1,714 matches
-
așezau sub pernă mărgelele și firul de busuioc pentru a-și visa ursitul. III 4.3 OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ Astăzi se păstrează puține pe teritoriul comunei noastre. În seara dinaintea zilei de 9 martie, când se sărbătoresc „Cei 40 de mucenici” se aprindeau focuri înalte din paiele adunate de la curățatul grădinilor. În jurul focurilor se adunau copii și tineri. Ei săreau peste foc. Acest obicei se păstrează și astăzi. Cei care sar peste foc sunt „curățați trupește”, feriți de rele în anul
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
foc sunt „curățați trupește”, feriți de rele în anul respectiv. În această noapte, fetele, punându-și în gând realizarea unei dorințe, nu se culcau până ce nu reușeau să coasă 40 de fire de muline, câte unul pentru cei 40 de mucenici considerând că numai așa i se putea realiza dorința. A doua zi, din coca pregătită pentru facerea „colărezilor” se lua o bucată de aluat și se mergea prin grădină unde se ungeau tulpinile pomilor roditori pentru ca aceștia să rodească bogat
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
bogat în acel an. Acest obicei este specific locului și este pus în legătură cu faptul că în zona de deal și de munte, din cauza înghețurilor târzii de primăvară, pomii nu rodesc în fiecare an. Tot acum, din coca pentru mucenici se făcea o turtă care se sfărâma pe gunoi pentru a fi mâncată de furnici. Exista credința că astfel furnicile nu mai intrau în casă pe timpul verii. Un alt obicei de primăvară era „strigatul fetelor”. În noaptea când se lăsa
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
în trecutul cât mai îndepărtat cu putință, pentru a fugi de istoria recentă punctată de crimele și ororile comunismului. Preoții români ar trebui să aibă mereu în vedere afirmațiile Părintelui Justin Pârvu potrivit cărora nerecunoașterea și necinstirea memoriei martirilor și mucenicilor din temnițele comuniste atrag după sine pedeapsa divină sau opinia perfect justificabilă a Părintelui Liviu Brânzaș privind incompatibilitatea dintre noțiunea de creștin și cea de membru de partid comunist. Predica ortodoxă trebuie să cuprindă mereu acel cuvânt duhovnicesc de sancționare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
nu predica, ci slujea. El nu râvnea să ajungă un mare predicator, ci un bun slujitor. Iar poporul cel românesc era, pe atunci, un sobor de sfinți, care, la nevoie, pentru a-și apăra credința, se prefăcea într-unul de mucenici. Deci, și Sfântul Altar și strana predică". 1 Dau numai un singur exemplu: Epistola I către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel, cap. 11, intitulat sugestiv: Despre cuviința cu care să stăm în Biserică și la Cina Domnului: "Judecați în voi
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
adăpat din izvorul cel nesecat al dumnezeieștilor Scripturi. Apoi la vreme cuviincioasă Învrednicindu-te Tainei Sintei Cununii, cu unsprezece odrasle domnești Dumnezeu te-a blagoslovit, pe care de asemenea În frica și În certarea Lui crescându-i, patru au ajuns mucenici măriți.” (fragment din Acatistul Sfinților Martiri Brâncoveni)
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Georgiana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92316]
-
fiecare cu numele ei de hulă. Femeia era îmbrăcată cu purpură și stacojiu, împodobită cu aur, pietre scumpe și mărgăritare iar în mînă ținea un potir de aur plin cu spurcăciunile și necurățeniile curviei ei. Ea era îmbătată de sîngele mucenicilor și sfinților lui Iisus, faptă care i-a fost iluminatului Ioan de mare mirare. Geții aveau steagurile lor sub forma unor balauri de diferite culori iar Arian Flavius(95-175) îi descrie foarte viu în lucrarea Arta tacticii militare: ,,Balaurii aceștia
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și egoiste lumești, zicând: „Pomenește-mă Doamne, când vei veni în împărăția Ta și Iisus i-a zis: Adevărat grăiesc ție, astăzi vei fi cu Mine în rai”. Aceste cuvinte ale Domnului au umplut de tărie nebiruită pe toți: apostoli, mucenici, mărturisitori și toți credincioșii, în decurs de vreme, și au constituit o învățătură de temelie a credinței noastre creștine. „Părinte, în mâinile Tale îmi încredințez duhul Meu”. Este cel din urmă cuvânt, cea din urmă rugăciune rostită de Mântuitorul pe
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trăiește în folclor, are existență nedesprinsă încă de fabulosul folcloric. El povestește cum motanul său, Vasile, scoate rufele din cazan și calcă pe jăratic; are deci, acces la înțelegerea mitică a lumii. Numele protagonistului este și un sinonim al substantivului "mucenic", "sfințișor", a căror sărbătoare este celebrată în calendarul popular la 9 martie, iar formula de basm "Măria ta" cu care i se adresează Agripina (asemeni Leanei din nuvela În curte la Dionis) accentuează semnificația numelui. Proiectarea lui Brânduș în Alexandru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
În memoriam: Alexandru Malin Tăcu”: ,,Fundația ,,Primăvara lumii”, În colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iași, a organizat un moment religios și liric dedicat memoriei poetului Alexandru Malin Tăcu. Manifestarea a debutat cu o slujbă de pomenire oficiată la Biserică ,,40 Mucenici”. A urmat lansarea, la Clubul Cultural Junimea, a antologiei celor 31 de ,,Tineri poeți români de dincolo de Styx”, apărută În 1998 la Editură Timpul - Iași și realizată de Gellu Dorian. Au prezentat Vasilian Doboș și Cassian Marian Spiridon, iar actorii
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Tineri poeți români de dincolo de Styx”, apărută În 1998 la Editură Timpul - Iași și realizată de Gellu Dorian. Au prezentat Vasilian Doboș și Cassian Marian Spiridon, iar actorii Eliza Rusu și Doru Aftanasiu au recitat din antologie. Corul Bisericii ,,40 Mucenici”, dirijat de Valentin Maxim, a susținut un recital de cântece religioase. Alexandru Malin Tăcu s-a nascut pe 19 noiembrie 1969 la Onești. La 9 ani a debutat În Cronică, În cadrul concursului ,,Autori: Copiii!” A fost apoi laureat al mai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Grigore Serurie** și alții. Două steaguri atrag privirile: unul foarte mare din mătase neagră este steagul comercianților, celalt roșu al Cercului de studii sociale al partidului socialist pe care îl port eu. În curte chiar sunt rostite cinci cuvântări: săteanul Mucenic Dinescu în numele plugarilor, Nicolae Ionescu în numele Adunării Deputaților, Nicolae Bordeanu, directorul ziarului Națiunea, în numele presei, Dimitrie Giani în numele prietenilor lui Rosetti și Dimitrie Tănăsescu în numele comercianților.. La ora 3, cortegiul pornește în următoarea ordine: gimnaziul Cantemir, liceul Sf. Sava, școala
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
câte un mărțișor (mai deosebit) de primul pom înflorit de obicei cireș și vișin, cu credința de-a se păstra tânăr și frumos, precum el. La 40 de Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra presărau nucă măcinată. Mi-amintesc că o dată am însoțit niște gospodine care au dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre ele era și mama mea, Maria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Sfinți. Fiind la începutul primăverii, sătenii (gospodinele) obișnuiau să facă sfințișori sau mucenici, niște colăcei împletiți în formă de opt. Îi ungeau cu miere și deasupra presărau nucă măcinată. Mi-amintesc că o dată am însoțit niște gospodine care au dus mucenici copiilor de la Orfelinatul din Rădăuți (printre ele era și mama mea, Maria Lavric). Alexiile. Era credința care mai dăinuie și-acum că, la 17 martie ies toate gângăniile care au dormit peste iarnă. De data asta, mai mult gospodarii fac
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu binecuvântarea Mitropolitului Teofan de la Biserica Sfântul Nectarie din Iași. Cu Îngăduința și bunătatea Părintelui stareț Vichentie, de la Mănăstirea Rafaila, după slujba hramului schitului Pogorârea Sfântului Duh din 2012 a fost adusă spre Închinare o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Pantelimon, care au venit din Eparhia Tomisului, cu binecuvântarea Î.P.S. Teodosie, cu prilejul hramului. ANEXĂ 1. Documente 1. 7175 (1667) ianuarie 30. - Misail egumenul și soborul mănăstirii Bârnova vând lui Apostolachi mare paharnic din Frănciuci satul Căpotești de peste codru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
perioadă. Iowa, patria porumbului, ne primește cu un cald surâs de primăvară. Mississippi e Încă Înghețat, dar pe câmp activitatea e În toi. Multe focuri sunt pe câmp amintindu-mi de anii frumoși ai copilăriei, când la 9 martie, ziua mucenicilor, se dădea foc gunoaielor prin satele și curțile noastre. Dar fermierii nu dau foc gunoaielor. Ei sunt nevoiți să dea foc cocenilor de porumb, pentru pregătirea terenului, În vederea semănatului de primăvară. Ferma tipică de aici are suprafața medie de 64
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
și lucrează aici între anii 1891-1893 și 18951896. Când apare Patria, în 1897, scrie aici foiletoane politice. După 1900 colaborează la Timpul și la ziarul Deșteptarea din Cernăuți. A semnat și cu pseudonime: Argus, Amsis, Augural, Alma, Brutus, Catos, Coriolan, Mucenicul ș.a. A scris cu ironie și fantezie, cu umor, sarcasm și causticitate, alteori aluziv, parodiind tonurile, anecdotic, un foileton literarpolitic de ținută intelectuală. * Gazeta Bucovinei Gazeta Bucovinei apare duminică 7 decembrie 1924 la Cernăuți, după cum spune Dreptatea nr.580 din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
foaia învățătorilor din Bucovina, cu apariție de 3 ori pe lună, format 31/47 cm., sub conducerea unui comitet care în cele din urmă este denumit cerc de colaboratori, care activează începând cu 4 ianuarie: Emil Boca, Eusebie Braha, Cicerone Mucenic, Teofil Reus, Filimon Rusu, Nicolae Simionovici, George Ucraineț, Vasile Olinici și Ion Turliuc. Corespondenții noștri sunt domnii - spunea redacția: T. Zegrea și I. Marcu pentru județul Storojineț, V. Olinici pentru județul Suceava și C. Mucenic pentru județul Câmpulung. ...” Când drepturile
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
jurnal, termenul de revistă fiind atribuit când uneia dintre publicații când alteia. Mai ales că revista, ca și jurnalul aveau aceeași conducere, aceeași oameni care le scriau: N. Simionovici, Dimitrie Bordicu și Filimon Rusu (care erau și cenzorii revistei), Cicerone Mucenic, M. Vicol, Arcadie St. Borșanu... Articolele „Controlori și controlați”, „Rolul presei învățătorești”, „Luptă”... „Starea actuală a școlilor de cătune”, „Programa analitică”, „Fondul pentru înmormântare și fondul pentru cei bolnavi”, „Beția un pericol național” apăreau în revistă când puteau foarte bine
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Așezat în raclă și-n sicriu de lemn de chiparos, se odihnește acuma în sf. biserică a Mirăuților lângă curtea domnească sicriu de lemn de chiparos, ferecat cu argint suflat cu aur având în ferecătură înfățișate 12 icoane cu chinurile mucenicului în relief, legate între ele prin țesături de filigran. În ziua de Sf. Gheorghe, se face ș-o minune c-un necredincios în care intră necuratul și pentru care se roagă preoții și după ce-și vine în fire și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duminecă, a fost război cu muntenii și cu Țăpăluș la Râmnic și a biruit iarăși Ștefan voievod, cu mila lui Dumnezeu și cu rugăciunile Preacuratei Maici a lui Dumnezeu și ale tuturor Sfinților și cu ruga Sfântului și Slăvitului Mare Mucenic Procopie. Și au fost uciși o mulțime foarte mare, fără număr, iar toate steagurile au fost luate și nici unul nu a rămas. Și toți vitejii și boierii au căzut atunci, și se vor pomeni acel război și acea moarte până la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
cu toată puterea sa”. În aceste împrejurări, Ștefan poruncește să se brodeze noul steag al țării, pe care era înfățișat Sfântul Gheorghe, luptătorul pentru credință. Pe steag era brodată și inscripția: „O, răbdătorule de patimi și purtătorule de biruință, Mare [Mucenic] Gheorghe, care în nevoi și în nenorociri [ești] grabnic apărător și cald ajutător și, celor necăjiți, bucurie nespusă, primește de la noi și această rugăciune, a smeritului robului tău, a Domnului Ioan Ștefan voievod, din mila lui Dumnezeu, domn al Țării
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
pe care le puteau aduce călugării de la Chilia “sau [de] la iezere, sau [de] oriunde în țara noastră”. Carele cu pește erau scutite de vamă. Între 26 mai și 15 septembrie 1488, era zidită biserica cu hramul “Sfântul și slăvitul mucenic, purtător de biruință, Gheorghe”. În timp ce se ridica biserica, Ștefan cel Mare cumpăra, la 17 august 1488, satul Știlbicanii, pe Toplița Rece, pe Suha Mare și pârâul Suha Mare de la izvoare până la gură, cu toate poienile și toate izvoarele, anume Răroia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
peretele de apus al bisericii de la Pătrăuți. După zidirea bisericilor de la Pătrăuți și de la Milișăuți, în 1487, al căror hram ne arată legătura dintre lupta dusă de Ștefan cel Mare pentru apărarea Crucii, sub semnul crucii, sau sub protecția Marelul Mucenic Procopie, domnul poruncește ridicarea bisericii de la Voroneț, pe care o închină Sfântului Gheorghe, patronul și protectorul oștirilor, Mare Mucenic și Purtător de Biruință, voievodul lui Christos. Aceluiași sfânt îi este închinată și biserica de la Hârlău, ca și biserica de la Baia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
hram ne arată legătura dintre lupta dusă de Ștefan cel Mare pentru apărarea Crucii, sub semnul crucii, sau sub protecția Marelul Mucenic Procopie, domnul poruncește ridicarea bisericii de la Voroneț, pe care o închină Sfântului Gheorghe, patronul și protectorul oștirilor, Mare Mucenic și Purtător de Biruință, voievodul lui Christos. Aceluiași sfânt îi este închinată și biserica de la Hârlău, ca și biserica de la Baia. De ziua Sfântului Gheorghe, domnul dăruia mânăstirii Zografu un Tetraevanghel, în 1502 și trimitea aceleiași mânăstiri steagul său de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]