10,170 matches
-
o încălcare a rigorii ei pragmatice. Dacă omenirea s-ar călăuzi după regulile darwiniene, planeta ar semăna cu scena unor căsăpiri generale. De aceea, destinul unui om nu se judecă științific și nici biologic, ci moral și implicit religios. O morală fără religie e precum o casă fără fundație: nu stă pe nimic durabil. De aceea, discordia celor două tărîmuri e întreținută numai de cei care nu vor să tragă un hotar între ele. Mircea Flonta este un foarte bun mijlocitor
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
mai celebrului George Bernanos. Singura „abatere” de la normele realismului pe care și-o îngăduie părintele Agârbiceanu, cum spune Călinescu, este de a pune sub ochii cititorului lupta dintre Bine și Rău. Dar nu face asta literatura din toate timpurile? Prezența moralei nu trebuie confundată cu moralizarea, nici problematizarea literaturii cu tendențiozitatea. Fără să fie o capodoperă, Luncușoara în Păresemi este o bună pledoarie în favoarea absolvirii operei lui Ion Agârbiceanu de culpa „sămănătorismului funciar”, de care vorbea Lovinescu. Dintre celelalte lucrări prezente
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
vecinii care vor să taie plopii, cârpele care atârnă prin copaci etc. Bineînțeles, sunt câteva probleme în plus: nu doar raportul omului „nou”, nouăzecist, cu omul vechi, comunist, dar și raportul basarabeanului cu rusul, respectiv cu românul. Problema ontologică, istorică, morală etc. se complică identitar, zombie-ul moldovean are și o „dimensiune” națională, nu doar socială, el este un refuzat la salonul națiunilor, un bicefal dintr-o specie imprecisă. Iulian Ciocan a scris o carte uimitor de profundă și de simplă în
Povești din Basarabia by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/5571_a_6896]
-
femei cinstite”, ceea ce se și întâmplă. Un tânăr trăiește o poveste romantică la fereastra uneia dintre damele de consum, partidul își organizează demonstrațiile triumfale, în timp ce tovarășii dezertează rând pe rând pentru câte un mic episod erotic. Amestecul de concupiscență și morală rățoită însoțește deambulaț ia tovarășilor deciși să pună capăt dezmățului capitalist. Andrei Blaier reușea să surprindă, cu mijloacele vechi de când lumea ale comicului, esența schimbării care avea loc în 1947 - acțiunea filmului este plasată totuși în 1949 -, privind dintr-un
Memento Andrei Blaier by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5063_a_6388]
-
fac parte și prozele lui Ibn al- Muqaffa‘ (721-757), zoroastrian convertit la islam, secretar de cancelarie (ka>tib) care a studiat și trăit multă vreme la Basțra, însușindu-și o minunată limbă literară arabă. Mai cunoscut prin două tratate de morală și înțelepciune politică, Micul și Marele tratat de adab, Ibn al-Muqaffa‘ a rescris în arabă și poveștile dinPañcatantra, (începuturi estimate în sec. III î. Hr.), adaptându-le și uneori integrând texte compuse de el însuși, sub titlul Kalila și Dimna. Fragmente
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
Acasă, pe cîmpia Armaghedonului, Nicolae Manolescu a afirmat: „În fond, cartea Martei Petreu este un roman țărănesc, unde noi avem o tradiție bine cunoscută. Este o lume rurală, un sat ardelenesc cu toate ale lui, cu istoria, cu societatea, cu morala, cu oamenii, cu prejudecățile, cu urile, cu fericirile lui. Noi avem o tradiție a romanului țărănesc, numai că romanul Martei Petreu este unul cu totul atipic, în măsura în care nu mai regăsim formula realist obiectivă aproape obligatorie la acest gen de carte
Premiul Romaniei literare: Cartea anului 2011 - Acasă, pe Câmpia Armaghedonului de Marta Petreu by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5071_a_6396]
-
se apropia cu viteză pe o bicicletă, iar acesta se opri la timp. Astfel încît răsuflă ușurat cînd termină, conștient că făcuse o treabă bună.“ (p. 169) Episodul e demn de paginile Patericului, prin pericopa implicită pe care o conține. Morala care răzbate din ea echivalează cu o pledoarie pentru privilegiul încetinelii, pentru arta de a zăbovi într-o lume stăpînită de morbul vitezei. Dar ce dăunează volumului sunt tresăririle de argou gazetăresc, care pe cît de firești par în chenarul
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
scriiturii care precedă Mitologiile, distincțiile lui Barthes apar încărcate de un patos aparte pentru că domeniul în care ele sunt operate este cel moral. Moral într-un sens antic: ca disciplină de sine, ca etică individuală, și nicidecum în sensul unei morale colective și progresiste. Da, Barthes era marxist atunci, dar felul său de a fi marxist era original, și poate ar merita să zăbovim aici. Marxismul lui Barthes se mărginește să observe materialitatea și fetișismul limbajului public, să denunțe „idealități” - poncife
Fântâna barthesiană by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/5608_a_6933]
-
Bahri, scre realitatea.net. Consulatul Franței a anunțat că deține aceleași informații. Cele trei activiste vor fi judecate pentru "insultarea pudorii în public" (articolul 226 al Codului Penal, pasibil la șase luni de închisoare) și "atingeri aduse bunelor moravuri sau moralei publice" (articolul 226 bis, pasibil la șase luni de închisoare).
Trei activiste Femen au protestat topless în Tunisia by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/56150_a_57475]
-
o societate frustrată. Nici una din marile civilizații pe care le cunoaște istoria nu a fost amputată de dimensiunea religioasă, ceea ce ar trebui să dea de gîndit zelatorilor globalizării, ispitiți de o grabnică secularizare. Rațiunea singură, nesusținută de religie și de morala care derivă din religie, riscă a cădea întrun hybris producător de monștri precum teroarea Revoluției franceze ori cea a bolșevismului, cu incomparabila-i hecatombă de victime. Singularizarea rațiunii e suspectă. Michel Foucault, între alții, a arătat că ambiția rațiunii de
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
au conștiința curată. Printr-o insidioasă hărțuire, ei au reușit a da termenului de estetică o nuanță peiorativă. N-au ezitat a pune în cumpănă caracterul ca atare cu valoarea operei, ca și cum opera nu s-ar consubstanția cu propria sa morală. Marele Noica s-a pretat și el, în faza în care și-a însușit perspectiva puterii comuniste (a fost un rod izbutit al „reeducării”), la o atare operație: „Mai presus de toate stă «isprava». La judecata lumii, degeaba te prezinți
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
primit Marele Premiu al Festivalului Transilvania din acest an, precum și premiul pentru cel mai bun scenariu pentru încercarea de a pune în ecuație o situație aparent fără sens. Situația pe care o creează Miguel Cohan are simplitatea tragediei și indecidabilele morale ale romanelor dostoievskiene. Federico Samaniego (Leonardo Sbaraglia), conducând neatent în drum spre casă, noaptea, este pe punctul de a lovi un biciclist, pe Pablo (Agustin Vasquez), a cărui bicicletă o distruge. Între cei doi are loc un schimb de replici
Fără sens by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5473_a_6798]
-
fumul de tun. Din casele-n flăcări zboară Zmee negre aduse de vânt, Cei din carusel vor să prindă Crâmpeie plutind în văzduh, Vântul din casele-n flăcări Flutură fustele fetelor, Râde mulțimea voioasă În ceas de blândă duminică. Ce morală reiese de-aici ? Oamenii vând, se-amuză, iubesc La Roma sau la Varșovia, Ocolind rugul de cazne. O altă morală ar fi Trecerea a tot și a toate, Uitarea ce se așterne Când flacăra încă mai arde. Eu însă mă
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
plutind în văzduh, Vântul din casele-n flăcări Flutură fustele fetelor, Râde mulțimea voioasă În ceas de blândă duminică. Ce morală reiese de-aici ? Oamenii vând, se-amuză, iubesc La Roma sau la Varșovia, Ocolind rugul de cazne. O altă morală ar fi Trecerea a tot și a toate, Uitarea ce se așterne Când flacăra încă mai arde. Eu însă mă gândeam atunci La cei ce dispar singuri, La clipa când Giordano, Urcându-se pe rug, N-a găsit în graiul
Centenarul Czesław Miłosz (1911-2004) () [Corola-journal/Journalistic/5475_a_6800]
-
de prețiozități erudite. Așa însă, Ricardei Huch i-a reușit o carte mare, pe care o citești cu conștiința că asiști la o procesiune de intrigi, drame și portrete omenești, pe care autoarea le grupează în laitmotive speculative: ironia și morala epocii, concepția despre om și animal, științele și artele vremii, basmul, moartea și arta simbolică, muzica și religia etc. - în totul 35 de capitole în care tensiunea narațiunii se mișcă în dublu sens: temele sînt cercetate pentru a ilustra gîndirea
Surclasarea spirituală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5501_a_6826]
-
concepției critice. „N-am devenit încă un eurosceptic, dar mi-am întărit convingerile că trebuie să devin un eurolucid.” „N-ai observat, domnule Andrei Grigor, că fundamentul politicii românești postdecembriste e răzbunarea?” „E greu să faci critică de performanță cu morala lui «să nu se zică» - pretutindeni întîlnim diagnostice de acest gen.” Din cînd în cînd, criticul iese însă din arena actualității și face considerații melancolice atașante despre trecerea timpului sau despre vulnerabilitățile proprii; nu se eroizează și, mai ales cînd
Editura Timpul mărturisirii by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4528_a_5853]
-
Cristoiu, care spunea despre parlamentarii PDL care trec la PNL, că nu au moralitate. Antonescu l-a întrebat pe Cristoiu dacă în momentul în care președintele Traian Băsescu l-a numit pe Theodor Meleșcanu la SIE era o problemă de morală, sau era doar "o lovitură năprasnică pentru PNL și Crin Antonescu". "Nu erau probleme morale atunci când domnul Meleșcanu, de exemplu, a fost numit de către domnul Băsescu la SIE, cunoscutul moralist, jurnalist și ce vreți dumneavoastră Ion Cristoiu titra și cânta
Antonescu, atac la Cristoiu: când Băsescu l-a numit pe Meleşcanu la SIE, nu mai era o problemă de morală? () [Corola-journal/Journalistic/45339_a_46664]
-
oprimarea libertății de exprimare în cazul disidenților Aung San Suu Kyi ori Liu Xiaobo la naționalism, care este „flagelul incurabil al lumii moderne” - căci pentru el, așa cum singur spunea, făcând elogiul lui Camus și al lui Orwell, „literatura lipsită de morală e inumană”.
Vargas Llosa, dramaturgul, actorul by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/3303_a_4628]
-
Dar ce este filosofia ocultă? Iată o întrebare care depinde în mare măsură de cine își asumă răspunsul! Dacă vei întreba un filosof aristotelic, cu siguranță îți va răspunde că e un pătrat rotund, căci dacă nu se ocupă de morală, nici de principii, nici de cauze prime, rezultă că această filosofie nu există. Dacă vei chestiona un artist, adevăratul beneficiar al acestei philosophia perennis, va ridica cel mult din umeri încurcat. Pentru autorul acestor rânduri, filosofia ocultă rămâne înainte de toate
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
din urmă cu doi ani a Regelui Mihai în Parlamentul României a marcat "un act elegant peste timp". În plus, Majestatea Sa a reușit într-o singură frază să cuprindă esența politicii responsabile: ”Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credință și fără memorie. Cinismul, interesul îngust și lașitatea nu trebuie să ne ocupe viața. România a mers mai departe prin idealurile marilor oameni ai istoriei noastre, servite responsabil și generos”. "Vă propun, stimați colegi, să luăm o cât
Firea, către politicieni: Să reflectăm la adevărul Regelui by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/34494_a_35819]
-
1945-1946, și a publicat patru cărți, iar cea de a cincea a rămas în șpalturi. Una din cărțile valoroase ce s-au publicat în această editură aparține lui Tudor Vianu - Transformările ideii de om și alte studii de estetică și morală (1946). 4. Constantin Pelmuș - Venere, marmură caldă... în Gândirea, 23, nr. 3, martie 1944, p. 132-146. Se evocă un episod din biografia lui Eminescu]. 5. În revista Gândirea a publicat șase poezii: În singurătăți, Lumină lină, În nopți..., Versuri pentru
Noi contribuții la bibliografia lui Valeriu Anania by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5710_a_7035]
-
clare-s așezate,/ prea-omenescul au a șil dezminte/ în suferințe firilenzestrate.// Să te hrănești din carnea-ți vie -/ și-atent să fii că nimeni n-a aflat,/ nicicui povară să nu-i fie/ ce ți se-ntâmplă-atât de-ntunecat” (Morală de artist). Acest spirit însetat de forme este poetul conștient de felul în care poezia lucrează prin oameni, își impune ritmurile și dezvăluie praguri atinse doar prin intuiția care ne călăuzește după legi arhaice, lăsate neatinse de ulterioara dezvoltare a
Gottfried Benn – melancolie și distrugere by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3450_a_4775]
-
și cu mai mare atenție: nu toate valorile sunt compatibile, nu toate idealurile - oricât ar fi ele de înalte - sunt în armonie. Libertatea și prosperitatea unora pot fi în dezacord cu cele ale patriei lor. Un stat care respectă principiile moralei creștine și întoarce și celălalt obraz în momente în care ar fi de dorit să-și consolideze pe toate căile puterea va fi un stat slab, în detrimentul cetățenilor săi. Încercând să ne rupem de fascinația istoriei și să revenim în
O biografie a lui Machiavelli by Diana Ivan () [Corola-journal/Journalistic/3452_a_4777]
-
trebuie înfierată ca fiind contrară spiritului european. Potrivit lui Johnson, pătura de mijloc din țările apusene este supusă unei agresiuni constante al cărei deznodămînt stă în pierderea tocmai a acelor valori pe reazemul cărora s-a ridicat burghezia, și anume: limba, morala, educația, artele, religia. Se petrece o dislocare spirituală prin ștergerea din fața ochilor a oricărui reper stabil, urmarea fiind o dezorientare care va culmina cu abrutizarea clasei de mijloc. Și cum abrutizarea înseamnă un val de rebuturi umane menite a îngroșa
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]
-
s-a răspîndit prin internaționalele socialiste (Ferdinand Lassalle, August Bebel, Karl Kautsky, Eduard Bernstein, Alexander Parvus, Leo Troțki, Plehanov, Lenin) și a culminat în revoluțiile bolșevice din Rusia, Germania și Spania. Freud a făcut din sexualitate pintenul menit a relativiza morala creștină, iar Marcuse a fost corcitura rezultată din încrucișarea ideilor lui Marx cu ale lui Freud. Claude Lévi-Strauss a negat deosebirea calitativă dintre omul primitiv al populațiilor băștinașe și spiritul burghezului european, anulînd ierarhia dintre culturi. McLuhan a șters granița
Dislocarea valorilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3461_a_4786]