1,904 matches
-
Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație, pentru ambele sexe și indiferent de originea socială. Înăbușirea revoluțiilor pașoptiste din principatele danubiene obstaculează materializarea acestor năzuințe educaționale. Cutremurul politic pașoptist are ca efect suspendarea întregului proces educațional, în condițiile în care rețeaua unităților școlare este paralizată. Reconstrucția politică a sistemului de învățământ și-a găsit primul impuls în Moldova, unde proaspătul domn Grigore Alexandru Ghica emite
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
78-79). Fără a nega ori minimaliza importanța educației religioase, centrul de greutate trebuie mutat pe educația naționalistă, realizată prin intermediul studiului istoriei: "Să facețĭ dar, din studiul istorieĭ naționale, partea cea maĭ principale a misuneĭ vóstre" (Melidon, 1874, p. 121). Aceeași năzuință secularizantă, de recentrare a identității naționale de pe piedestalul său creștin-ortodox pe fondul dat de trecutul istoric transpare și la Stef. C. Michailescu, inspector general al învățământului primar în următoarea decadă. Nu doar substanța educației morale trebuie să ia accente mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
patriotismul sunt în primul rând de domeniul instinctului" (p. 10). Sau, reiterând această teorie a naționalismului ca instinct primar, când enunță că "Patria și Patriotismul sunt primordial-instinctive. Pe noi ne preced Patria și iubirea de Patrie. Ne naștem cu asemenea năzuințe fundamentale. După noi rămân mai departe, moștenire firească urmașilor noștri" (p. 15). Probabil tot acesta este și motivul pentru care Delavrancea recurge la una dintre cele mai limpezi analogii organiciste, atunci când le transmite copiilor ideea Patriei ca ființă etnică ce
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a populației autohtone rămase locului. Statalitatea română își are originile în această reorganizare politică provocată de retragerea guvernământului roman: "Din epocha aqueasta începe un guvern nuou și autonom în Dacia nóstra" (Heliade Rădulescu, 1861, p. 40). Proiectarea în trecut a năzuințelor de viitor, filtrate prin ciurul posibilităților prezentului, este evidentă în descrierea principiilor fundamentale pe baza cărora funcționa acest nou guvern post-roman: "Primii colonni conservà âncŏ suvenirile republicei, și simțimêntele libertății și egalității îi făcurŏ a adoptà doctrinele salutarie a le
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
apriorismul românesc" începe cu noțiunile generale care alcătuiesc armătura conceptuală a filosofiei blagiene a culturii - "stil" și "unitate stilistică", "inconștient colectiv" și "personanță", "orizonturi spațiale și temporale" ale inconștientului, "accentul axiologic" și "atitudinile anabasică și catabasică", la care se adaugă "năzuința formativă" pentru a forma "matricea stilistică". Acceptând asumpțiile filosofiei germane a culturii (O. Spengler), Blaga pornește de la ideea existenței unui inconștient colectiv încuibat în străfundurile absconse ale conștiinței. Acesta nu doar că amprentează cu propria sa pecete stilistică orice manifestare
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Adrianopol din 1829, care a creat premisele pentru infiltrarea capitalului în economia românească, deschizând prin aceasta și calea spre nașterea burgheziei românești (Zeletin, 1925). Pe plan politic, forța motrice care a asigurat propulsia modelului răsăritean de societate națională a fost năzuința grupurilor naționale de autodeterminare, obstaculată de dominația imperiilor multietnice care nu au intrat în noua logică a statelor-națiune. Alte diferențe cruciale țin de elementele mitice instituționalizate ca parte integrantă a modelului răsăritean al societății naționale. În loc de individualismul prevalent în imaginarul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mihai Viteazul și lupta sa dețin un capital simbolic mult prea prețios pentru a nu fi exploatat politic. Din simbol al idealului unității naționale, Mihai este convertit într-un simbol al independenței, faptele acestuia însemnând pentru români "trezirea demnității și năzuinței spre independență" (Roller, 1952, p. 182). Formarea statului național român este pusă într-o corelație cauzală cu dezvoltarea capitalismului. Unirea Moldovei cu Țara Românească din 1859 s-a realizat din interesul concertat al burgheziei și vechii boierimi, care vedeau oportunități
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
p. 29). Formula doctrinară hibridă a național-comunismului, minată de contradicții ideologice, face însă ca lupta de clasă purtată de masele populare să fie îndreptată înspre "libertate și dreptate socială", cât și "pentru apărarea ființei naționale" (!) (p. 29). Această împletire a năzuințelor de justiție socială și împlinire națională creează nota de specificitate a "felului de a fi și de a gîndi a poporului român", marcând "destinul său istoric" caracterizat prin lupta "plină de sacrificii pentru libertate și unitate, pentru dreptul de a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
naționale participarea României în război, păstrându-se în același timp retorica războiului imperialist: Intrarea României în primul război mondial se cuvine înțeleasă în legătură cu sarcina obiectivă care se afla atunci în fața țării: realizarea statului național unitar. Era un țel care răspundea năzuințelor arzătoare ale maselor largi, ale întregului nostru popor. Iată de ce participarea României la război are o adîncă justificare istorică și un caracter de eliberare națională, deși, în ansamblu, ca fenomen general, primul război mondial a fost un război imperialist (Hurezeanu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
complet acomodat (și atrofiat) în metastructura naționalistă. Acest lucru este cel mai puternic vizibil în reafirmarea unității naționale în fața unității proletare, care deși continuă să fie o componentă importantă din meta-narativa național-comunistă, părăsește prim planul în favoarea ideii de unitate națională. Năzuința mitică spre unitate se manifestă și în tratarea evenimentelor revoluționare de la 1848. O succintă retrospectivă: manualele interbelice discutau acest capitol al istoriei românilor sub titlul "Revoluțiile dela 1848", urmărindu-se desfășurarea lor în mod defalcat, arătându-se apoi eșecul survenit
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
filosofice. Din Antichitate până în Renaștere, Constantin Aslam 1 Cf. Aristotel, Etica nicomahică, Cartea I, 1094 a 1103 a; Idem, Politica, Cartea I, Cap. III. De exemplu: "Cauza acestei situații (păstrarea sau înmulțirea la infinit a averii existente n. C.) este năzuința spre viață a omului, dar nu și spre viața cea bună." Politica, 1257 b; p. 61. 2 Cf. Aristotel, Metafizica, VI (E), 1, 1025 b 1026 a. Idem, Topica, VI, 6, 145 a; VIII, 2, 157 a. 3 "Mais le
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Mulți Ani” în sănătate și activitate, împreună cu Doamna Mariana și urmașul lor distins, prestigiosul, psihiatru Mustață Tiberiu, apreciat departe in America cea vestită! PROFESORUL DR. GHIORGHE MUSTAȚĂ - CONTINUATOR AL ȘCOLII HIDROBIOLOGICE IEȘENE În viață contează mult să ai idealuri și năzuințe. Adeseori, acestea sunt mai ușor de atins atunci când îți alegi călăuze - mari personalități demne de urmat. Pe parcursul carierei științifice și universitare a domnului profesor Ghiorghe Mustață cred că un asemenea exemplu a fost profesorul Ioan Borcea. Urmărind activitatea științifică a
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dovedit că erau incapabili să se desprindă, fie și numai temporar, de preocupările cotidiene aservite exclusiv condamnărilor obsesive ale calamităților ocupației, reale sau imaginare. În loc de a se asocia eforturilor comune în vederea elaborării unei formule a stabilizării viitoare, care să răspundă năzuințelor proclamate de programul întâlnirii, aceștia s-au angajat într-o campanie menită să atragă colegii israelieni să militeze împotriva ocupației. Însă cele trei zile la Granada au generat în cugetul meu rezonanțe încărcate de emoții evreiești. Asistând la ședința inaugurală
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în marea lor majoritate evrei 16" și că "majoritatea membrilor din conducerea Partidului Comunist din România (...) erau evrei, la începuturile istoriei sale"17. Deficiența acestor afirmații nu provine din lipsa de documentație istorică adecvată, ci se explică mai degrabă prin năzuința, mai mult sau mai puțin conștientă, de a pune în sarcina străinului răspunderea cu privire la tragedia provocată de dictatura comunistă. De aici reiese că evreii români, chiar și spre sfârșitul secolului XX, sunt percepuți, în optica acestor autori, dacă nu în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
în sarcina străinului răspunderea cu privire la tragedia provocată de dictatura comunistă. De aici reiese că evreii români, chiar și spre sfârșitul secolului XX, sunt percepuți, în optica acestor autori, dacă nu în mod fățiș, atunci măcar prin implicație drept elemente străine. Năzuința de a culpabiliza străinul este, fără îndoială, ilicită, căci este contrară adevărului istoric, dar în același timp este și dăunătoare, căci așa cum spunea pe drept cuvânt Norman Manea "câtă vreme o națiune nu este în stare să-și discute în
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
dispus să iau în calcul înscrierea la secțiile de uleiuri sau parfumuri, însă la secția de morărit...? Nu mă cred în stare să devin un morar cu diplomă", am spus ridicându-mă de pe scaun și am plecat. Astfel a ajuns năzuința mea de a studia la București la o cotitură fără nicio ieșire rezonabilă și, până ce tabloul situației în care mă aflam a ajuns să se clarifice definitiv, m-am găsit în plin sezon de toamnă cu multe zile de frig
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Orientul Mijlociu". În ceea ce privește drepturile palestinienilor, "în regulamentul de conduită al națiunilor, securitatea cuvenită unui stat este înscrisă la nivel egal cu justiția la care popoarele sunt îndreptățite. Aceasta înseamnă că fiecare popor are dreptul să-și determine destinul, să-și exprime năzuința națională și simțămintele cu privire la identitatea și cultura sa, prin alegerea nestingherită, de către nimeni, a formei de organizare politică ce corespunde dorințelor sale. Din acest motiv mă preocupă starea în care se află poporul palestinian. Doar știți că m-am pronunțat
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de a juca un rol activ în Orientul Mijlociu și nici perseverența, până la sfârșitul celui de-al doilea mandat ca președinte în 1995, de a traduce în practică aceste aspirații doar Franța nu a ieșit din comun față de alții prin aceste năzuințe în comunitatea internațională lucrurile se prezintă altfel sub aspectul obiectivelor, ba uneori chiar și sub aspectul formelor implementării practice a acestei politici. Astfel, în convorbirile cu regele Hussein (15 noiembrie 1982) la Paris, Mitterrand va reafirma poziții cunoscute, reformulând însă
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
este revelat cu asupră de măsură în caietele-manuscris. Într-o scrisoare către Titu Maiorescu, Eminescu considera propunerea magistrului de a-și asuma mult-grăitoarea calitate de profesor de filozofie [...] îndeajuns de măgulitoare și în acord cu întreaga mea aplicare firească 12. Năzuințele lui Eminescu erau, însă, cu totul altele; ca orice mare poet, el a aspirat spre straturile înalte ale sublimării. Evident că nu era mulțumit cu cât deprinsese la școală, fie ea și cea a studenției vieneze, din moment ce el însuși, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
criterii specifice, poezia se angajează în explorarea miezului ei ireductibil, în contemplarea esențelor pure, fenomen deosebit de pregnant în erotică (s.n.) unde [...] idealizarea femeii atinge câteodată treapta maximei spiritualizări: adorarea ei ca idee, creație a gândirii poetului și țintă supremă a năzuințelor sale de împlinire umană 61. O mențiune este însă necesară: poetul român nu exclude împlinirea erotică, o concepe doar în afara realului imediat, într-un trecut imaginar, în basm sau în vis, adică într-o lume a transcendenței 62, pentru că cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că suntem iarăși Împreună. Jelania sacadată a valurilor se destrăma Într-un fundal tot mai Îndepărtat, acoperit cu ritmul ce zguduia boxa de pe tejgheaua barului cu gemetele precipitate de deznădejde ale lui Michael Jackson, irupând ca un contrapunct visceral al năzuințelor noastre. Presimte el că o să meargă sezonul până-n septembrie Încolo, și la fel presimțeam și eu În timp ce pândeam contrapunctul zgomotului de sticlă spartă din mijlocul melodiei. Se duse să mai ia două halbe de bere, și o pizza, tot pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
istoria socială a României, prin frângerea sigiliului unui trecut conspirativ, se deschide o eră nouă. Iuliu Maniu vraciul medieval care a disecat atâta timp trupul țării, a fost arestat. Prin acest act de demnitate și de fermitate, Guvernul României îndeplinește năzuința mulțimii peste care a trecut tăvălugul exploatării și al asupririi. Zeci de ani de zile, pe scena politicii românești, vraciul medieval, stâlpul reacțiunii și al protestului a jucat farsa mântuirii sociale. Infam om al protestului și al distrugerii. Cap al
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
Mării Adunări Naționale, FILIP GELTZ CONVENȚIE CONSULARĂ între Republică Populară Română și Republică Cehoslovaca Prezidiul Mării Adunări Naționale a Republicii Populare Române și Președintele Republicii Cehoslovace, în dorința de a dezvolta și mai mult relațiile reciproce și colaborarea multilaterala, în conformitate cu năzuințele și interesele popoarelor celor două state, au hotarat să încheia prezenta Convenție și în acest scop au numit că împuterniciți ai lor: Prezidiul Mării Adunări Naționale Republicii Populare Române pe Aurel Malnasan, Adjunct al Ministrului Afacerilor Externe; Președintele Republicii Cehoslovace
DECRET nr. 298 din 25 august 1960 pentru ratificarea Convenţiei Consulare între Republica Populara Română şi Republica Socialistă Cehoslovaca. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125463_a_126792]
-
a culturii popoarelor în cauză progresul lor politic, economic, social și în domeniul educației, tratamentul lor echitabil și protecția lor împotriva abuzurilor; b. de a dezvolta capacitatea lor de a se autoguverna, de a ține seama în modul cuvenit de năzuințele politice ale acestor popoare și de a le ajuta în dezvoltarea progresivă a instituțiilor lor politice libere, potrivit cu condițiile specifice fiecărui teritoriu și ale poporului său și cu gradul lor diferit de dezvoltare; c. de a întări pacea și securitatea
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]
-
promova progresul politic, economic și social al locuitorilor din teritoriile sub tutela precum și dezvoltarea educației lor; de a favoriza, de asemenea evoluția lor progresivă spre autoguvernare sau independența, ținînd seama de condițiile specifice fiecărui teritoriu și popoarelor sale și de năzuințele liber exprimate ale popoarelor interesate și de dispozițiile care vor putea fi prevăzute prin fiecare acord de tutelă; c. de a încuraja respectarea drepturilor omului și libertăților fundamentale pentru toți, fără deosebire de rasă, sex, limba sau religie, si de
CARTA NA��IUNILOR UNITE*) din 26 iunie 1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125411_a_126740]