464,923 matches
-
existența celuilalt Stelian Tănase, dar nu are cum să-i intuiască concretețea. Șocul deschiderii dosarului chiar de către "eroul" său (în 2001), este redat perfect într-o prefață intitulată sugestiv: "Scheletul din dulap". Nu erau informații seci, vitale (fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
fuseseră scoase), ci mult banal cotidian (întîlniri, discuții, convorbiri telefonice) însușit de alții, notat scrupulos, confiscat. Citirea propriului dosar, întîlnirea incredibilă cu propriul spectru. Recurențele jurnalului (relatarea refuzurilor editurii, bănuiala că este urmărit) sînt însoțite de mecanismul din subsolul paginii, mult mai complex. Din cînd în cînd apare o cerere de ascultare a convorbirilor telefonice. Altă dată pot apărea scurte portrete psihologice precum: "Tănase Stelian se caracterizează printr-o structură puternic volitivă, cu înclinație către independență și autonomie; i s-a
Teroarea pe înțelesul copiilor by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15493_a_16818]
-
trebuie citită nu dorința de a vedea ceaușismul revenit în România, ci o tot mai limpede neîncredere în promisiunile politicienilor. Alegerile din '96 au fost cîștigate după promisiuni demagogice. În 2000, actualul partid de guvernămînt a recîștigat puterea promițînd mai mult decît putea oferi și mai ales asigurînd sindicatele de tot felul că s-a terminat cu experimentele cederiste. Tot mai lipsiți de putere, baronii marilor centrale sindicale au mizat în majoritate la alegerile din 2000 pe actualul partid de guvernămînt
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
plan, apoi planul nu mi-a mai ajuns. Atunci am început să-l încarc. Să-l încarc mecanic, fizic. Dar în scurt timp picturile mele au devenit monocrome, un fel de basoreliefuri cu foarte puțină culoare. Iar eu încărcam din ce în ce mai mult, adică simțeam o nevoie irepresibilă de materie. În ce sens? În sensul ieșirii din pînză, al ieșirii în accepțiunea modificării distanței dintre plan și ochiul privitorului. Însă după scurtă vreme nici aceste basoreliefuri nu mai puteau fi realizate tehnic ca
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
Era atît de fascinat de acest lucru că a ajuns la un fel de saturație a experimentului de acest fel. Dar el nu a fost înțeles și preluat așa. De ce? Pentru că mai toată critica, obtuză după cum bine știi, îngropată mai mult în istorie decît în fundul ochiului, mai mult în bibliotecă decît în adîncul privirii, l-a pus într-un raft care ține de o anecdotică a evoluției picturii. În vreme ce el este... ...unul dintre marii maeștri ai spațiilor imposibile, unul dintre acei
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
că a ajuns la un fel de saturație a experimentului de acest fel. Dar el nu a fost înțeles și preluat așa. De ce? Pentru că mai toată critica, obtuză după cum bine știi, îngropată mai mult în istorie decît în fundul ochiului, mai mult în bibliotecă decît în adîncul privirii, l-a pus într-un raft care ține de o anecdotică a evoluției picturii. În vreme ce el este... ...unul dintre marii maeștri ai spațiilor imposibile, unul dintre acei tipi providențiali care aproape că aplică perspectiva
François Pamfil "Mă consider scamator" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15481_a_16806]
-
se datora împrejurării că nici unora, nici altora, cu excepția lui Camil Petrescu - nu le trecea prin cap. Lipsită de legimitate, considerând, după litera leninistă, artele ca instrumente de nădejde ale propagandei și fiind la mare nevoie într-un domeniu ce producea mult mai mult alb din negru decât marfă, conducerea comunistă i-a atras pe participanții tuturor artelor, cu marcată preferință pentru cei cu faima omologată. Cu impozanta lui statură, pretinzând un copios consum alimentar și mai în genere, majore cheltuieli de
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
genere, majore cheltuieli de întreținere - dar ce nu se cuvine unui geniu? - Mihail Sadoveanu a fost numit sau ales - în epocă noțiunile se confundau - într-o foarte înaltă funcție în stat unde, ca și în viață, vorbea puțin și tăcea mult, punând semnătura. De vreo putere n-a fost vorba. N-au avut parte de aceasta nici vreo trei atletici tineri - pe atunci, prozatori, aleși - vezi mai sus - membri supleanți în Comitetul Central. Deputat în M.A.N. până la sfârșitul vieții
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
discuțiile despre afirmarea latinității, unității și continuității au intrat invariabil câteva din frazele din Istorie.... La recitirea textului, e surprinzătoare întrețeserea frazelor cu pricina, monumentalizate de posteritate ("sîntem adevărați romani și aleși romani în credință și în bărbăție"), cu unele mult mai neconvenabile și mai provocatoare, perfect potrivite într-o viitoare antologie a conflictualității. Evident, nu spun aici nimic nou, nimic care să nu fie o banalitate pentru specialiștii în istoria literaturii vechi; mi se pare totuși că merită observate tocmai
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
perfect potrivite într-o viitoare antologie a conflictualității. Evident, nu spun aici nimic nou, nimic care să nu fie o banalitate pentru specialiștii în istoria literaturii vechi; mi se pare totuși că merită observate tocmai preferințele culturale: textele sînt de mult în circulație publică, dar nu toate pasajele lor au intrat în "selecția oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
pare totuși că merită observate tocmai preferințele culturale: textele sînt de mult în circulație publică, dar nu toate pasajele lor au intrat în "selecția oficială". De fapt, în spiritul opțiunilor previzibil patriotice ale comentatorilor, e înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și cea adresată moldovenilor. Respingînd mai mult cu umor decît cu indignare
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
înregistrată în istoriile literare cel mult ironia îndreptată împotriva grecilor ("hulesc pe alții, căce fiind ei scăzuți den toate și lipsiți, și supărați sînt foarte"; citez după ediția Cronicari munteni, M. Gregorian, 1961) - nu și cea adresată moldovenilor. Respingînd mai mult cu umor decît cu indignare legenda originii tîlhărești a românilor, autorul concede ironic: "însă și moldovenii de poftesc aceia ale aceluia povestite să ție și să crează, cum dintr-aceia ei pogoară, volnici vor fi. Și neamul și ijdereniia lor
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
de nu toți sînt furi, iară gazde de furi tot sînt, iproci". Fragmentul clatină dintr-o lovitură două mituri naționale: cel al armoniei dintre provinciile istorice și cel al modelului păstoresc (patriarhal, nobil, eroic). Dacă acest fragment e interesant mai mult sub aspect anecdotic, ca eșantion de istorie a mentalităților, a identităților regionale și a raportărilor polemice între moldoveni și munteni (dialogul se poate completa cu fraze acide ale lui Miron Costin și ale lui Cantemir la adresa muntenilor), un altul e
Selecția citatelor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15518_a_16843]
-
fețele bătute de vînt și soare nu prea puteai citi (gîtul brăzdat de muncă; pe sub guler carnea mai tînără, albă)" (Triumful Paparudei). Așadar, după cum precizează autoarea, "Mișcarea lumii" e "cumpănită pe umeri de copil". Contrastul sporește teroarea cu atît mai mult cu cît copilăria poate fi socotită un analogon al vieții, al candorii fundamentale a tuturor celor ce trăiesc în legea firescului. Copilăria ca o răscumpărătoare metaforă a vieții în genere. Copilul este personajul subiectiv al Ioanei Ieronim, centrul liric al
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
cîntarul catastrofei epocale. Hăituit de torționari, individul lipsit de apărare suferă o alienare în fibrele sale intime, o "scădere" a identității sale bizuite pe amintire, o reducție a limbajului, o deconectare de concretețea lumii: "cînd îți degeră picioarele crescute prea mult în aceiași bocanci/ cînd tremuri în aceeași tocită haină de toamna pînă spre vară/ cînd în Kredenz în cămară nu prea găsești ce întinde pe pîinea ta neagră - înseamnă că părinții tăi au pierdut așa de mult încît au început
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
picioarele crescute prea mult în aceiași bocanci/ cînd tremuri în aceeași tocită haină de toamna pînă spre vară/ cînd în Kredenz în cămară nu prea găsești ce întinde pe pîinea ta neagră - înseamnă că părinții tăi au pierdut așa de mult încît au început și din amintiri să piardă:// ei da, ei da, cine mai cunoaște toate serbările? Bătrînii aveau alt timp/ Nici cuvintele toate nu mai ai cum le folosi - și le mai uiți! Să mai ai și grija cuvintelor
Copilăria alterată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15494_a_16819]
-
fac părul măciucă pentru ca, în scurtă vreme, să-i descoperi temeinic așezați la blidul cu ciorbă al sportului. Să nu ne amăgim: acești indivizi sunt departe de ideea de filantropie. Nu e cazul. Nu conștiința faptului că au câștigat prea mult într-o țară în care se moare de foame i-a împins la acte de generozitate. Ei nu intră cu banii în sport pentru a redistribui spre societate o parte din dolarii ce le-au crescut spontan în grădină. Din
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
de foame i-a împins la acte de generozitate. Ei nu intră cu banii în sport pentru a redistribui spre societate o parte din dolarii ce le-au crescut spontan în grădină. Din contră, investesc pentru a câștiga și mai mult, ori, în cel mai rău caz, pentru a albi niște sume murdare rău de tot. Milioanele de dolari învârtiți anual de marile cluburi, iar nu generozitatea, sunt magnetul care atrage această pegră nerușinată, cinică și violentă. Lucrurile stau cam la
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
astfel de indivizi. Dacă domnii generali din poliție n-ar avea mâinile legate și mintea narcotizată de "atențiile" ce vor fi curgând spre ei, cu sursa banilor lui Becali ar trebui început. Dar asta e imposibil. Societatea românească a mers mult prea departe pe drumul sinuciderii. O sinucidere în care diminutivele joacă un rol de frunte: ca și cum ar dori să-i alinte, și nu să-i înfiereze, presa scrisă și televiziunile se referă la ei pe numele de alint: ba "Gigi
Sinuciderea prin diminutive by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15511_a_16836]
-
și ironia au jucat un rol mai puțin important. Discutînd cu ministrul Culturii despre ambițiosul meu proiect, am menționat numele colegilor maghiari cu care intenționam să colaborez. Pe măsură ce le nota, ministrul a început să murmure neliniștit: "Sînt prea mulți, sînt mult prea mulți."" Cînd l-am întrebat ce anume îl nemulțumea atît de tare, mi-a răspuns că erau prea mulți evrei printre cei împreună cu care îmi propusesem să înființez institutul. El personal nu era, nici pe departe, antisemit, voia doar
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
cît de onorabilă, pe atît de dificilă. În ceea ce mă privește, nu am pretenția "să contribui la viața morală și intelectuală a umanității", după cum spera Obert Clark Tanner cînd a inaugurat aceste cursuri. Nu pot decît să mă mulțumesc cu mult mai puțin. Subiectul ales este cultura germană, mai precis fenomenul de supraestimare a culturalului în detrimentul politicului. Așadar, adresez aici un avertisment cu privire la "viața intelectuală și morală" a unei țări și a unui continent, a Germaniei și a Europei. Lecții de
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
prin descoperirea faptului că pesimismul cultural nu este apanajul spiritului german, ci mai curînd o trăsătură a societăților burgheze în general. Aceste tentative convingătoare, uneori divergente, care converg totuși într-o singură privință: infirmarea "triumfului ultim al modernității", au contribuit mult la reintegrarea trecutului Germaniei în contextul mai larg al istoriei europene. Ele reflectă un climat de opinie ce i-a determinat pe istoricii revizioniști să insiste asupra caracterului mimetic al național-socialismului, a cărui ideologie ar avea ca model societățile fasciste
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
a dus în cele din urmă la iertare și la uitare: Tout comprendre c'est tout pardonner. Cunoașterea istoriei Germaniei și a particularităților sale a constituit o provocare nu numai pentru istorici, dar în egală măsură și pentru filozofi. Mai mult chiar: s-ar părea că doar filozofia mai poate oferi o explicație evoluțiilor istorice, care, la prima vedere, se sustrag oricărei înțelegeri. Aceasta este miza lucrării lui John Dewey Filozofia germană și politica sau a studiului Egoismul în filozofia germană
Wolf Lepenies - Europa și paradoxurile culturii germane by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/15482_a_16807]
-
noroc nesperat și, mai ales, nemeritat al culturii române, care prin instituțiile ei de azi încurajează sistematic mediocritatea, s-a afirmat rapid și spectaculos, reușind să devină în numai câțiva ani o vedetă a lumii intelectuale. Ascensiunea lui este mai mult decât îmbucurătoare pentru toți cei care deplâng dobândirea statutului de vedetă de către ziariști și oameni de televiziune inculți și agresivi, dar provoacă și o cumplită invidie celor incapabili să admire. S-a dezvoltat, împotriva lui H.-R. Patapievici, o adevărată
Poliție culturală by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15512_a_16837]
-
cuminte pînă la sfîrșit. Înainte să am observații sau să fac scenarii de un fel sau de altul trebuie să spun că am privit cu plăcere acest lucru. E foarte bine cînd o carte stîrnește atîta interes, cu atît mai mult cînd e o carte dificilă, cum e Omul recent. Asta m-a mai temperat în părerea, la care totuși încă nu renunț, că una dintre problemele pieței noastre culturale este lipsa receptării eficiente a cărții, că sînt foarte multe cărți
"Să recuperăm obiceiul de a nu fi de acord cu cineva fără a-i dori Dispariția" by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15476_a_16801]