1,907 matches
-
oh God! And - going down!" 19 Paul Valéry, "Notes et Digressions", în Œuvres, I, p. 1228: "Mais chaque vie și particulière possède toutefois, à la profondeur d'un trésor, la permanence fondamentale d'une conscience que rien ne supporte [...] le moi pur, élément unique et monotone de l'être même dans le monde, retrouvé, reperdu par lui-même, habite éternellement notre sens ; cette profonde note de l'existence domine, dès qu'on l'écoute, toute la complication des conditions et des variétés
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
căreia științele "reale" sau "exacte", precum matematică, fizica etc., ar fi superioare celor umaniste, pe de o parte, prin caracterul lor precis, pe de altă parte, prin dificultatea lor. De aici ar rezulta catalogarea științelor umaniste drept științe "slabe" sau "moi", în comparație cu cele dintâi, considerate științe "țări" sau "dure". În realitate, după cum a dovedit Coșeriu (2000b, pp. 50-54), științele umaniste ori ale culturii sunt, dintr-un anumit punct de vedere, mai complicate/mai dificile decât cele formale/matematice și ale naturii
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
respirație pe gură; -introduceți În nas câteva picături de vitamina E uleioasă, un unguent cu aloe sau gălbenele și un inhalant din scoarță de stejar măcinat fin; -aplicarea pe nas și obraji a unei pungi cu gheață sau un prosop muiat În apă rece; -nu se suflă nasul timp de 12 ore după oprirea hemoragiei; -se Întrerupe orice activitate, sporturi și exerciții fizice intense; -la nevoie se acoperă nasul cu tifon sau vată Înmuiate În oțet, Întrucât acidul acetic cauterizează vasele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
metri, se circula printr-un fel de canal, eram izolați total, nu ne căuta nimeni, școala era Închisă. Pentru a ne ostoi foamea, mama fierbea o oală mare cu grăunțe de porumb, erau boabe naturale, bune la gust după ce se muiau, nu apăruseră Încă semințele sovietice productive. Ne umflau burta, ne săturau. Și deodată, prin viscol, apare În prag, transpirat și acoperit de promoroacă, directorul coordonator al comunei. Acest Învățător era un munte de om, ceilalți spuneau că fusese un elev
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
electrică pornită, dar are capacitate mică. Aprind câteva lumânări și le așez la baza cristelniței. În sacristie nimic de mâncare. 3 decembrie Azi-noapte averse urmate de ninsoare. Porcul agitat. Îl iau pe genunchi să-l liniștesc. A înghițit ceva pesmeți muiați în apă, nu mai e așa de umflat. Din păcate și-a dat drumul în culcuș, am luat niște veșminte de bumbac din sacristie și i-am făcut un nou culcuș în cristelniță. (Ajunge un cec de 75 cor.?). Încerc
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
seule en avion avec deux hommes qui ont mis leur vies entre mes mains. Un eventuel atterisage forcé signifierait pour nous peut-être la mort. Partout, il y a des partisans. Et toutes les difficultés du parcours doivent etre résolues par moi seule, car je suis la plus forte de nous trois. " Vient ensuite la campagne de Crimée, beaucoup moins difficile; l'escadrille sanitaire se trouvait à Simferopol. L'unité est encadrée par Maria Nicolae, Stela Huțan et Victoria Pokol, à coté
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
prind să accepte jocul propus, dar cum ograda era pietruită, în timp ce eu îi dau huța, la un moment dat își dau drumul și cad. Unul își sparge capul, celălalt își sfărâmă bărbia. Vine mama, îi leagă repede cu niște cârpe muiate în spirt, iar eu, de frică, fug în grădină. În noaptea aceea am dormit în fânul din podul grajdului. La alte câteva zile, după întâmplarea cu huța-huța, trec gârla pe puntea care exista și intru în curte la sora mea
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
vîntul deșertului. Toate grase, toate gustoase, toate fără pîine. În cîteva boluri de cositor, se toarnă lapte bătut și un "arhi"4 foarte slab alcoolizat, extras din zer. După toate aceste pregătiri, mișcarea se liniștește, noi ridicăm vasele cu airak, muiem inelarul în lichidul lăptos și, prin bobîrnace succesive, facem să zboare stropi în cele patru puncte cardinale și spre pămînt, pentru cinstirea duhurilor văzduhului, ale pămîntului, ale focului și-ale apei, așa cum învățasem de la prietenii noștri mongoli. Gazdele surîd bucuroase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu Normanzii. În bătălia care a dus la victoria francilor, Guifred este rănit de o săgeată normandă. Împăratul se duce lîngă targa pe care zăcea rănitul, lîngă care se afla și scutul acestuia, scut în întregime de aur. Monarhul își moaie patru degete în rana lui Guifred și trage patru linii de sînge pe fondul de aur al scutului, creînd astfel primul blazon catalan, dar și primul steag național din istoria Europei. Aceasta fiind doar legendă, se presupune mai curînd că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
fie și pentru cea din urmă oară... Lăură sosi târziu de tot, fără niciun fel de bagaj, liberă, elegantă și distinsa cum era de obicei. Observa fără prea multa dificultate mașina lui undeva parcata strategic și simți că i se moaie picioarele. Urca grăbita în vagon, fără să privească în urmă...Nu se mai putea însă controla...Lacrimile îi curgeau în șiroaie, începuse chiar să plângă zgomotos, atrăgând fără să vrea atenția călătorilor care o întrebau curioși ce s-a întâmplat
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cu vin de Burdusaci, sătul său natal. O clipă și-l ia conviv pe Mihai Ursachi pentru a-i citi la ureche cum: Învălurau cu chiot băutură/ Holtei pizmași albiți În țintirim/ Și sărutau hoțește prea plăcute/ Femei cu buzele muiate-n vin”. Sarabanda versurilor rupte din viile ce Îmblănesc colinele Iașilor va continua până În ultimul poem intitulat ,, Ca vinul de când lumea” și În care poetul Își face ,,autocritica”: Sunt un râu cu mari drepturi la viață/ Complicat și simplu necesar
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
el, singurul, a turnat și cimentat În litera un zbor prin Iași al unei generații ce și-a stins năduful În ulcica izbita de pământ. În vinul ce se prelingea prin crăpăturile durerilor, Alexandru Tăcu a avut inspirația să-și moaie penița și să cânte apoi la ,,Flaut tenebra” ”. rieteniile și Împrejurările vieții nasc amintiri. După plecarea lui Malin ele au sporit și mai mult. Iar familia le-a conservat cu devotamentul necesar. M-am oprit asupra câtorva din Însemnările colegilor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
întâlnească la poalele Carpaților, în orășelul de garnizoană, în pofida lui taică-său, care era numaidecât informat. O împunsătură de neliniște îi aduse aminte de bătăile în ușă din liniștea încremenită a nopții, de trupurile lor ghiftuite, topite unul în altul, muiate în sudoare și spermă, și de groaza Isidorei, trezită brutal din somn, și de vocea lui, somnoroasă: "Ioane, ai înnebunit?.." "Nu, domnule locotenent. Veniți repede, s-au suspendat permisiile!" Și așa s-a făcut că o forță necunoscută îl ejectase
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
legea... Eu mă bat cât pot și, după cum vezi, o încasez când insist... S-au despărțit foarte satisfăcuți unul de celălalt. Învățătorul o luă pe drumul spre sat, locotenentul pe acela spre plajă. Singurătate, lună, barcă răsturnată, mirosind a smoală muiată de soare, totul era aici, afară de ceea ce fusese farmecul primei seri. Obosit, dar fără prea multe păreri de rău, porni spre Vila orelor de lumină: numai de-ar dăinui misterul, căci timp pentru a-l dezlega va rămâne mereu. E
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
de la 3 ianuarie. „La miezul nopții s-a revelionat mai peste tot, în cerc intim, în lumea mare ca și la cârciumă. Câteva doamne mari (grandes dames) au trecut de la teatru la restaurant unde, într-un cabinet particular, și-au muiat rumenele lor buze într-o cupă de Mumm frapată.“ Iată singura deosebire: pe când astăzi lumea revelionează în sălile mari ale restaurantelor, într-un general amestec și în sunetele jazzbandului, pe vremea anului 1883 se reveliona discret, în cabinete particulare. Iarna
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Pădurea Berna, Șvarac/Șforac, Cutul Gavaraș, Țarna, Pe Lan, Toloaca, Horaiț, Humărie); gospodăria tradițională, familia, megieșii, neamurile; instituțiile satului (Biserica, Școala, Primăria, Miliția), funcționarii locali (străjerii primăriei), dugheana, prăvălia; păcurariul (dohotarul; facem precizarea că, potrivit normelor dialectale, consoana r este muiată sau rotunjită, i de aici și din multe alte exemple asemănătoare fiind asilabic, ultrascurt, șoptit, nu cum se pronunță astăzi la televizor sau pe la ședințe de partid), rufariul, blehariul, olariul ("personajele nelipsite din viața satului" tradițional, la care noi mai
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se acopereau cu hârtie albă (să nu ardă deasupra) și se scoteau mai devreme, decât colacii și cozonacii. Eram nelipsită la scoaterea lor din cuptor. Mama scotea mai întâi tava mea și mă punea să ung fierbinți ștrițelii, cu pămătuful muiat în ulei. Arătau așa de bine! Miroseau așa de frumos, încât nu mă înduram, să nu-mi bag mâinile în tavă, să scot măcar unul. Așa s-a întâmplat o dată, țin bine minte, că, m-am fript la degete și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
crucea Înapoi În punguță și-o Încuie În sipetul lui, ascuns Într-o firidă. „Am să i-o dau mai târziu. Poate că am să aflu odată ce Înseamnă toată Întâmplarea asta“, Își spuse. Urs luă Încetișor copilul din coșuleț, Își muie degetul În laptele cald și-l trecu peste buzele Încă Învinețite ale pruncului. Ca prin farmec, fețișoara Încrețită se destinse și o limbă mică și trandafirie supse cu lăcomie picăturile alburii. Urs simți dintr-odată cum o căldură binefăcătoare Îi
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Căile Lui sunt de nepătruns și mila Sa nemăsurată... Dar Bodo nu-l auzi. Căzu din nou În somnul lui adânc, care aducea mai curând a leșin. Călugărul Îi umezi fruntea, obrajii și buzele cu o nă fra mă curată muiată În apă și-i ceru fratelui Heribert, care veghea la căpătâiul bolnavului, să facă mereu același lucru. Îi dădu o punguță de pânză În care se aflau buruieni uscate și-i porunci să facă o fiertură din care bolnavul să
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cuvine și lui! Conrad era palid ca un mort. Așa ceva nu mai văzuse. — Fii sigur, Neidhard, că nimeni nu scapă de dreapta sa osândă! XVI Nu mică fu mirarea prizonierei când recunoscu sub glugă chipul lui Simeon. Picioarele i se muiară și s-ar fi prăbușit dacă pietrarul n-ar fi prins-o În ultima clipă. Suspina ca un copil, cu capul sprijinit pe umărul lui. Dintr-odată pierise toată durerea, care se revărsa acum Într-un șuvoi de lacrimi. — Domniță
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
coborât să căuăm ceva de mâncat. La una dintre casele împrăștiate în jurul mănăstirii, niște localnici ne-au oferit lapte. Un copil, după ce am îndulcit laptele, ferm, refuză să-i dea fratelui mai mic miere de albine, lingura fiind înfruptată, adică muiată în lapte. Reveniți în curtea mănăstirii, printre flori și arbuști ornamentali înalți, căutam intrarea. Probabil, părintele Ciprian (călugărul dinainte), ne aștepta dornic să mai schimbe câteva vorbe cu cineva care nu era din tagma lui vremelnică. Mai târziu ne- am
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
interiorul camerei. Ligheanul cu apă era în dreapta ei, iar eu în dreapta ligheanului. Pe măsură ce Silvia se îndepărta de zid, trăgeam și eu ligheanul în ritm cu ea. În felul acesta, plecând din fașa fiecărui perete, cu spatele spre centrul camerei, Silvia muia cârpa în lighean, spăla o porțiune, storcea cârpa deasupra ligheanului, până când a terminat și a făcut podeaua lună. În timp ce freca scândurile care începeau să strălucească de curățenie, broboane mari de sudoare îi alunecau de pe frunte pe nasul delicat, adunându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
frumos din care se desprinsese o șuviță ce se odihnea rebelă pe fruntea șiroind de apă. Hai, Titi, că plouă din ce în ce mai tare! Hai, fuga, să mergem, acasă. Mi-e frig! Da, Silvia, hai, repede! Ploua. Sub acțiunea ploii, pământul se muiase. Sutele de picioare, care încălțate, care desculțe, l-au călcat, l-au sucit și l-au răsucit, încât acum cu puțină pleavă și paie era tocmai bun de făcut chirpici. În sfârșit, am ajuns acasă. 16. RĂCEALA Mama și bapțea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
vacanță, de la sediul acestui partid din Constanța. Cred că tot tirajul l-a luat PD-ul ca să-l distribuie membrilor săi, ca aceștia să se acomo‑ deze cu schimbarea de macaz a lui Roman. Cartea avea meritul că Iliescu era muiat rău în cerneală de fostul lui locotenent, Petre Roman. A.M.P. : Just. Și trebuie să recunoaștem că oamenii lui Roman, ca Victor Babiuc, intelectual vorbind, erau superiori. V.A. : Sigur. Chiar guvernul lui Petre Roman avusese oameni de calitate, aș
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
el, izvod de perdea pentru Ușile Împărătești ale bisericii, în el văzându-se crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul, dimpreună cu lancea cu care a fost străpuns de păgâni și trestia cu care i-a dus la gură buretele muiat în oțet. În jurul crucii sunt șapte porumbei care înseamnă cele șapte daruri ale Duhului Sfânt. Mai sus de cruce se văd luna și soarele, precum și 12 stele care simbolizează pe cei 12 apostoli. De jur împrejurul icoanei țesute este un chenar frumos
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]