4,695 matches
-
Arde mâna morții care peste cruce se ridică. În pocalul biruinței, plânsu-nsângerat coboară Și în ceasul nemuririi, grija lumii se strecoară. Țipă fieru-ncins în rană... clipa tace țintuită, Duh desculț încet se cerne peste lumea împietrită; Se cutremură Golgota, piatra murmură o rugă, Iar durerea ce tot urcă norii răzvrătiți subjugă. De cruzime ne-nțeleasă și tâlharul se-nspăimântă, Ridicând privirea-n ceruri, vede îngerii cum cântă... Și sub zarea sfârtecată, sub privire pironită, Lancea tremură în sânge lângă crucea istovită. Referință Bibliografică
CLIPA TACE ȚINTUITĂ... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379859_a_381188]
-
îi răspunzi. Aș dori-o frântă, să nu urc pe ea chiar dacă-i măreață. Vreau s-ascult mereu cum în juru-mi cântă superba viață. Mi-e drag să aud foșnet de pădure, să admir vrăjit câmpiile-n floare, s-ascult murmurând izvoarele pure, răcoritoare. Chiar dacă-mi oferi veșnica lumină nu mă pot lipsi de-al nopții-ntuneric cu stelele-n roi lângă luna plină sclipind feeric. A.C. Referință Bibliografică: Vine uneori / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul
VINE UNEORI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379970_a_381299]
-
le deschise ochii Miramoț. -Eu tot cred că șansele omului țin atât de stofa cu care se naște, cât și de felul în care e crescut de-ai lui, mormăi Doc. -Evident, Doc, e lege asta! întări Miramoț. -Copiii, copiii, murmură Flower-Power culegând ultimele două căpșune de pe platou, câte griji, câte sacrificii, câte nopți nedormite... -Cine are, să-i trăiască, cine nu, să nu-și dorească! conchise grav și concesiv Patriarhul. Și, în timp ce platourile cu resturile de fructe dispăreau, făcând loc
CAP.7 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379940_a_381269]
-
direct implicate. „Așa a fost să fie!” exclama Silvia cu durere, în timp ce o aștepta seara pe Iuliana să vină de la școală. „Așa a vrut Dumnezeu... Cine poate ști ce păcate s-au spălat cu necazu’ ăsta căzut pe capul fetii!”, murmura Tudor, îngândurat pe utilajul său din șantier. Iuliana s-a dovedit a fi o luptătoare. Plângea des și suspina adeseori cu disperare privindu-se în oglindă. Dar plângea numai când era singură. Nu vrea s-o vadă nici mama ei
EPISODUL 13, CAP. V, CHEMAREA DESTINULUI, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379935_a_381264]
-
-i parfumate,ațâțându-mă!Nu avea umbră dar în spatele meu cineva îmi sufla peste umeri.Am strâns ușor șalul bunicii cu care-mi acoperisem îngemănarea de oase,și am început să doinesc cântecul pe care ea mă învățase să-l murmur de câte ori mă simțeam singură.Florile și-au ținut pentru o clipă suflarea în palme! Umbra bunicii rătăcea peste umerii mei în neglijeul pierzaniei... Acest fragment face parte dintr-un volum în lucru intitulat,,Copilărie pierdută,,.Vor urma și alte fragmente
UMBRA BUNICII... de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381961_a_383290]
-
Regele stârni o furtună cumplită, iar valurile înalte spălară întreaga insulă, înfășcându-i pe cei trei flăcăi. Nesimțitor la strigătele lor de groază, Algus nu se opri decât în fața palatului său, unde îl aștepta Coral. - Știam că ai să faci asta, murmură bătrâna. - Bun! Acum să-mi spui care din cei trei tineri este cel căutat de noi! - Nu știu, recunoscu bătrâna privind flăcăii îngenuncheați în fața tronului. Toți trei s-au născut în marea stăpânită de Triton, toți trei sunt perechea unui
POVESTEA ANEMONEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381886_a_383215]
-
Acasa > Literatura > Proza > CONTOPIRE - 20 - MAREA Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2017 din 09 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Amiaza copleșitoare. Doar zgomotul ventilatoarelor de la aparatele de aer condiționat mai murmură. Păsările s-au ascuns printre ramurile tăcute ale copacilor. Verdele frunzelor învie pofta de mare, de vacanță. Sunt și doi pescăruși, rătăciți în orașul de câmpie, care mai dau ocol blocurilor și anunță răsăritul și apusul soarelui. În spatele jaluzelelor trase
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
să știi că te ciufulesc, te apuc de nas, îți rup urechile. -Dacă nu știți plugușorul, ce să vă fac? -Să taci! Că te dau afară dezbrăcată. Ai să mori de frig! Ai înțeles? A tăcut speriată Floricica, dar a murmurat : -Da...da... eu nu te spun lu’ mami? -Dacă mai apuci. Până vine mama... afară-i frig, mori imediat. Și noi o să spunem că tu ai ieșit afară fără voia noastră. Ca să o convingă a tras-o de urechi și
FLORICICA MAMEI-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382015_a_383344]
-
amintire. Eu am venit ades la ei să mă înveselesc puțin ei freamătă privind spre cer și parcă ploua din senin. E bine, că din când în când, pe plopi să îi mai luăm în seamă prin frunză lor cu murmurat de rău întotdeauna către ei ne cheamă. Titina Nica Țene Referință Bibliografica: Chemarea plopilor, poezie de Titina Nica ȚENE / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1475, Anul V, 14 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al
CHEMAREA PLOPILOR, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382064_a_383393]
-
dinăuntru, fără un gând care să-i tulbure mintea, fără un gând care să-i răvășească sufletul, fără o dorință, fără un vis... -Ți-a plăcut cum a făcut dragoste?-o întrebă el între săruturi. -Nu, mai bine mă iubești tu- murmură ea abandonându-se pasiunii lui. Și era sinceră... Referință Bibliografică: Hazard / Nina Dragu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2211, Anul VII, 19 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nina Dragu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
HAZARD de NINA DRAGU în ediţia nr. 2211 din 19 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380379_a_381708]
-
de prieteni și de iubita sa, și-a scris “Tristele” suspinând după înțelegere și părtășie spirituală. Muzele, către care surghiunitul își înălța cântul, l-au auzit și i-au împlinit rugăciunea. “În toată lumea, nu poate fi altul mai trist”, își murmura Ovidius jalea, de aceea Muzele au plămădit peste veacuri, din melancolia și lacrimile lui calde, un poet ce avea să îi fie lui Ovidius semen și urmaș pe tărâmul poeziei. Și astfel, din plânsul lui Ovidius și din sarea mării
SUB CERUL MĂRII, LA PONTUL EUXIN de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380424_a_381753]
-
3 martie 1918. Revoluția din decembrie 1989 din România a început la Chișinău... Unde va începe ultima Unire a Românilor ? - se gândește patriotul neamului românesc, istoricul și profesorul Vasile Dobrogeanu...La Bălti ! - îi șoptește iarbă de la Copăceni...La Bălti ! - îi murmura apele Răutului cu toate bălțile Bălțului... La Bălti ! - răsună ecoul din eternitate a martirilor neamului Valeriu Gafencu, Visarion Puiu și Eugen Coșeriu... La Bălti !- strigă printre lacrimile bucuriei apropiate Vasile Dobrogeanu... Referință Bibliografica: Să fim un vis / Iacob Cazacu Istrati
SĂ FIM UN VIS de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380444_a_381773]
-
sunt pentru, se auzi o voce masculină în spatele lor. Era Ben, prietenul lui Daniel, care fu în al nouălea cer s-o cunoască pe Miranda, roșcata haioasă cu corp mirific. Ele îl priviră cu nedumerire. - Pentru domnișoara de onoare goală? murmură el, teamându-se că a făcut o gafă. - E atât de amuzant, că o să fac hemoragie internă, zise Carol, serioasă. - Hei, vorbește pentru tine, interveni Miranda, și-l luă repede de braț pe simpaticul brunet. Mă voi lipi de el, zise
'NICIODATĂ SĂ NU SPUI NICIODATĂ!” de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380387_a_381716]
-
strâmb merit mi-am croit din umilințe din răni și plâns - doar slove pentru carte am decăzut din ploi și din semințe nu cer lumină: tihna fie-mi parte ...cu-un văl acoperii sfânt chip de Dumnezeu: încep să-mi murmur - epic - scrisul meu... REALISM s-a luat vopseaua de pe viață - doamnă! prefer rugina acră - auririi... dar ce știi tu de șatra fericirii când nu ești liberă nici pentru-o goană? lipsești din față-mi - tu - cu coasa roasă! mi-e
REALISM FINAL (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380499_a_381828]
-
va fi mâine. Drumul lung străbătut pe jos la procesiune, căldura și locurile din ce în ce mai aglomerate ne fac să simțim din plin oboseala acelei zile. Este o dulce trudă datorată ineditului oferit de diversitatea oamenilor și a limbilor vorbite, cântate sau murmurate în rugăciuni. Ele umplu până la refuz spațiul sacru al Orașului Sfânt Ierusalim, oraș al Luminii necreate, măreț și misterios în aceste zile prea pline de har ce plutește în aer și se înalță spre cer. Ne urcăm în autocare și
PROCESIUNEA DE FLORII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380523_a_381852]
-
21 februarie 2016. APA - RESTITUIRE Din CARTEA OMULUI MATUR ALCĂTUITĂ DE I. POPESCU - BĂJENARU Directorul școalei „PRINCIPELE MIHAI” din Capitală EDIȚIA VII - A 1925 Pagina 134 47. Apa Băutura cea mai bună Este apa de isvor. Peste pietre, apa curge Murmurând încetișor. O beau cerbi și căprioare, Ea e limpede mereu; De ea, capul nu ne doare, Nici nu face trupul greu. Las’ să bea deci, vin, bătrânii; Voi beți apă, că nu-i rea. Spirtul, țuica și rachiul: Naiba, dracul
MARGARETA MARIANA SAIMAC [Corola-blog/BlogPost/380543_a_381872]
-
drag” este întâiul care o înnobilează pe artista Pompilia Stoian. Cu el s-a oglindit în cristalurile vitrinelor sufletești ale publicului ei, cu el a încununat gândul publicului, cel mai condiționat de omenesc și cel mai determinant al omenescului. Cine murmură, acest cântec, nu va fi niciodată în stare să formalizeze jurământul, nu va fi în stare niciodată să mutileze brațele dragostei. Cine murmură măcar o dată acest cântec, nu o poate uita niciodată pe artista Pompilia Stoian: „Prieten drag,/ Ne cunoaștem
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
el a încununat gândul publicului, cel mai condiționat de omenesc și cel mai determinant al omenescului. Cine murmură, acest cântec, nu va fi niciodată în stare să formalizeze jurământul, nu va fi în stare niciodată să mutileze brațele dragostei. Cine murmură măcar o dată acest cântec, nu o poate uita niciodată pe artista Pompilia Stoian: „Prieten drag,/ Ne cunoaștem de-o viață./ De ani și ani, lângă mine te știu./ Mi-ai dat mereu/ Cu-n surâs, o povață/ Și-n ceasul
POMPILIA STOIAN. BRAŢELE DE ÎMBRĂŢIŞAT ALE PRIETENULUI DRAG de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1412 din 12 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379369_a_380698]
-
de atunci să nu-l audă Și astăzi printre noi neliniștit Tot umblă duhul necurat de iudă... Cu sufletul de bucurie plin, Când nicio curte nu mai are Dorul, Spre Lancrăm vin acum să mă închin S-ascult cum încă murmură izvorul... Nicolae Nicoară-Horia În imagine: Acasa Poetului din Lancrăm Referință Bibliografică: Lucian Blaga / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2318, Anul VII, 06 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
LUCIAN BLAGA de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2318 din 06 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379468_a_380797]
-
miroase-a flori de tei, Ea știe că i-ai fost atât de dragă Precum erai băiet la sânul ei! Bat clopotele-n Blaj a liturghie, Târnavele îți poartă chipul blând Și ierburile ți se închină ție, Izvoarele te-așteaptă murmurând... Pe Dealul Hulii „Geniul cel pustiu” Se uită-n calea ta c-un Singur Dor, „Din câte-au fost în viață să le știu, Iancule, n-am învățat să mor!” Nicolae Nicoară-Horia Statuia lui Eminescu de la Galați Referință Bibliografică: Mihai
MIHAI... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379475_a_380804]
-
gânduri năvălesc Într-un izvor și tot ce îmi doresc E să zbor departe,tremurând în noapte, Doar stelelor să le spun în șoapte, Ca- n inima îmi este dulce-amar, Gândirea i-a făcut din nou hotar. Și gândul mării murmura în taină, În asfințit îmbracă altă haină, Se zbuciuma-n furtună și adună Durerea cerului,cu o cunună De luna și de stele se împodobește, În dulce și amar se amăgește. Ce-i inima,cănd gândul pune lacăt? Ce-i
DULCE-AMAR de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379480_a_380809]
-
poți dărui! ¤¤¤¤ La margine de viață Lunatic dans în muguri de alun Când ochii tăi mirați îngână Luna, În lacrima unui blestem nebun O șoaptă stinge stele câte una. Tăcuții pescăruși sărută valul. Un verde dor vestește primăvara. O doină murmură-ntristat cavalul Căci trenul tău a rătăcit iar gara. Își râde peste umbre-o dimineață C-am pus la vise poante de cuvânt Și te aștept în margine de viață Să mă inviți la dans pe-o aripă de vânt
LĂSÂND IUBIREA SĂ CUVÂNTE... de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379577_a_380906]
-
decembrie 2016 Toate Articolele Autorului FLORILE DALBE DE MĂR Prvirile lin poposesc pe-un chip...cel din icoană, Și-n ochii-aceia blânzi și mari mă-ntâmpină copii Ce îmi colindă-ndepărtat, dar vocile sunt vii, Colindul ce tăicuțul lor îl murmura în strană. E sărbătoare-n casă iar, ca la mai toți...E-ajunul, Mi se perindă-n amintiri imagini din trecut O văd pe mama,-ntr-un ungher, cu șorțul petrecut, Cum mâinile-i nu contenesc, tot pregătind Crăciunul. Miroase-a
FLORILE DALBE DE MĂR de SILVIA RÎȘNOVEANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381145_a_382474]
-
mereu previzibil 6 cu capul în nori desenând cu ochii deschiși visele pe cer aruncă la picoare viața- monedă cu două fețe -Rișcă sau marcă? atunci înrădăcinatul se înfipse strașnic în pământ 7 cer senin visul oglindit pe bătaia inimii murmură melodia sufletelor agățați pe-un colț de lună clopoței parfumați îți străjuiesc drumul către mine 8 umbrele trecutului și-au lăsat autograful pe pereți- grafitti alb- negru tăcut precum un film mut imaginile aleargă una peste alta scrijelind sufletul întunericul
GÂNDURI de DANIELA DUMITRESCU în ediţia nr. 1738 din 04 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381173_a_382502]
-
de lucru pentru primăvara pe care o aștepta ca pe Dumnezeu în zilele de duminica. Seară de seară se întorcea înspre oglinda ciobită de timp, dar în acea seară, obosit de parcă ar fi venit de departe, așezat pe căpătâiul patului, murmura; " Înainte de Florii o să curăț fântâna, o să refac gardul din spatele casei, o să schimb balamaua de la poartă, o să..." Își ținea respirația ca într-o rugă îndreptată înspre Dumnezeu. Ne privi pe toți cei cinci copii așezați după mărime și ani pe lavița
DE CE, TATĂ? de TEODOR DUME în ediţia nr. 2032 din 24 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381179_a_382508]