36,388 matches
-
și stabilă, în absența funcțiilor de închidere sau deschidere a ciclului stilistic de care aparțin. Compozitori ca Felix Mendelssohn-Bartholdy (1809-1847), Robert Schumann (1810-1856) sau Frédéric Chopin (1810-1849) sunt reprezentativi pentru forma istorică de stil intermediar, situație care în cazul Romantismului muzical chiar corespunde etapei a doua, de mijloc, a acestui ciclu stilistic. Însă concomitent cu aceste funcții „arhetipale” ale articulării fenomenului stilistic (intrare-staționare-ieșire), la un nivel superior al constituirii acestuia, funcționează un alt ansamblu de legități al căror specific este determinat
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din planul realității exterioare. Această atitudine în egală măsură confirmă și contestă afirmația Marciei Citron, deoarece, pe de o parte, fiecare context stilistic este interpretat prin specificul prin care se legitimează, însă, pe de altă
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a secolului al XIX-lea. Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Încercarea de a explica apariția acestora ca expresie însoțitoare sau chiar de vârf a mișcărilor de emancipare națională reprezintă doar un răspuns parțial și insuficient, deoarece recurge, ca interpretare completă, la argumente explicite câmpului activităților muzicale. Un prim argument, implicit muzical, se referă la modelul de organizare a acestora și ne orientează spre faptul că școlile naționale europene apar ca o „replică” etnică a filonului dominant în acea perioadă a tradiției componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
rus (Ceaikovski, Scriabin) a ciclului sonato-simfonic. Nedumirește însă această unanimitate în alegerea modelului stilistic austro-ungar, într-o totală indiferență față de celelalte tradiții istorice, și recunoașterea la fel de unanimă a acestuia în calitatea lui supremă de referent canonic dominant în ierarhia canoanelor muzicale europene. Iată o altă interpretare a acestei situații, care include o explicație diferită atât a mimetismului și iradierii, cât și a sensului pe care îl deține statutul dominant al culturii austro-germane. Accentul de prioritate va fi transferat de la termenul mimetism
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
acțiune, în intenția de a supraviețui - chiar și în formele „calchiate” ale romantismelor etnice - amenințării unui colaps iminent, datorat supra-acumulărilor conceptuale care s-au manifestat din plin în contextul romantismului târziu în interiorul spațiului cultural austro-german. Astfel, eficiența generativă a concepției muzicale romantice austro-germane inhibă tot mai mult energia lui evolutivă prin cantitatea tot mai mare a lucrărilor scrise, ele fiind tot mai încărcate conceptual (sistem tonal lărgit, hiper-cromatizarea, „stratificarea” excesivă a formei etc.), colapsul intervenind în termenii dispersiei romantismului în al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unei culturi mai tinere, dar și prin entiziasmul și admirația fetișizantă a acestora față de referentul dominator; obiectivul explicit, decurgând din primul, urmărea acțiunea de energizare și potențare a elanului ascensional al culturilor mici înspre autoritatea unui membru deplin al comunității muzicale europene, statut pe care canonul romantic austro-german îl promitea într-un mod cert. Acest pericol al dispersiei (în termenii de pierdere a statutului de cultură-hegemon) îl reprezenta și energia contestatară față de grandilocvența și pretenția transcendentală a muzicii și, implicit, a
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
observa în canonul stilului sintetic wagnerian, care îmbină cel puțin două tipologii stilistice - a operisticului și a simfonicului (ca identificative ale unei tehnici specifice de compoziție și, implicit, de scriitură), amândouă ridicate la puterea energiei retorice deținute de concepția dramei muzicale și a sistemului de leitmotive implicit. „Răspunsul” lui Schönberg și Stravinski se rezumă la anularea caracterului sintetic, ceea ce duce la „fracturarea” interioară a stilului personal într-o succesiune de contextualizări stilistice, acestea fiind văzute fie ca tipologii ale organizării tonale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
distanța temporală ca determinantă a locului în istoria muzicii a unei lucrări sau compozitor, cât și criteriul distanței spațiale. Dacă în cazul lui Schönberg era vorba despre trei „stiluri” diferite structurate în succesiune în interiorul unui singur stil individual și material muzical original de autor, la Berio și Schnittke devine posibilă asamblarea în concomitență a unui material muzical străin, deci împrumutat, și comasarea mai multor stileme străine și eterogene (între ele, dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
criteriul distanței spațiale. Dacă în cazul lui Schönberg era vorba despre trei „stiluri” diferite structurate în succesiune în interiorul unui singur stil individual și material muzical original de autor, la Berio și Schnittke devine posibilă asamblarea în concomitență a unui material muzical străin, deci împrumutat, și comasarea mai multor stileme străine și eterogene (între ele, dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unui singur stil individual și material muzical original de autor, la Berio și Schnittke devine posibilă asamblarea în concomitență a unui material muzical străin, deci împrumutat, și comasarea mai multor stileme străine și eterogene (între ele, dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
autor, la Berio și Schnittke devine posibilă asamblarea în concomitență a unui material muzical străin, deci împrumutat, și comasarea mai multor stileme străine și eterogene (între ele, dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
străin, deci împrumutat, și comasarea mai multor stileme străine și eterogene (între ele, dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
dar și față de materialul muzical aparținând compozitorului-titular al stilului) în interiorul unei singure lucrări muzicale. Este vorba aici despre o triplă compresie: (a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură tautologică
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a) implicarea unui împrumut de material muzical - citatul, (b) amestecarea în sincronie a mai multor citate înserate în materialul muzical de autor - colajul, și (c) restrângerea câmpului stilistic de la dimensiunea unui stil pe durata vieții la limitele unei singure lucrări muzicale. Definiția stilului se transformă în conformitate cu această tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură tautologică) de stil polistilistic, polistilism sau polistilistică. Partea a treia din Sinfonia, celebră pentru consistența ei „multifațetată” este concepută prin alăturarea unei
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
tehnică a unui „serialism stilistic” și adoptă titulatura (într-o anumită măsură tautologică) de stil polistilistic, polistilism sau polistilistică. Partea a treia din Sinfonia, celebră pentru consistența ei „multifațetată” este concepută prin alăturarea unei impresionante multitudini de citate din lucrări muzicale cunoscute, „panorama” istorică sau „panoplia” numelor de compozitori invocate întinzându-se de la Bach până la Berio însuși. Întreaga „cavalcadă” a acestor citate reprezintă, însă, doar un „etaj superior” atașat de „fluviul subteran” cu funcție de „bas continuu”, sarcină pe care o preia
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
părți, precum și structura întregii lucrări - una concepută în cinci părți - reprezintă o spectaculoasă declarație de intenție postmodernă, precum și un strălucit exemplu al plauzibilității tehnicilor de citat și colaj, dar și a aplicabilității practice a acestora în calitate de concepție componistică și lucrare muzicală concretă. Berio însuși recurge la imaginea unui fluviu atunci când își comentează propria lucrare: „Există la Mahler un aspect oniric foarte atractiv, care mă face să mă gândesc la un fluviu ce traversează peisaje într-o continuă tranformare. Și acest flux
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
oniric foarte atractiv, care mă face să mă gândesc la un fluviu ce traversează peisaje într-o continuă tranformare. Și acest flux sonor continuu încorporează lucruri foarte complexe, dar și lucruri foarte simple, aproape vulgare. Este o pluralitate de experiențe muzicale familiare, însă transformate și controlate de către o idee foarte solidă, aproape clasică, și care organizează totalitatea. Pentru mine este fascinant...”<footnote Ibidem, p. 51: „Il y a chez Mahler un aspect onirique particulièrement attrayant qui me fait penser au fleuve
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
La Revue Musicale, Paris, Richard-Masse, 1985, pp. 109-111). footnote> și adaugă despre întreaga lucrare că o concepe ca pe un „documentar despre un obiect găsit ca suport structural”. Grăitor este modul în care Luciano Berio își reprezintă concepția acestei lucrări muzicale, cuvântul „peisaj” fiind un cuvânt-cheie în acest sens și care invocă detașarea totală chiar prin sugerarea unei distanțe între privitor și imaginea mediată prin muzică asupra culturii muzicale universale. Invocarea unui alt cuvânt - „documentarul” - reprezintă un grad amplificat al detașării
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Grăitor este modul în care Luciano Berio își reprezintă concepția acestei lucrări muzicale, cuvântul „peisaj” fiind un cuvânt-cheie în acest sens și care invocă detașarea totală chiar prin sugerarea unei distanțe între privitor și imaginea mediată prin muzică asupra culturii muzicale universale. Invocarea unui alt cuvânt - „documentarul” - reprezintă un grad amplificat al detașării lui Berio față de propria muzică și, în același timp, este cuvântul de legătură cu acele peste treizeci de producții cinematografice la care a scris muzica Alfred Schnittke. Iar
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
unui alt cuvânt - „documentarul” - reprezintă un grad amplificat al detașării lui Berio față de propria muzică și, în același timp, este cuvântul de legătură cu acele peste treizeci de producții cinematografice la care a scris muzica Alfred Schnittke. Iar contextul gândirii muzicale și particularitatea concepției îl prezintă pe acesta din urmă într-o lumină totalmente diferită de concepția atât de postmodernă a „documentarului peisagistic” al compozitorului italian. Specificul acestei diferențe poate înțeleasă în termenii unei comparații (metaforice) între rolul convențional al pasajelor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Beethoven o putem asocia cu modul de implementare organică (tematică) a citatului în lucrările lui Alfred Schnittke. Cu alte cuvinte, gândirea lui Berio operează cu accepțiunea idiosincratică a citatelor utilizate, atitudine identică atitudinii bachiene sau mozartiene, prin utilizarea aceluiași material muzical în diferite lucrări (Bach), sau prin înlocuirea anumitor pasaje cu altele asemănătoare dintr-o lucrare diferită (Mozart)<footnote Analiza comparativă a acestui tip de procedură convențională în lucrările lui Mozart și reformularea convenționalului în tematic la Beethoven o găsim tratată
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
primordial din care se „nasc” citate din muzica lui Beethoven, din muzică barocă amestecată cu idiomuri jazzistice (free jazz), din Concertul pentru pian și orchestră în si-bemol minor de Ceaikovski și din valsul Dunărea albastră de Johann Strauss, segmente muzicale organizate în stil serial, sau marșul funebru din Sonata nr. 2, op. 35, partea a doua, de Chopin, totul se încheie cu sonoritatea citatului înregistrat din Simfonia nr. 45, în fa-diez minor, „Abschieds-Symphonie” a lui Haydn, semn la care muzicienii
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Pierre Boulez, pe când alegerile făcute și deciziile luate de Schnittke reprezintă consecința unor procese de sinteză incomparabil mai complexe ca implicație. Așa cum precizează compozitorul însuși: „Saltul înspre polistilistică este determinat de către tendința caracteristică a muzicii europene de lărgire a spațiului muzical (s.n. - O.G.). [...] Particularitatea situației contemporane rezidă în faptul că este găsită încă o dimensiune a muzicii (s.n. - O.G.), dar încă nu sunt cunoscute legitățile acesteia. Nu este cunoscut, de pildă, câte straturi ale polifoniei stilistice poate să recepteze
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
noi înfloriri în fiecare primăvară. Compozitorul a prelucrat și topit o multitudine de influențe, însă întotdeauna acestea sunt într-un mod irepetabil ale lui, ale lui Șostakovici, o muzică a cărei fiecare măsură poartă în ea tot organicismul gândirii lui muzicale. Într-un mod uimitor, chiar și citatele din colaje, tipice mai ales pentru anii ’20-’30 și pentru timpul prezent, sunt receptate ca material autentic - și nu doar datorită legăturilor intonaționale, ritmice sau timbrale cu textul de bază scris, dar
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]