” sau
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Înainte de amiază nici un ministru”). Explicația „ritualului” vizitelor ministeriale se află în forma regimului constituțional din România din acea vreme. O prevedere a Constituției din 1866, menținută și după modificările de la sfârșitul anilor 1870 și prima parte a anilor 1880, acorda monarhului dreptul de veto absolut. Potrivit acestui drept, regele putea refuza sancționarea oricărei legi adoptate de Parlament, fără a fi nevoit să dea nici măcar o explicație. Dacă legea nu era sancționată de rege, atunci ea nu putea fi pusă în aplicare
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
să fie vorba de persoană, de ființa individuală, cu trăirile ei. Istoricii au preferat, de fiecare dată, să se documenteze, din Memoriile regelui (scriere având un pronunțat caracter oficial, prin care este prezentată cititorului un soi de imagine publică a monarhului) decât din jurnalul său intim. Din cauza absenței unor studii serioase despre aspectele intime ale vieții sale, dar și din cauza accesului extrem de dificil la informațiile cuprinse în jurnalul regelui, imaginile lui Carol I conturate până acum rămân puțin credibile. Încă de
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
tarifelor prevăzute la alin. 1 următoarele categorii de zboruri: a) zborurile V.F.R.; ... b) zborurile militare efectuate de aeronave militare românești, iar în cazul aeronavelor militare străine, pe bază de reciprocitate; ... c) zborurile efectuate exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al familiilor lor apropiate, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... d) zborurile de căutare și salvare
LEGE nr. 130 din 21 iulie 2000 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/129605_a_130934]
-
militare românești care efectuează zboruri militare, iar în cazul aeronavelor militare străine care efectuează zboruri militare, pe bază de reciprocitate; ... c) aeronave utilizate pentru intervenții în zone calamitate; ... d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... e) aeronave care efectuează zboruri
ORDONANŢĂ nr. 29 din 22 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul aerian civil***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132385_a_133714]
-
506 din 8 iulie 2014. b) aeronavele militare străine, pentru care există acorduri bilaterale în acest sens, încheiate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la cererea Ministerului Apărării Naționale; ... c) aeronavele care execută zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... d) aeronavele care execută zboruri
ORDONANŢĂ nr. 29 din 22 august 1997 (**republicată**)(*actualizată*) privind Codul aerian civil***). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132385_a_133714]
-
militare românești care efectuează zboruri militare, iar în cazul aeronavelor militare străine care efectuează zboruri militare, pe bază de reciprocitate; ... c) aeronave utilizate pentru intervenții în zone calamitate; ... d) aeronave care efectuează zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... e) aeronave care efectuează zboruri
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132390_a_133719]
-
506 din 8 iulie 2014. b) aeronavele militare străine, pentru care există acorduri bilaterale în acest sens, încheiate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, la cererea Ministerului Apărării Naționale; ... c) aeronavele care execută zboruri exclusiv pentru transportul în misiune oficială al monarhilor domnitori și al membrilor apropiați ai familiei, al șefilor de stat, al șefilor de guvern și al miniștrilor. În toate cazurile misiunile oficiale vor fi confirmate prin indicatorul de statut corespunzător pe planul de zbor; ... d) aeronavele care execută zboruri
CODUL AERIAN din 22 august 1997 (**republicat**)(*actualizat*) ( Ordonanţa nr. 29 din 22 august 1997 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132390_a_133719]
-
înduioșător își poartă vastele-aripi târâș pe puntea năvii Ca vâsle ostenite pe laturile lor. Fochistu-i necăjește și, șchiopătînd, dă zorul Să imiteze mersul sfioșilor captivi Ridicol, slab și trîndav s-arată zburătorul Intimidat de rîsul matrozilor naivi. Poetul e asemeni monarhului furtunii Ce vizitează norii râzându-și de arcașiProscris pe sol, în prada prigoanei și-a minciunii, De aripile-i vaste se-mpiedică în pași. 2.1 Handicapul/dizabilitatea - definiții și abordări După o incursiune atât de largă în lumea magică
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
ochi de râu în știri, să tragă cu urechea la noile-ncolțiri. Și atuncea, la braț, umbre, nu vom mai ști de to ate; poate am să uit nevasta și vinul acru; poate... Ei, poate la ospețe nu voi mai fi monarh. - E toamnă. Bea Cotnarul din cupă, Taliarh. HORIA FURTUNĂ (n. la Focșani, la 21 iunie 1886, d. la 8 mar tie 1952 .) Fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună. Studii juridice la Paris: (1908), Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Mobilizat
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
a sărutat mâna14. Ajuns la 72 de ani suferea de piatră la fiere și se simțea torturat față de marea greșeală pe care o făcuse de‑a lungul acestei vieți, exprimată prin cu‑ vintele: Fantezia mea deșartă și ce idol și monarh făceam din artă! Singura slavă care îl mai interesa, era slava lui Dumnezeu, iar opera din ultimii săi douăzeci de ani ai vieții, tinde către același scop: să înalțe temple lui Dumnezeu, iar cea mai importantă operă este bazilica Sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici dalta ci doar Acel ce pentru îmbrățișare spre noi desface brațele pe cruce 16. Pentru Michelangelo nu conta vârsta, nici nu a fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a sărutat mâna14. Ajuns la 72 de ani suferea de piatră la fiere și se simțea torturat față de marea greșeală pe care o făcuse de‑a lungul acestei vieți, exprimată prin cu‑ vintele: Fantezia mea deșartă și ce idol și monarh făceam din artă! Singura slavă care îl mai interesa, era slava lui Dumnezeu, iar opera din ultimii săi douăzeci de ani ai vieții, tinde către același scop: să înalțe temple lui Dumnezeu, iar cea mai importantă operă este bazilica Sfântul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o mare prinsă în furtună, viața mea, cu‑o barcă aproape spartă, în portul ce păcatele nu iartă și nu primește decât fapta bună. Văd bine că gre‑ șit‑am împreună și eu și fantezia mea deșartă, ce idol și monarh făceam din artă și tot ce mintea vrea spre rău nebună. Nu‑mi dă odihnă pensula, nici dalta ci doar Acel ce pentru îmbrățișare spre noi desface brațele pe cruce 16. Pentru Michelangelo nu conta vârsta, nici nu a fost
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
dar 1 Valeriu Râpeanu, Studiu introductiv, pag. XI acesta a refuzat de fiecare dată, ceea ce a stârnit nemulțumirea suveranului. În următorii cinci ani de guvernare liberală ce au urmat, Gheorghe I. Brătianu a desfășurat o activitate politică independentă, orientată Împotriva monarhului. În perioada 1935-1947, Gheorghe I. Brătianu a fost director al Institutului de Istorie Universală din Iași și apoi al Institutului de Istorie Universală din București, publicând totodată unele dintre cele mai valoroase lucrări istorice ale sale: O enigmă și un
GHEORGHE I. BRĂTIANU, PATRONUL ŞCOLII MELE by Aglaia C. Buduroi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1188_a_1874]
-
și gusturile umane, mai mult decât mărfurile altei zone. Mult mai târziu, Adam Smith va explica foarte clar care sunt mecanismele de tip economic care dus la îmbogățirea unei națiuni și sărăcirea alteia. De aceea, indiferent de eforturile făcute de către monarhi pentru a impune o circulație monetară sănătoasă, bazată pe monede metalice puternice, acestea erau sortite eșecului 502. Discutăm despre "crize ale monedei metalice", deoarece în epoca monedei metalice nu exista o economie financiară în înțelesul modern. Sigur, economia era monetizată
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
l'invention de la monnaie". Este vorba despre următorul semn de întrebare: Are dreptul regele a schimba monedele după pofta lui și a realiza câștig, pe această cale, atât cât îi place?" Analizând moneda, Oresme arată că "din cauza abuzurilor practicate de monarhi, ea nu mai corespunde rolului ce-i revenea. Era mai greu pentru negustori să se înțeleagă asupra prețului monedelor decât asupra prețului mărfurilor. Iar moneda cea mai bună fugea în străinătate"560. Victor Slăvescu surprinde exact confuzia determinată de falsificarea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de faptul că liberalul moldovean se remarcase prin moderație până atunci, nu mai mira pe nimeni rezerva manifestată de acesta față de o colaborare deschisă cu liberalii radicali 123. Reprezentanții celor două mari curente au, în perioada 1860-1861, sentimentul susținerii de către monarh a ideilor și oamenilor politici din cealaltă tabără. Acesta pare să fi fost și motivul pentru care, în februarie 1861, I.C. Brătianu își exprima nemulțumirea pentru colaborarea șefului statului cu partea dreaptă a eșichierului politic 124. Dincolo de convingerile liberalului muntean
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
în proporție de o treime și în care conservatorii doreau o reprezentare exclusivă a marii proprietăți pe baza unui cens ridicat. Preluată de Al.I. Cuza la sfârșitul anului 1861, ideea unui corp ponderator prindea viață ca urmare a deciziei monarhului român de a crea o contra pondere între el și Adunarea electivă 129. O atitudine de acest tip putea să surprindă, dacă avem în vedere conflictul ce izbucnise în primăvara anului 1861 între Cuza și grupările conservatoare, care, atingind cote
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
publică a adevăratelor intenții ale celor de care acum divorțau politic. Îndepărtarea lui Al.I. Cuza era prezentată nu peste multă vreme de la înfăptuirea ei ca un gest politic de răzbunare și nu o acțiune bazată pe încălcarea de către fostul monarh a unor principii de onestitate, egalitate, libertate și respectarea regimului constituțional. Ceea ce i se părea cel mai grav lui George Mârzescu, căci el era observatorul atent a cărui consemnare am invocat-o, era repetarea de către cei care contribuiseră la îndepărtarea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
tronul Principatelor Române venea pentru prima dată din partea Ecaterinei (cea Mare) a Rusiei în 1771. Încercând să obțină acordul Prusiei în vederea ocupării Moldovei și Țării Românești pe timp de 25 de ani, ca o despăgubire pentru cheltuielile războiului cu Poarta, monarhul rus își exprima acordul în privința posibilității ca fratele regelui Frederic al II-lea să dețină tronul celor două state românești 225. Neafectată de refuzul regelui Prusiei și nici de protestul Austriei față de ideea unirii Moldovei cu Țara Românească sub conducerea
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
sub conducerea lui Stanislav August Poniatowski 226, curtea țaristă intuia necesitatea unei înțelegeri cu Austria în vederea rezolvării favorabile a acestei probleme. Acesta era și scopul întrevederii de la Moghilew, din 30 mai 1780, în timpul căreia țarina încerca să-l convingă pe monarhul austriac de oportunitatea înființării, cu scopul păstrării echilibrului de forțe în această zonă, a două state independente. Primul, condus de Marele Duce Constantin, trebuia să aibă capitala la Constantinopol și urma să fie compus din teritoriile creștine ale Turciei. Al
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
completarea independenței și regenerării naționale a românilor 234. Programul unionist și modernizator impunea existența unui domn luminat, situat deasupra partidelor, iar din perspectiva statutului internațional al Principatelor se simțea nevoia unui sprijin întărit de legăturile de sânge ale domnitorului cu monarhii Europei. O caracteristică a acestei perioade o reprezenta disocierea revendicării principelui străin de cea a unirii statale, fapt explicabil prin temerea că respingerea primeia de către Puterile Garante, pe motiv că ar amenința suzeranitatea Porții asupra Principatelor, ar putea afecta-o
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Franța. Din acest motiv diplomația austriacă dădea de înțeles că, în condițiile în care guvernul francez susținea menținerea unirii Principatelor și ideea prințului străin la tronul lor, exista disponibilitatea necesară pentru a adopta aceeași poziție, condiționată doar de neapartenența noului monarh la o dinastie ostilă Austriei 326. Respingerea solicitării adresate de guvernul român lui Drouyn de Louys, prin intermediul lui I.C. Brătianu, la 2 martie, ca reprezentanții săi să fie admiși pentru a da lămuririle și explicațiile utile unei bune cunoașteri în privința
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
a tributului. Ținând cont de aceste oscilații ale Angliei, rolul Franței devenea unul hotărâtor. Guvernul francez este cel care reușea să-l convingă pe Clarendon să nu accepte discutarea, în cadrul Conferinței, a problemei Unirii Principatelor și nici a numelui viitorului monarh al românilor 363. O corespondență din Paris a ziarului L'Indépendance Belge din 27 martie, anunța intenția Angliei de a susține ideea unui eventual împrumut din Europa realizat de români, cu ajutorul căruia aceștia să răscumpere definitiv tributul către Poartă. Efectul
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]