3,037 matches
-
anumiți; • pronume exprimând și o nuanță concesivă: oricare, oricine, orice; • pronume marcate de trăsătura + uman și pronume cu trăsătura semantică - uman; fiecare, fiecine-fiece, oricare, oricine, cineva, careva-ceva, altcineva-altceva. Opoziția este neutralizată la pronumele unul, altul, vreunul, anumiți. MORFOLOGIA PRONUMELUI NEHOTĂRÂTTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI NEHOT|RÎT" Sub aspectul structurii, pronumele nehotărâte se cuprind în trei subclase: • pronume simple: unul, altul, anumiți, cutare; • pronume compuse; cele mai multe sunt alcătuite din pronume interogative, în asociere cu alte pronume nehotărâte sau cu alte elemente lingvistice (verbe, adverbe
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clasă eterogenă. Unii termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" În cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
termeni sunt întrebuințați exclusiv pronominal: pronumele compuse în baza lui cine: oricine, cineva, fiecine, altcineva, precum și alte pronume compuse: altceva, careva și locuțiuni pronominale: cine știe cine, care mai de care. Alți termeni se întrebuințează numai adjectival: fiece, anumiți. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOTĂRÎTTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI NEHOT|R~T" În cursul flexiunii, adjectivul nehotărât își schimbă forma în funcție de gen, număr și caz, la fel ca pronumele corespunzătoare. La genitiv-dativ, adjectivele se deosebesc de pronume prin absența particulei deictice a: oricărei studente/oricăreia. Adjectivele corespunzătoare pronumelor
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propoziții atributive, pronumele relativ conține numai sensul particular, preluat de la substantivul pe care îl reia anaforic: „Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi/ Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi.” (M. Eminescu, I, p. 137) șbarzi ® careț. MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIV" Sub aspect structural, pronumele relative se grupează în două subclase: • pronume relative simple: cine, care, ce etc. • pronume relative compuse: cel ce15, ceea ce, oricine, orice, oricare, oricâți Pronumele relative se flexionează în funcție de gen, număr și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relativ conține numai sensul particular, preluat de la substantivul pe care îl reia anaforic: „Noi avem în veacul nostru acel soi ciudat de barzi/ Care-ncearcă prin poeme să devie cumularzi.” (M. Eminescu, I, p. 137) șbarzi ® careț. MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI RELATIV" Sub aspect structural, pronumele relative se grupează în două subclase: • pronume relative simple: cine, care, ce etc. • pronume relative compuse: cel ce15, ceea ce, oricine, orice, oricare, oricâți Pronumele relative se flexionează în funcție de gen, număr și caz. Rămân invariabile
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ADJECTIVUL PRONOMINAL RELATIV" Pronumele relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relative absolute compuse cel ce și ceea ce precum și pronumele cine (și pronumele în structura cărora acesta intră) nu au variante adjectivale. Celelalte pronume cunosc și variante adjectivale. Locuțiunea interogativ-relativă ce fel de are numai valoare adjectivală. MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIVTC "MORFOLOGIA ADJECTIVULUI PRONOMINAL RELATIV" Sub aspect semantic, adjectivele pronominale relative nu mai substituie singure substantive denumind „obiecte” din realitatea extralingvistică, ci împreună cu substantivul, cu care intră într-un raport general-particular; substantivul determinat reprezintă generalul (specia), iar substantivul înlocuit (de adjectivul pronominal
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-mblânzește, nimeni fruntea nu-i mângâie.” (M. Eminescu, I, p.12)/„Nu e nimic și totuși e/O sete care-l soarbe.” (Ibidem, p. 176) Pronumele niciunul este indiferent la această opoziție: „N-a venit niciunul.”/ N-am cumpărat niciunul.” MORFOLOGIA PRONUMELUI NEGATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI NEGATIV" Pronumele nimic și nimeni sunt pronume simple, niciunul, pronume compus. Nimic este invariabil. Nimeni variază după caz; exprimă opoziția categorială prin dezinențe de genitiv-dativ specifice singularului, deși dezinența -i, de la nominativ-acuzativ, trimite spre plural: nimănui
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nu-i mângâie.” (M. Eminescu, I, p.12)/„Nu e nimic și totuși e/O sete care-l soarbe.” (Ibidem, p. 176) Pronumele niciunul este indiferent la această opoziție: „N-a venit niciunul.”/ N-am cumpărat niciunul.” MORFOLOGIA PRONUMELUI NEGATIVTC "MORFOLOGIA PRONUMELUI NEGATIV" Pronumele nimic și nimeni sunt pronume simple, niciunul, pronume compus. Nimic este invariabil. Nimeni variază după caz; exprimă opoziția categorială prin dezinențe de genitiv-dativ specifice singularului, deși dezinența -i, de la nominativ-acuzativ, trimite spre plural: nimănui. Genitivul este marcat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
valoarea lor predicativă trebuie să se admită și că verbe precum a trebui, a sta etc. pot avea, în paralel cu valoarea lor predicativă, și valoare nepredicativă, de semiauxiliare, atunci când se produc mutații importante în planul lor semantic și în morfologia lor. Poziția autorilor capitolului Predicatul, din vol. II al G.A. (ediția 1963): „Preferăm să analizăm în aceste construcții funcțiunea sintactică a fiecăruia din elementele lor componente: verb predicat + complement (completivă) direct(ă), în cazul celor mai multe, verb predicat + subiect (subiectivă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în care interferează sensul funcțional-sintactic și sensul de diateză determină dezvoltarea a șase termeni corelativi (șase diateze): activ, pasiv, reflexiv, reciproc, impersonal, dinamic. Complexitatea conținutului categorial al diatezei impune un grad complex de organizare a planului expresiei într-un raport morfologie - sintaxă cu dezvoltare specifică. La nivel morfologic, realizarea opoziției categoriale se sprijină pe morfeme caracteristice, dar funcționarea acestora ca mărci distinctive se desfășoară la nivel sintactic, în limitele sintagmei în structura căreia iau naștere concomitent sensurile, interferente, de diateză și
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
capul, picioarele etc.), verbele impersonale (a-i plăcea, a i se cuveni etc.) verbele copulative (a fi, a deveni etc.), verbele semiauxiliare (a trebui, a sta, a avea etc.). TIMP-ASPECT-MODTC "TIMP - ASPECT - MOD" La un prim nivel de descriere a morfologiei verbului, timpul și modul sunt definite și interpretate, în G.A. - și, în general, în gramatica tradițională -, ca și cum ar fi două categorii autonome, cu identitate proprie. La un al doilea nivel, apoi, descrierea celor două categorii se desfășoară din perspectiva
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
spațială) situației de comunicare, prin care se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie/traducere esteț de revăzut. De neimaginat! = „șAceastă poziție/atitudine esteț de neimaginat!” RAPORTUL DINTRE TC "RAPORTUL DINTRE " MORFOLOGIA ȘI SINTAXA VERBULUITC "MORFOLOGIA {I SINTAXA VERBULUI" Specificul și gradul de expansiune a câmpului semantico-sintactic (verb + complinirile sale obligatorii), generat de verb (în poziția de predicat sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
prin care se împlinește și planul semantic global: De închiriat = „șAceastă casă esteț de închiriat. De revăzut = „șAceastă expresie/traducere esteț de revăzut. De neimaginat! = „șAceastă poziție/atitudine esteț de neimaginat!” RAPORTUL DINTRE TC "RAPORTUL DINTRE " MORFOLOGIA ȘI SINTAXA VERBULUITC "MORFOLOGIA {I SINTAXA VERBULUI" Specificul și gradul de expansiune a câmpului semantico-sintactic (verb + complinirile sale obligatorii), generat de verb (în poziția de predicat sau de complement al predicatului în structura nucleului predicațional central sau în alte poziții sintactice), dependente în mod
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de modalizare, exprimând o anumită corespondență: „Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe” (M. Eminescu, I, p. 176) sau constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
exprimând o anumită corespondență: „Și căi de mii de ani treceau/ În tot atâtea clipe” (M. Eminescu, I, p. 176) sau constanța unei anumite identități: „Sunt tot ei, cei care renasc în strănepoți...” (M. Eminescu, P.L., p. 41) MORFOLOGIA ADVERBULUITC "MORFOLOGIA ADVERBULUI" CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBETC "CLASE MORFOLOGICE DE ADVERBE" Prin structura lor morfologică, adverbele se grupează în patru subclase: a. adverbe simple; constituite dintr-un singur termen: azi, bine, încet, mereu, probabil, tot etc.; b. adverbe compuse; constituite din doi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Tudor. (genitiv) Am transmis alor tăi o telegramă. (dativ) Numele celui de-al doilea a rămas necunoscut. (genitiv) Am dat celor doi toate cărțile. (dativ) ELEMENTE DE RELAȚIETC "ELEMENTE DE RELA}IE" Gramaticile curente discută prepoziția și conjuncția la capitolul Morfologie, ca două părți de vorbire (unități lexico-gramaticale) distincte. Lipsite de conținut și autonomie lexicală, „cuvintele” numite prepoziții și conjuncții fac parte din vocabularul limbii (nu și din sistemul lexical) prin autonomia lor fonetică orientată de un tip specific (de esență
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la sistemul gramatical al limbii, datorită abstractizării funcției relaționale. Pronumele și adverbele relative realizează, concomitent cu rolul de elemente de relație, și funcții sintactice proprii. Funcționarea la nivel sintactic ca elemente de relație a prepoziției și conjuncției este independentă de morfologia lor (redusă la structura semnificantului), dar structura enunțului reflectă o relativă dependență de aceasta. Gradul de dezvoltare a enunțului sintactic determinat de tipul structural (constituent sintactic) prin care se realizează funcția sintactică și, în legătură cu aceasta, de termenii de bază (apartenența
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
structura celorlalte, prin actualizarea interferenței sistem lexical - sistem gramatical concomitent în sfera cuvântului și în sfera enunțului. Raportul lexic-morfologie-sintaxă primește dezvoltarea: proprie, în esența ei funcțională, oricărui enunț lingvistic de tip analitic. Au plecat visătorii pământului. (1) (2) (3) Lexic Morfologie (1) 'a pleca' ® (1) verb indicativ (2) substantiv (3) substantiv (2) 'visători' perf. compus, nominativ genitiv (3) 'pământ' ¬ pers. III, pl. art. hot., pl. art. hot., sg. ¯ ¯ Planul expresiei - Planul semantic (1) au plecat - predicat (1) 'perfect' (2) 'nominativ' (3
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Planul semantic Planul expresiei Sintaxă Cum se vede din această dezvoltare, raportul lexic (spațiu al denumirii cunoașterii noastre despre lume, prin limbă, considerată în sine, dintr-o perspectivă statică) - sintaxă (spațiu al comunicării cunoașterii noastre despre lume) este mediat de morfologia cuvântului. Pe de o parte, identitatea lexicală a cuvântului are o componentă morfologică: cuvântul este verb, substantiv etc.; cuvântul verb este tranzitiv sau intranzitiv etc. Pe de altă parte, intrarea cuvântului în structura enunțului implică dezvoltarea unor opoziții categoriale (de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a celor două tipuri structurale de predicat: 1. Reflectă foarte exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice, una de tip lexical, cealaltă de tip gramatical. 2. Înlătură contradicțiile terminologice sintaxă (funcție sintactică)/morfologie (parte de vorbire), de tipul predicat verbal exprimat prin interjecții sau prin adverbe (în concepția gramaticii curente, „adverbe predicative”), predicat nominal, cu numele predicativ exprimat prin pronume, adverbe (inclusiv „adverbele predicative” - în sensul gramaticii curente). 3. Anulează distincția artificială între
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
baraj; îndeplinirea tuturor condițiilor tehnologice necesare în vederea începerea depunerilor; în cadrul diferitelor baraje proiectele tehnologice întocmite pentru realizarea umpluturilor în corpul barajului au un caracter de unicat prin elementele specifice ce apar (compoziția materialelor ce intră în corpul barajului, utilajele adoptate, morfologia terenului ce influențează stabilirea drumurilor de acces, stadiul lucrărilor și ritmurilor de lucru ce trebuiesc atinse, etc.). 5.2.8. Măsuri pentru obținerea unor ritmuri superioare Pentru creșterea productivității muncii și a ritmurilor de execuție la lucrările de depuneri se
Baraje din materiale locale : culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale. In: Baraje din materiale locale: culegere de proiecte tehnologice cadru pentru execuţia barajelor din materiale locale by dr. ing. Tobolcea Viorel, dr. ing. Tobolcea Cosmin, dr. ing. Creţu Valentin () [Corola-publishinghouse/Science/297_a_979]
-
structură c) dacă prin denaturare ireversibilă proteina respectivă își modifică masa moleculară. 14. Pe baza datelor cunoscute referitoare la structura proteinelor, să se completeze următorul tabel: Niveluri de organizare Denumire Tipuri de legături caracteristice Reprezentarea grafică a conformației fiecărui nivel Morfologia moleculelor 15. Se dă reacția generală: Hb + O2 → a) să se completeze reacția b) să se redea structura compusului rezultat c) să se indice rolul biochimic al compusului rezultat. 16. In organismul animal protidele exercită diferite funcții (coagularea sângelui, imunologică
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
molecule ale matricei extracelulare și prin activarea unor sisteme enzimatice cu acțiune proteinazică. Momentul și modul de inițiere a acestui proces nu se cunosc încă. Rezultatul îl constituie dereglarea transmiterii semnalelor din exteriorul spre interiorul celulei, cu repercusiuni asupra fiziologiei, morfologiei și diferențierii celulare [143]. Procesul este mediat de glicoproteine specifice (laminina și fibronectina) și de receptorii membranari specifici ai celulelor tumorale (familia integrinelor) [62]. Integrinele sau grupa receptorilor RGD (care recunosc o secvență caracteristică fibronectinei: Arg-Gli-Asp) sunt proteine ale suprafeței
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
vizualizare prin microscopie optică sau electronică a proteinelor, după marcarea fluorescentă a acestora. În prezent, marcarea proteinelor se bazează pe reacții specifice antigen-anticorp. Specimenele de țesut sau culturile de celule sunt fixate, ceea ce duce la oprirea activităților celulelor, fără alterarea morfologiei normale sau degradarea proteinelor componente. Agenții chimici utilizați pentru fixarea celulelor sunt variați, dar cel mai des se folosește paraformaldehida (1-4%), în soluție de fosfat de sodiu și clorură de sodiu (PBS), la pH fiziologic (7,4). Perioada de fixare
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]