17,288 matches
-
alături de regizor ca să parcurg tratatul său filosofic, psihologic și nu numai, această declarație de iubire pe care o face actorilor cu care a lucrat, pe care i-a simțit, i-a privit, ani și ani, dincolo de personajele la care au muncit împreună, s-au investit pentru un spectacol sau altul. Cartea sa, aparent foarte teoretică, complexă ca limbaj și univers, se arată, la sfîrșit, ca o suită de tablouri și schițe explicite în jurul aceluiași protagonist. Acesta este centrul, la care ajungem
În căutarea actorului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9317_a_10642]
-
îl admir, și căruia anii trecuți i-am purtat corespondență, venind eu într-o vară la Sinaia să lucrez... răspunzându-i la o scrisoare, am pus adresa: ...Strada Muncii nr. 9. Nu-mi dădusem seama, venind aici, să scriu... să muncesc, și trecusem la expeditor strada Muncii, parcă dinadins, iar criticul clujean, știind că eram aici spre a lucra... spre a munci..., făcuse un haz nespus de potriveală... și ce se amuzase pe chestia asta... Dar nu-i pomenisem nimic de
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
la o scrisoare, am pus adresa: ...Strada Muncii nr. 9. Nu-mi dădusem seama, venind aici, să scriu... să muncesc, și trecusem la expeditor strada Muncii, parcă dinadins, iar criticul clujean, știind că eram aici spre a lucra... spre a munci..., făcuse un haz nespus de potriveală... și ce se amuzase pe chestia asta... Dar nu-i pomenisem nimic de Sgarbura; că eu scriam pe malul Sgarburei, al acestui biet, discret pârâiaș... * Pe vremuri, un funicular trecea peste valea Sgarburei chiar
Zgărbura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9379_a_10704]
-
Interese - variabile psihologice ce explică dispoziția indivizilor către obiecte, activități, profesii, domenii de cunoaștere, în sensul preferinței și a curiozității manifestate în direcția lor. Interesele vocaționale sunt, de regulă, grupate în categorii care se pot referi la activități care presupun munci manuale, contactul cu oamenii sau activități intelectuale. Inventar de interese - ansamblu de întrebări grupate sub formă de scale de evaluare a preferinței pentru activități și acțiuni (sau alegeri forțate între două tipuri de activități), destinat măsurării preferințelor ocupaționale ale unui
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
mai degrabă liniștea, solitudinea. Preocupările intelectuale și imaginația bogată te îndeamnă să te orientezi mai degrabă către propria lume interioară, în timpul liber preferând să te relaxezi cu o carte interesantă decât să te alături adunărilor zgomotoase. În legătură cu modul de a munci și a învăța, te consideri o persoană organizată, perseverentă. Probabil ai nevoie de timp pentru a cântări decizii importante, nu-ți place să acționezi impulsiv. Corectitudinea, simțul dreptății și seriozitatea sunt trăsături care te recomandă ca o persoană de încredere
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
orice pas suntem puși în situația de a lua decizii de tot felul: alegem un fel de mâncare sau altul... alegem să învățăm sau să ne distrăm... să înfruntăm profesorul care ne plictisește ori să chiulim de la ora lui... să muncim la a consolida o relație, o familie sau să renunțăm la ea când totul devine prea complicat... să renunțăm sau nu la un viciu... să mergem la sport sau să ne relaxăm la televizor... să întoarcem obrazul celui care ne-
Al treilea instrument de consiliere: Consilierea online prin “Centrul on-line de informare și comunicare elev – consilier: Întreabăne la orice oră”. In: Ghid de bune practici in orientare si consiliere profesionala by Ana Maria Hojbota () [Corola-publishinghouse/Administrative/1125_a_2377]
-
sunt suficiente. (Voi reveni ulterior la această idee: una dintre cele mai importante caracteristici ale aranjamentelor instituționale din societatea românească - nu doar a celor tradiționale - era aceea că aveau ca asumpție bogăția resurselor.) Nu e suficient nici măcar ca fiecare să muncească mult: oricât ar lucra pescarii, nu au cum să beneficieze de munca lor, fiindcă mai lipsește ceva, care nu depinde în mod direct de ei - drumurile. Drumurile sunt, evident, un bun care nu este privat . Actorii individuali (precum pescarii care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
începutului de secol XX lucrurile stăteau altfel: cei mai mulți țărani nu se ocupau decât foarte puțin de pământul lor, când nu lucrau pământul de pe marile proprietăți. Mai mult, adesea proprietatea personală a țăranului îl împiedica să presteze o muncă mai productivă: muncindu-și propriul pământ, beneficiile obținute erau minime, încât prefera chiar să scape de el și să îl arendeze. Un alt efect al instituțiilor existente privește comportamente mai generale ale actorilor. Gherea intră și el în discuția foarte veche după care
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
la un cadru instituțional care nu stimula munca și nu încuraja formarea unui simț al proprietății. Gherea argumentează pe larg că, pentru a se asigura totuși cultivarea pământului, soluțiile oferite au făcut apel la coerciția statului. Țăranul era obligat să muncească pe moșiile boierilor și era pedepsit dacă nu făcea acest lucru. El era constrâns în acest sens prin mijloace administrative, nu stimulat economic. Aranjamente instituționale precum satele devălmașe tradiționale au reprezentat însă un cu totul alt tip de soluție la
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
era plecat de mult timp, la muncă pe meleaguri îndepărtate. Era un om tare bun și își iubea mult copiii. Mereu îi ocrotea și le vorbea frumos. Dorul de copii îl chinuia și pe el, dar n-avea încotro. Trebuia muncească pentru ca ei să aibă pe masă o bucată de pâine. Mama se apropie încet și începu să le citească scrisoarea: Dragă Moș Crăciun, Noi știm că tu ești tare bun și că de Crăciun le îndeplinești toate dorințele copiilor cuminți
Încercări literare by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1222_a_1927]
-
absolute existau anumite forme incipiente de proprietate asupra unor locuri. Aceste drepturi de proprietate, cunoscute sub numele de stăpâniri locurești , nu erau permanente, ci durau doar atât cât teritoriul respectiv era lucrat și producea roade pentru cei care l-au muncit. Ele erau drepturi de folosință colectivă familială, și nu individuală. Posibilitatea de a deține o stăpânire locurească era dată de munca depusă pe acel teren și de faptul că nu era atins dreptul celorlalți de a constitui propriile stăpâniri locurești
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de pediatrie, obstetrică-ginecologie, chirurgie generală, medicină internă, compartimentele neonatologie, A.T.I. și servicii de primire urgențe, laborator clinic, radiologie și imagistică medicală, fizioterapie, farmacie. Un adevărat fiu al localității îl putem numi pe medicul primar ftiziolog Ioan Nistoran. Domnia sa a muncit 50 de ani în slujba sănătății într-o zonă nu prea primitoare, la început, și totuși a rămas aici unde s-a născut la 12 aprilie 1932, în Moldova Nouă. A terminat Facultatea de Medicină Generală în anul 1957, când
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
naște omul, dar care ne domină viața, este destinul. Abuzuri Abuzurile de orice fel scurtează viața; cumpătarea și echilibrul o prelungesc! Timp Trecutul este timpul trăit și ireversibil iar viitorul este orizontul imprevizibil presărat cu incertitudini și surprize. Îndemn Trăiește, muncește și poartă-te în așa fel încât la trecerea în neființă să nu ți se îngroape și numele. Sărăcie Cine cu lenea s-a-nsoțit, Sărăcia îl paște, negreșit. Viața Viața omului ar fi mai tihnită și mai ferită de evenimente neplăcute
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
nimănui să accelereze, să încetinească sau să oprească scurgerea timpului. Nici să-l dea înapoi. Distincție Una este să dorești, alta e să vrei și cu totul altceva e să poți. Pierdere Plecarea celor mai talentați tineri din țară ca să muncească pentru bogații lumii este o pierdere imensă pentru România care a investit bani mulți pentru a-i pregăti. Putere Nu stă în puterea omului să lege și să dezlege ploile. Situații Printre situațiile de neinvidiat pe primul loc este aceea
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
însoțit de incompetență și corupție. Speranțe Se speră ca votul uninominal să impună criterii de competență și loialitate în alegerea viitorilor demnitari. Orgolii Când orgoliile politice ale aleșilor sunt puse mai presus de interesele poporului au de suferit cei ce muncesc cinstit și tot ei suportă povara birurilor și umilințelor. Învinuiți Nu toți învinuiții sunt vinovați. Tratament Votul uninominal nu este panaceul care să vindece toate relele politice și administrative. El trebuie urmat de un tratament tămăduitor cu un bisturiu legislativ
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
întîi cu oarecare curiozitate, apoi cu admirație, în cele din urmă chiar îndrăgită". în această privință, românii, care, din păcate, optează prea adesea pentru ștergerea obîrșiei, ar avea de învățat de la portughezi. Cu atît mai mult cu cît compatrioții noștri muncesc în număr mare peste hotare, așa cum au făcut-o și portughezii în anii '70-'80, "angajați la cele mai grele munci (construcții, mine, căi ferate și autostrăzi), exploatați fără scrupule și disprețuiți în mod suveran", pentru a trimite în patrie
Epistolar portughez by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9448_a_10773]
-
dar și sensul unei deveniri, de aceea prezența acestora printre jucăriile ucenicului vrăjitor, J.F.Sebastian, designer genetic, reflectă o cruzime revelatoare. Jucăriile unui creator insensibil, făpturi urmuziene dictate de mecanica componentelor făcute pentru un parc de distracții sau pentru a munci în spații toxice, creaturile își provoacă creatorul. Întîlnirea dintre Batty și Tyrell este memorabilă, față în față opera și creatorul ei se contemplă reciproc, și ce-i poți cere dumnezeului tău, oricare ar fi el, decît o clipă în plus
Când androizii visează oi electrice by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9478_a_10803]
-
imensă deferență mediatică și li se urează, cu respect, sănătate și viață lungă. Octavian Paler resimțea stingherit această presiune împotriva bătrînilor, chiar dacă nu se putea plînge că nu-i ajung veniturile. Dar, nota bene, autorul Vieții pe un peron a muncit pînă în ultima zi a vieții sale, cu o energie pe care n-o au mulți dintre tinerii care le reproșează pensionarilor că nu se grăbesc să populeze "Reînvierea", "Pătrunjelul", "Sfînta Vineri" sau "Bellu", după posibilități. "Sărăcia nu e un
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
la timpul potrivit și care acum ne agresează cu milogelile lor. Nimic mai fals și mai ticălos. Fiecare dintre acești bătrîni care n-au aer rufos de boschetari, cerșește sau stă la cozi pentru că a fost obligat pe vremea cînd muncea mie să-mi plătească studiile, altora să le achite apartamentele în care aveau să locuiască, iar bolnavilor să le asigure spitalizarea gratuită. Ei sînt cei care azi încurcă locul, ei sînt vicioșii sărăciei și tot ei sînt cei care îndrăznesc
Eliberarea pensionarilor din lagărele de concentrare by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9509_a_10834]
-
în altă parte. Trăind alte cuvinte. M-am îndepărtat de jgheab, dar am rămas tot cu spatele la Wilson. Călătoria mea era o fugă. Fugisem. Asta era dragoste și ură. N-aveam de gând să mă întorc. Vedeam cum trece vremea. Acum muncesc. Acum citesc. În felul ăsta dragostea e simplă. Cum abia ne cunoaștem, Wilson mă lasă în voia mea. Zice: Ești prea tânără, nu ca să ai rănile pe care deja le ai, ci ca să ai un trecut. Se strecoară pe la spate
Nuria Amat - Regina Americii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9481_a_10806]
-
călătorie ale celui dintâi, lăsate în camera de hotel și aruncate la coș de groom. Capodopera lui Nicolas Bouvier, splendid tradusă de Emanoil Marcu, va apărea în vara aceasta la Editura Humanitas, probabil sub titlul (deocamdată provizoriu) Ieșirea în lume. ...Munceam la garaj, munceam la Terence, iar noaptea treceam la borcanele de vopsea... Ne întorceam la Lourde's Hotel epuizați și muți, cu fețe inexpresive. Metta, patronul, era dezamăgit: nu spoream defel prestigiul hotelului. Se temea să nu-i rămânem pe
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
dintâi, lăsate în camera de hotel și aruncate la coș de groom. Capodopera lui Nicolas Bouvier, splendid tradusă de Emanoil Marcu, va apărea în vara aceasta la Editura Humanitas, probabil sub titlul (deocamdată provizoriu) Ieșirea în lume. ...Munceam la garaj, munceam la Terence, iar noaptea treceam la borcanele de vopsea... Ne întorceam la Lourde's Hotel epuizați și muți, cu fețe inexpresive. Metta, patronul, era dezamăgit: nu spoream defel prestigiul hotelului. Se temea să nu-i rămânem pe cap pentru totdeauna
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
vocea mea interioară. Pe vorbitor îl cunosc. E Pipoton, nervosul, ideologul nărăvaș PIPOTON, fala dialecticii pe o parte că, pe de alta că... El face mai întâi elogiul agriculturii sovietice, că importa din America porumb, lăsându-i pe ceilalți să muncească, slăbiciunea lui Hrușciov, porumb adică, tocmai ce nu suporta Stalin, pentru că... pentru că porumbul ăsta, - îmi șoptește demonul meu interior - cere muncă și iar muncă, săparea pământului și altele, pe când ăsta, pământul, trebuie lăsat liber, liber, liber! martelează demonul pornit, concurându
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
dezamăgiri, se spălau rănile uscate, sufletele noastre, amintirile, coșmarul. N-am uitat. Nimic. Nici o secundă. Nici inocența, nici visul, nici speranța că drumul va fi altul. Complet altul. Nici urletul visceral al muncitorilor care anunța triumfător "IMGB face ordine! Noi muncim, noi nu gîndim". Nici bătăile, nici loviturile aplicate cu bestialitate de regulă în cap, ca să ne iasă gărgăunii, nici ecoul înfricoșător de pe Edgar Quinet al lozincilor devastatoare " Moarte studenților! Moarte intelectualilor!". Nici aplauzele peceriste ale unor femei cu pungi în
Mai bine golan! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9557_a_10882]
-
Oamenilor nimănui - găsim oricând destule, iar expunerea lor se poate lejer reduce la un simplu colportaj. La o conversație destinsă ori, cum spuneau latinii, la sermo vulgaris. În fond, personajele lui Dumitru Crudu, alungate din lumea lor calmă pentru a munci la negru în Italia, evoluează sub tiparele locului comun: Alexandru, cel care, suferind de-o boală incurabilă, vrea să-și scutească familia de o povară în plus; Vitalie, care, constrâns de o datorie față de un amic devenit peste noapte (și
Dramaturgi ai nimănui by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9602_a_10927]