1,985 matches
-
aceste multiple lupte cum și stricăciunile inerente trecerei unei armate de milioane de oameni cu mii de tankuri și tunuri, apoi de altă parte orașul fiind părăsit de o mare parte de locatari și pustiu, cete de haimanale s’au năpustit în multe părți ale orașului stricând și prădând o mare parte din clădiri (subl.ns.) ce prezentau tabloul trist al unor ruine”. c. Bârladul - un oraș înecat în mizerie Dacă aceste lupte de stradă și dueluri de artilerie vor fi
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Nu avusese loc o frenezie imobiliară sau o aglomerare demografică. Reconstrucția cruțase spații verzi întinse, iar fostele parcuri, crînguri și lacuri fuseseră lăsate la locul lor. Am văzut chiar, în parcul unei clădiri a Freie Universität, o pasăre de pradă năpustindu-se spre lac și înălțîndu-se apoi spre cer cu un pește în plisc. Berlinul de Vest nu devenise totuși un oraș-provincie. Rămăsese un oraș-capitală, păstrîndu-și rețelele de trenuri U-bahn și S-bahn, biblioteca și cea dintîi orchestră a lumii. Însă era
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ale secolului, deși erau deja angajate într-o cursă dezlănțuită a înarmării, Franța, Germania, Anglia și Rusia nu se atacă încă în mod direct. Dispunînd de o supremație tehnică și militară absolută în raport cu restul lumii, aceste puteri preferă să se năpustească asupra Lumii înseși, care devine o pradă și pe care și-o împart sfîșiind bucăți din ea. De aceea, pentru toate popoarele de pe alte continente este o certitudine că Europa întruchipează cel mai mare agresor al Timpurilor moderne, fapt care
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
viață și moarte, libertate și înrobire. Nu știm că dezvoltarea puterii lor de distrugere va depăși orice alt progres. Nu știm că această controlare a lumii prin tehnică permite dezlănțuirea smintelii istorice. Secolul XX vede civilizația umanistă, rațională și științifică năpustindu-se în dementele măceluri ale celor două războaie mondiale. Vede raționalitatea tehnică și raționalizarea politică asociindu-se mitului ideologic pentru a produce Auschwitz-ul sau Kolyma. Vede cele mai îngrozitoare regrese săvîrșite în numele progresului Istoriei. Vede cultul unui Conducător omniscient și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ar fi ajuns să fie numărat printre scriitorii de frunte ai neamului, i s-ar fi zis "maestrul"... Ce mai "schiță" ar fi tras, maica ta Doamne!" Foarte semnificativ însă e amănuntul că, la un moment dat, și Pașadia se năpustește în desfrîu "cutreierând culcușurile de noapte ale destrăbălării bucureștene"; pe de altă parte, dacă se receptează corespondența cu Boicescu, desfășurată între anii 1901-1908, ca purtătoare a unor elemente ce conturează portretul artistului la tinerețe se poate constata că, pe anumite
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
secerători pe câmp și, în mijlocul lor, îngeri" (2004, p. 724). O întâmplare similară este narata de Tatham în Life of Blake (? 1832): "Blake a susținut că a avut viziuni încă din copilărie, când mama l-a bătut fiind s-a năpustit în casă și i-a spus că l-a văzut pe profetul Iezechiel sub un copac de pe câmp" (Bentley, Jr., 1975, p. 37). Interesant este că încă de pe atunci își fac apariția personaje care-și vor găsi locul în cărțile
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
la domeniul animalier pare a ține de o aceeași obsesie, aceea a gurii monstruoase, mereu lacomă, mereu devoratoare. O gură-maxilar care strivește, străpunge și sfîșie, dar și o gură-ventuză care suge, care aspiră. O gură însetată de sînge care se năpustește asupra izvoarelor vieții, care se adapă din ele și le seacă. Așa cum într-un vis înspăimîntător Octave Mirbeau vede mîna baronului Gustave de Rothschild întinsă pe marginea unei loje, într-o seară de Operă, transformîndu-se în "mrnă ce pradă, cu
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
reprezentanții lumii adulților (profesorii) și "noii veniți"/newcomers (Gert Biesta). Din acest punct de vedere, educația înseamnă la propriu umanizare prin intermediul culturii: "Cultura nu este ceea ce organizează timpul liber, ci este cea care îi poate împiedica pe oameni să se năpustească unii asupra altora, să fie mai răi decât fiarele; chiar mult mai răi, fiindcă, spre deosebire de oameni, fiarele nu cunosc răzbunarea, lupta până la nimicire împotriva reprezentanților propriei specii". (Gadamer, 1999, pp. 28-29) Reiese că educația se justifică în mod fundamental prin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu poate fi învins altfel decât prin paideia, prin educație". (Gadamer, 1999, p. 28) Mai departe, ideea este redată chiar mai pregnant: "Cultura nu este ceea ce organizează timpul liber, ci este cea care îi poate împiedica pe oameni să se năpustească unii asupra altora, să fie mai răi decât fiarele; chiar mult mai răi, fiincă spre deosebire de oameni, fiarele nu cunosc războiul, lupta până la nimicire împotriva reprezentanților propriei specii". (Gadamer, 1999, pp. 28-29) Ignorarea naturii noastre biologice în numele culturii este o eroare
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
Sfântul Francisc a spus însoțitorului său, în noaptea în care a fost lovit de demoni în palatul unui cardinal: «Diavolii sunt vătafii Domnului nostru, însărcinați cu pedepsirea oamenilor. Cred într-adevăr că Dumnezeu le-a permis vătafilor săi să se năpustească asupra noastră, fiindcă șederea noastră aici, în palatul celor suspuși, nu dă exemplu bun celorlalți» (p. 831). Crăciunul la Grecio 9. ...În conventul din Grecio, acolo unde Fericitul Francisc, cu ocazia sărbătorii Nașterii Domnului, a cântat Evanghelia și a realizat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
decembrie, întunericul se lasă devreme, spre ora cinci, cu atât mai dens cu cât economia de electricitate a desființat, practic, iluminatul public al străzilor. Tot atunci represiunea se abate peste cele două piețe ale Bucureștilor. Brusc, un camion militar se năpustește drept în mulțime și strivește câțiva manifestanți; începe tirul în Piața Universității, în timp ce primele arestări golesc Piața Romană și străzile învecinate. Experiența celor arestați va fi evocată cu un dramatism sobru de eseurile lui Horia Roman Patapievici 26, care recreează
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
iasă la număr. În mai puțin de o jumătate de oră, orașul e în fibrilație, trecătorii se opresc în piață, studenții vin de pretutindeni. Spre ora 12, coloane compacte de la IMGB sosesc și ele, scandând "IMGB/ Face ordine", și se năpustesc în clădirea Universității "Ioan Mincu" unde se încaieră cu studenții. Un miting al Ligii Studenților e convocat în grabă, și liderii acestei organizații cer cu fermitate colegilor lor să nu se lase provocați de autorități. Un autobuz gol, care stătea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
contrarevoluționare. Minerii se agită, iar seara, când, imediat după încheierea unui meci de fotbal (!), televiziunea își oprește emisia, anunțând că e invadată de huligani, nu se mai controlează și se precipită către trenurile speciale care îi așteaptă, pregătite să se năpustească asupra Capitalei. La jumătate de drum însă, un inginer din Craiova, Ioan Mănucu, deși nu era de serviciu în noaptea de 13-14 iunie 1990, se prezintă la direcția CFR și oprește trenurile de mineri să treacă spre București, cerând să
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
gospodării țărănești supraviețuiesc cu mare dificultate într-o agricultură de subzistență. Or, aceste proprietăți minuscule predomină acum în lumea satelor. Încă de la începutul anului 1990, o mișcare spontană și foarte destructivă a inundat CAP-urile, ai căror membri s-au năpustit să smulgă to ce se putea împărți din avutul cooperativelor, și a distrus ce nu putea să împartă, fără ca autoritățile să schițeze măcar un gest care să oprească anarhia. În 1991, o lege agrară, faimoasa Lege 18, a răspuns revendicării
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
versuri. Și totuși, în ciuda propriei înclinații spre colportaj, Maestrul refuză hotărât să-i spună mai multe despre tânărul lui prieten (motivația e tipic lovinesciană: "Prin tăcere îți las câmpul deschis închipuirii"). Manevra dă roade iar Lulù, zărindu-și alesul, se năpustește asupră-i și-l cheamă la dans, cu intenția clară de a gusta, pe lângă plăcerea conversației, voluptatea apropierii trupești. Aflând că tânărul cu faimă de Don Juan nu știe să danseze, femeia nu dezertează, ci se mulțumește să rămână alături de
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
îl întîlnește pe W. A., începînd să nutrească o ură "împotriva jandarmilor și a comuniștilor". El devastează o sută de brazi acuzîndu-l pe proprietarul acestora de a fi informator al jandarmeriei, "deoarece s-a îmbogățit prea repede". În 1971, se năpustește cu un camion în mulțime pentru "a semăna panica" arestat, eliberat, îl regăsește pe W. A. din care face un model și un protector și pe care-l însoțește în noaptea de 18 spre 19 octombrie. Este vorba despre o
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
atât de înzestrat de la natură cu păduri și minereuri, cu pământuri a căror fertilitate nu se poate compara decât cu țărmurile Nilului, rămâne pe trei sferturi necultivat și neproductiv? De ce n-au fondat aici un imperiu dăinuitor galii când se năpusteau spre Grecia sau cruciații? Cu siguranță că hoardele din Tibet n-au găsit pe malurile Oceanului nici un teren pe măsura celui pe care iepele lor tocmai îl călcaseră în picioare. Cu siguranță că dacă seminția română a supraviețuit atâtor peripeții
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
târgului sunt înțesate de birtași, patiseri, gratargii, cofetari și cafegii, măscărici și de săli de dans sub frunziș. În pofida felurilor de mâncare grosolane, la ușa acestor localuri e îmbulzeală; lumea se bate pentru a intra. Zelul cu care populația se năpustește asupra târgului poate fi judecat chiar și numai după un singur fapt: în ziua sărbătorii Moșilor, birjele se închiriază cu un ducat (12 franci) pe oră. Trebuie să renunțăm a vorbi despre toaletele populare, de două ori mai bogate, în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
cu, în plus, un praf fin, înghețat, care pătrunde prin toți porii și se insinuează în locuințele cele mai bine închise; e o ciocnire între asprele vânturi ale Moscovei și brizele călduțe ale Peloponesului; sunt vânturile regiunilor polare care se năpustesc asupra bazinului Mediteranei, în urma ruperii echilibrului din oceanul atmosferic; e urletul Ursei septentrionale; e uraganul care ridică acoperișurile, răstoarnă hornurile și înghite sub avalanșă tot ce îi iese în cale. Crivățul face de obicei ravagii timp de trei zile; a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
încolo decât ferme cedate licitantului care oferă cel mai mult... De îndată ce fanariotul ajungea în Principat, nu-l mai preocupa decât un gând: să se îmbogățească pe sine și pe acoliții săi, păsări de pradă ce îl urmau puzderie și se năpusteau asupra țării 113... Turcii foloseau violența și furau pe față; grecii foloseau vicleșugul și se îngrășau cu hoții ascunse. Era o extorcare savantă alături de o tâlhărie scăpată de sub control. Extorcării îi urmară curând spolierea, surghiunul, pedeapsa capitală. Țara se depopulă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
că "deputații nu mai erau liberi; că bande de figuri sinistre, pline de viciu și de beție, oribile și hidoase precum crima, rușinea și degradarea înconjurau metropola; că pumnale se agitau sub paltoane zdrențuite; că acești tâlhari aveau să se năpustească asupra oamenilor de dreapta". Cităm acest eșantion de elocvență parlamentară pentru a arăta ce fel de vorbe usturătoare trebui să suporte ministerul Golescu. Or, aceste pretinse pericole erau inventate pentru o figură de retorică. Miniștrii, fiecare în parte, erau oameni
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
expediția împotriva Moldovei un fel de plimbare triumfală, înru slava căreia să zbârnâie pana cronicarilor. Se vede că, pentru planurile de cucerire a Europei, lui Mahomed îi trebuia o izbândă repede și hotărâtoare împotriva ghiaurului de la răsăritul Carpaților. De aceea năpustea asupra Moldovei cu o armie așa de mare, într-un anotimp așa de neprielnic. Soliman Pașa țintea spre Suceava, spre cuibul vulturului. De cum a intrat în Moldova, Soliman Pașa a văzut că satele sunt arse, hambarele golite, fântânele astupate ori
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
prin ceață și prin smârcuri în ușor dezgheț. Spre norocul românilor, Soliman s-a purtat întocmai cum și-a închipuit Ștefan Vodă că se va purta. Ațâțat parcă de zvonul buciumelor ca fiara flămândă de adulmecarea prăzii grase, și a năpustit spahiii și ienicerii spre miazănoapte. A copleșit, cu numărul, primele pâlcuri moldovenești. Totul se petrecea așa fel, încât Soliman se socotea biruitor: înainta mereu, zdrobea pâlcuri mari de moldoveni, lesne și cu puțină pagubă. În ceasul acela, hotărâtor pentru soarta
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
sulițele, săgețile și buzduganele românilor, venite de pretutindeni. Dar și iataganele otomane secerau cu nemiluita vieți românești. Cumpăna victoriei înclina tot spre Soliman Pașa. Atunci Ștefan Vodă a dat semn buciumașilor să îndemne călăreții și pedestrașii din preajma Vasluiului să se năpustească asupra vrăjmașului cu toată puterea, cu toată mânia, cu toată vitejia. Și, asemeni tuturor marilor eroi, nu s-a cruțat nici pe sine și a dat asalt în fruntea alor săi, în miezul cel îndârjit și mai fioros al armiei
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
gătită a Voievodului lovi în trei locuri din coastă și dindărăt. Acest atac principal, dat cu putere și repegiune, trebuia astfel călăuzit încât să rupă, deșteptând spaimele mulțimii. Au rămas înomoliți în mlaștină bivolii cu bombardele. Șiragurile învălmășite s-au năpustit unele asupra altora tăindu-se. Îndărăt nu mai putea nimeni ieși fără a se supune fierului. Cei care au răzbit prin luncă după ce au tăiat-o cu săbiile, au dat de alte bălți. Au năzuit mai departe și i-au
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]