1,647 matches
-
al XIX-lea, comuna nu exista, teritoriul ei, pe care este consemnat satul Dâmbovicioara, făcând parte din comuna Rucăr. Comuna s-a înființat în 1931, în cadrul județului Muscel, cu satele Dâmbovicioara și Ciocanu. În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, alipindu-i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr. În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea-al III-lea
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (97,38%). Pentru 2,22% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Corbi și Sboghițești, cu 1553 de locuitori ce trăiau în 396 de case. În comună existau trei pive, două mori, cinci fierăstraie și o dârstă, toate pe Râul Doamnei, patru biserici și o școală mixtă
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
biserica „Sfinții Voievozi” -Pârâiești (1816), biserica „Sfânta Treime” (1834), casa dr. Victor Mărtoiu (începutul secolului al XX-lea), căminul cultural (1930) și școala primară (1930) din satul Stănești. Constantin Rădulescu Codin consemna în studiul "Literatură, tradiții și obieciuri din Corbii Muscelului": "Portul este curat al românilor din Transilvania (comuna Jina). Mai toată îmbrăcămintea e făcută din lână. Chiar sătenii cari se trag din primii locuitori ai satului se poartă tot ca mai sus. La sătenii care nu se poarte ca ei
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
Strâmba, moșie care, în anul 1684, este dată cu Hrisov domnesc de către Șerban Cantacuzino, înainte cu patru ani de a muri, lui biv-vel-clucer1 Tudoran care la rândul lui se călugărise și dăduse moșia ca danie Sfintei Mânăstiri Aninoasa din județul Muscel. Între anii 1830-1824 găsim moșia sub denumirea Burdea-Căldăraru sau Strâmba. În anul 1840 hotarele moșiei erau următoarele: -la răsărit- moșia Izvoru a lui Tache Budișteanu și a lui aga Costache Bellu din Tătărăști; -la apus- moșiile moșnenești Ciocești și Băbeni-Negoiu
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
90,06%), dar există și minorități de creștini după evanghelie (3,7%) și penticostali (2,98%). Pentru 2,19% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei funcționau în județul Muscel, comunele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale (în plaiul Dâmbovița) și Lăicăi-Runceasa (în plasa Argeșelul). Comuna Cetățenii din Deal era formată din satele Cetățenii din Deal și Mesteacănu, având două biserici și o școală cu 33 de elevi (dintre care
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
Vale sub numele de "Cetățeni", comună ce avea 1338 de locuitori în satele Cetățenii din Deal, Cetățenii din Vale și Diaconești; Comuna Lăicăi cuprindea satele Lăicăi, Minciunești și Mesteacăn, având 1736 de locuitori. În 1950, comunele au fost arondate raionului Muscel din regiunea Argeș, comuna Lăicăi fiind în timp desființată și împărțită între comunele Cetățeni (satul de reședință) și Văleni-Dâmbovița (satul Mesteacăn). În 1968, comuna Cetățeni a trecut la județul Argeș. Satele Cetățenii din Deal și Cetățenii din Vale au fost
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,74%). Pentru 3,1% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Haitești, Cercei și Furești, având în total 1052 de locuitori ce trăiau în 254 de case. În comună existau cinci mori sau făcaie, trei biserici și o școală cu 40 de elevi (dintre care 5
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
sau făcaie, trei biserici și o școală cu 40 de elevi (dintre care 5 fete). Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1596 de locuitori în satele Dobrești și Furești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,1%), cu o minoritate de creștini după evanghelie (1,76%). Pentru 1,99% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Argeșelul a județului Muscel și era formată din satele Hârtiești și Lucieni, având în total 966 de locuitori. În comună existau două biserici și o școală, iar principalii proprietari de pământuri erau P. Baștea, I. Constantinescu, T.N. Vlădescu, A.N. Vlădescu și C. Vlădescu
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
proprietari de pământuri erau P. Baștea, I. Constantinescu, T.N. Vlădescu, A.N. Vlădescu și C. Vlădescu. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 660 de locuitori în aceleași două sate. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, comuna a fost transferată la județul Argeș, alipindu-i-se și satele comunei Vulturești, desființate. Comuna Vulturești a fost reînființată în 2003, de atunci comuna Hârtiești având alcătuirea actuală. Patru obiective din comuna Hârtiești sunt
Comuna Hârtiești, Argeș () [Corola-website/Science/300625_a_301954]
-
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,46%), cu o minoritate de penticostali (1,27%). Pentru 2,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Podgoria a județului Muscel și era formată din satele Cârciumărești, Leurdenii de Jos, Leurdenii de Sus și Moara Mocanului, având în total 1272 de locuitori ce trăiau în 287 de case. În comună existau două biserici și o școală înființată în 1837, în timp ce principalii
Comuna Leordeni, Argeș () [Corola-website/Science/300627_a_301956]
-
de Episcopul Nichita Duma al Argeșului. El a fost paroh timp de 54 de ani și a văduvit 38 de ani. Preotul Marin Dana a slujit între 1935-1939 cu multă dăruire, plecând curând ca preot militar la garnizoana din Câmpulung Muscel, dar lăsând în urma sa corul bisericesc de fete, un monument închinat Eroilor satului jertfiți în primul război mondial și clopotnița de piatră. Preotul Theodor Manda (1911-1988) a ctitorit și el, pentru a treia oară, biserica din Galeș, după cumplitul incendiu
Galeșu, Argeș () [Corola-website/Science/300623_a_301952]
-
anul 2002. Icoanele împărătești și praznicale de pe catapeteasmă au fost executate de pictorul Tiberius Nicușor Duță din Ștefănești Argeș, iar pictura murală de Costel Toma din Curtea de Argeș. Biserica a fost resfințită în 2004 de către PS Calinic, Episcop al Argeșului și Muscelului.
Măncioiu, Argeș () [Corola-website/Science/300629_a_301958]
-
92,1%), dar există și minorități de penticostali (2,44%) și creștini după evanghelie (1,12%). Pentru 3,88% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a județului Muscel și era formată din satele Mihăești, Valea Bradului, Geabelea și Furnicoși, având în total 780 de locuitori. Existau aici cinci mori, o școală mixtă fondată în 1834 în timpul domniei lui Alexandru Ghica și trei biserici (la Mihăești, Valea Bradului și
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
în satele Călceasa, Furnicoși, Geabelea, Mihăești și Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1275 de locuitori în satele Huluba și Valea Popii. În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeș, iar in 1968 au trecut la județul Argeș. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desființată cu acea ocazie, satele lor trecând la comuna Mihăești. În comuna Mihăești se găsesc bisericile „Sfântul
Comuna Mihăești, Argeș () [Corola-website/Science/300631_a_301960]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (98,09%). Pentru 1,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta denumirea de "Mățău", făcea parte din plasa Dâmbovița a județului Muscel și era formată din satele Mățău, Călulești, Chiliile, Cocenești și Suslănești, având în total 1194 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 60 de elevi și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
școală mixtă cu 60 de elevi și 4 biserici. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în aceeași plasă, având 2495 de locuitori în satele Mățău și Suslănești, și în satele Cocenești și Chilii. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș, primind la un moment dat denumirea de "Mioarele". În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Mioarele se află situl arheologic de interes național reprezentat de curțile boierești din punctul „Hobaia”, la 200 m sud de
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,12%). Pentru 3,4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Nucșoara, Slatina și Secăturile, având în total 777 de locuitori. În comună funcționau o biserică ridicată în 1881 și o școală cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
cu 31 de elevi. Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Râul Doamnei a aceluiași județ, având 1346 de locuitori în satele Nucșoara, Secături, Slatina și Sboghițești (ultimul preluat de la comuna Corbi. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În primii ani ai regimului comunist, în zona montană au activat partizani anticomuniști, localnica Elisabeta Rizea remarcându-se ca susținătoare a lor. Satul Secături a primit în 1964 denumirea de "Gruiu". În 1968, comuna a trecut la
Comuna Nucșoara, Argeș () [Corola-website/Science/300636_a_301965]
-
93,02%), dar există și minorități de evanghelici (3,63%) și creștini după evanghelie (1,23%). Pentru 1,79% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plaiul Nucșoara al județului Muscel și era formată din satele Pietroșani și Vărzăroaia, având 952 de locuitori, o biserică și o școală mixtă cu 62 de elevi. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în același plai și comunele Bădești și Retevoești
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
Vărzăroaia este un sat în comuna Pietroșani din județul Argeș, Muntenia, România. Satul Vărzăroaia este așezat între Gruiurile Argeșului și Muscelele Argeșului, pe malul drept al râului Doamnei, la 5km sud de localitatea Domnești (situată la jumătatea distanței între orașele Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș). În imediata vecinătate a satului Vărzăroaia, spre vest, se află dealul Goila, cu altitudinea de 682m. Spre
Vărzăroaia, Argeș () [Corola-website/Science/300647_a_301976]
-
este un sat în comuna Pietroșani din județul Argeș, Muntenia, România. Satul Vărzăroaia este așezat între Gruiurile Argeșului și Muscelele Argeșului, pe malul drept al râului Doamnei, la 5km sud de localitatea Domnești (situată la jumătatea distanței între orașele Câmpulung Muscel și Curtea de Argeș). În imediata vecinătate a satului Vărzăroaia, spre vest, se află dealul Goila, cu altitudinea de 682m. Spre sud se află satul Retevoiesti, în nord se află satul Pietroșani care dă si numele comunei, iar la est se află
Vărzăroaia, Argeș () [Corola-website/Science/300647_a_301976]
-
miza fundamentală este aceea de ale permite oamenilor nu numai să moară la vârste cât mai înaintate posibil ci să trăiască o bătrânețe reușită (Fontaine, 2008). În decursul timpului vârstnicii din satul Stroești, împreună cu cei din satul Costești-Vâlsan și Valea Muscelului, au fost angrenați în viața activă a comunității. Rolul decisiv în implicarea bătrânilor în viața activă a satului l-a avut Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș” și Biserica Sf. Cuv. Paraschiva prin Consiliul Parohial și Comitetul Parohial. Se disting două
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
România de Mâine, București, pp. 373 - 382, ISBN 978-973-163-263-6. 24. OLĂRESCU, A. M., 2008. Proiectul European de Cercetare „Oportunități culturale și de informare pentru persoane vârstnice INFO C.O.O.P.” se va derula în satele Stroești - Argeș, Costești - Vâlsan și Valea Muscelului. În Șoptana, Societatea Cultural - Științifică „Stroești - Argeș”, An III, nr.1 (7), martie, pp.1-4, ISSN 1844 - 2420. 25. OLTEAN, D., 2007. Burebista și Sarmizegetusa. Editura Saeculum I.O. București, pp. 257. 26. ROBEA, M. M., 1980. Folclorul poetic din
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
mare parte pe malul stâng al râului. Fiindcă grofii unguri jegmăneau pe românii aflați sub stăpânirea lor, Gheorghe Ștefan domnitor, cu acordul Principelui Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, migrează trei sferturi din populația localităților Rucăr și Dragoslavele din județul Muscel pentru a întemeia localitățile Rucăr și Dragoslavele din județul Putna, dar un număr mic de rucăreni și dragosloveni împreună cu secăreni și suseni din județul Ciuc, ajung la valea Cașinului tăind padurile dese și statornicindu-se in vecinătate satului Stănești. Aceste
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]