1,494 matches
-
soarele care Își schimbă locul pe cer, nisipul mării, codrii mișcători etc, pentru a sugera o agresiune În valuri și o rezistență de granit. Nici una din marile comparații romantice nu lipsește. Ele au ceva grandios și năprasnic: „Ca o stîncă naltă Ce din vîrf de munte saltă, Tună, se rostogolește, Cade, rumpe și zdrobește Codrii vechi din a sa cale PÎnă-n fund, În fund de vale, Astfel crunt ostașul meu...” Arta antitezei (Fiul Romei, de o parte, și nisipurile, codrii mișcători
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dar Într-o mică măsură, și o dialectică a elementelor. Acelea ce definesc sentinela romană, mitul, cu alte cuvinte, al trăiniciei hotarelor și al eternității ființei naționale, vin din lumea simbolurilor consistente și grandioase: falnic, tare ca un leu, stînca naltă, glasul ei tună, prăvălită - ea rumpe și zdrobește etc. La aceste imagini ale durității și forței, se asociază altele venite din aceeași sferă a maiestății triumfale: vulturul ce se rotește deasupra eroului și poartă cu el un memorabil dialog, calul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retrospectivă. Este vorba de acea parte din poem care rememorează „pustiul cel mare”: spațiul În care avusese loc, În timpurile fericite, Întîlnirea, dezmierdarea, libovul: „Acei munți pînă la nouri, acele stînci despicate, Ce răsună de suspinul dragostelor Înfocate, Acei copaci nalți și mîndri, marturi cu a lor umbrire De dezmierdări, de voroave, de libov și de iubire, Potica acea vestită ce-o treceam cu groază mare, Dar ne Înlesnea prilejul de-o furișă sărutare, RÎpele Întunecoase ce ferea cu tăinuiri A
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
chip evident simț pentru monumentalitate, vede grandiosul din natură. G. Călinescu nu-l citează (În Domina bona) printre scriitorii români care monumentalizează natura. Conachi este, totuși, printre cei dintîi care simte plăcere pentru „stîncile hioroase”, „petrele răsturnate”, „rîpele Întunecoase”’, „copacii nalți și mîndri”... El nu caută, e adevărat, În natură domuri; Însă că omul de iatac Conachi simte nevoia să dea o prelungire pasiunii sale În marile decoruri ale naturii nu mai Încape discuție. S-ar putea obiecta că, În definitiv
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
în versurile închinate poetului. Altminteri, femeia știe să-l privească, să-i citească în suflet și, edificată, știe și cum să preia inițiativa erotică (femeia "cu inițiativă" răspunzând "unei necesități sufletești" caracteristice individului contemplativ, cufundat "în nori și-n ceruri nalte"). Nu întâmplător, confirmând parcă "sugestiile" oferite de interpretarea lovinesciană, exegeții operei eminesciene au subliniat faptul că experiența sufletească din care a crescut Luceafărul și, în genere, lirica erotică eminesciană, se regăsește în mitul lui Amor și Psyche, după cum reiese și
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Bistrița e aproape Întotdeauna asemuită cu un mânz nărăvaș, căruia i se pune pentru prima oară frâul. În amintita poezie a lui Țațomir - ca de altfel și În alte poezii ale autorului - există serioase elemente formaliste: compasul unui inginer „saltă’nalt pe catalige”, iar În poezia În Munții Sibiului de Mircea Avram, un compas face „piruete”, trop ce trebuia evitat nu numai pentru că a mai fost folosit, ci și pentru că dansul compasului nu e potrivit pentru a sugera munca de concepție
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ea, Kogălniceanu o dă la lumină și o analizează, Negruzzi "șterge colbul de pe cronice bătrîne", Asachi, chiar, o recomandă ca limbă literară, deși face, în alte privințe, greșeli mari; ziarele, cum e Gazeta de Moldova, o analizează, o ridică în naltul cerului); când, cu un cuvânt, moldovenii culți sunt captivați și plini de literatură veche, atunci la urma, de care vorbeam mai sus, de care vorbește și Russo, adăugîndu-se influența actuală a paginilor pline de "limbă veche și-nțeleaptă", adăugîndu-se și
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a trud? asupra manuscrisului meu. CUV�NT �NAINTE Cu cele peste dou? mii de volume ? i dou? zeci de mii de articole, N. Iorga concureaz? cu bune ? anse pentru titlul de cel mai prolific savant din toate timpurile. �n semn de �nalt? pre? uire a meritelor sale ? tiin? ifice, l-au ales membru Academiile rom�n? , francez? , iugoslav? ? i polonez? , iar multe universit?? i, din toate col? urile lumii, au fost onorate s? -i acorde diplomă de doctor honoris causa. �n plus, acest om
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
fost neinten? ionat pus? de C.�Sion. �n lucrarea să Arhondologia Moldovei, Sion, un boier nemul? umit ? i primul pamfletar rom�n, ? i?a exprimat enervarea pentru faptul c? vornicul Dr? ghici se ridicase din r�ndurile boierilor m? run? i, devenind o �nalt? oficialitate ? i sfetnicul domnitorului Sturdza. Vornicul era un reprezentant cinstit ? i clar v? z?tor al autorit?? îi. �n Arhondologia Moldovei, Sion �i atribuie neamului Dr? ghici (? i multor al? i boieri) o fals? ascenden?? armean? sau chiar evreiasc?. A scris lucruri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Zulnia, care avea numai 33�de�ani ? i era �nc? frumoas? , nu se va rec? s?tori niciodat? , dedic�ndu?? i via? a celor doi copii ai ei. Această �nsemna practic munc? din greu, coș�nd acas? rochii pentru doamnele din �nalta societate. Ceea ce �nsemna s? r? cie ? i priva? iuni ? i totodat? mutarea dintr? un loc �n altul, a? a cum �? i amintea Iorga, �m�na? i de biciul nevoii�, �ncerc�nd s? g?seasc? o chirie mai mic? ? i lu�nd
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spa? iu editorial �n �Neamul rom�nesc� pe care acesta nu? l merită. Erudi? ia să �l f? cea s? fac? remarci ironice, ? i, de dragul de a?? i exercita spiritul biciuitor �? i rezervă spa? iu pentru replici sarcastice, uit�nd de �n? elepciunea mai �nalt? de a l? să unele vorbe de duh nerostite. Ego? ul s? u formidabil d? dea impresia c? se sim? ea aproape infailibil ? i c? era singurul care de? inea adev? rul �n probleme istorice, politice ? i literare. Iorga p? rea s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
că s? le dicteze acestora simultan o carte, o pies? ? i un editorial. Spiritul relat? rîi lui Stahl este dominat de caracterul apocrif al incidentului. F? r? ajutorul magnetofonului, al procesoarelor de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor �nalte tehnologii�, Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea ? i excep? ionala lui memorie. S? ne �ntreb? m ce ar fi putut realiza av�nd la dispozi? ie �nalta tehnologie! � F? c�nd naveta �ntre Bucure? ți ? i V? lenii de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
magnetofonului, al procesoarelor de cuvinte, al computerelor, al avioanelor sau al altor �nalte tehnologii�, Iorga se bizuia pe etica muncii, mintea ? i excep? ionala lui memorie. S? ne �ntreb? m ce ar fi putut realiza av�nd la dispozi? ie �nalta tehnologie! � F? c�nd naveta �ntre Bucure? ți ? i V? lenii de Munte, cobora �ntotdeauna (la ambele capete ale liniei) cu un articol sau un proiect de carte. Că s? ne facem o oarecare idee despre randamentul lui Iorga, am
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
stă universitar era �nso? it de un boier, ? i?a luat totu? i cu el c�teva c? r? i de istorie a Bizan? ului �n caz c? era arestat 165. A primit foarte multe scrisori av�nd ca subiect tulbur? rile. �nalta societate bucure? tean? era indignat?. O mare doamn? , un fel de �v? duv? de duce�, nu?? i putea st? p�ni indignarea, amintindu? i lui Iorga c? p�n? ? i Frederic cel Mare pusese �n scen? piese fran? uze? ți, iar Goethe ? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
ia bunilor rom�ni�, �n tradi? ia lui B? lcescu, �că s? dea glas rom�nilor f? r? glas sau drepturi: ??rănii�171. Iorga scotea �n eviden?? c? �Fr?? ia� fusese fondat? �ntru ap? rărea limbii ? i literaturii rom�ne ? i a �naltelor interese ale poporului rom�n, care trebuie considerate că alc? tuind o unic? fiin?? spiritual? �172. �n timpul �ntrunirilor de la Ia? i i? a venit lui Iorga ideea fond? rîi unui ziar care s? devin? purt? torul de cuv�nt al noului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
puneau �n scen? piese de Caragiale ? i Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invită actori profesioni? ți de la Bucure? ți. Apoi lecturi poetice, concerte de muzic? popular? ? i spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al s? m?n? toristului Iorga 217. �nalta societate bucure? tean? �?i b? tea joc de aceast? �vilegiatur? �, numind? o �Neamul rom�nesc� al lui Nicolae Iorga 218. Iorga a fost un membru activ al Ligii culturale, fondat? �n 1891 pentru men? inerea contactelor culturale �ntre rom�nii află? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
s? a sf�r? it ? i cu expectativa. Noul rege, Ferdinand, era nepotul s? u. Acesta era un om slab, ezitant, boln? vicios ? i predispus la accese bru? te de furie. Mul? i intelectuali rom�ni �l porecleau �Fritz�. Atunci c�nd �naltele oficialit?? i germane i? au amintit de �datoria� sau de �onoarea� să, a replicat prompt c? sentimentele de datorie ? i onoare �s�nt cunoscute ? i rom�nilor, dar se ? ție ? i felul �n care trebuie �n? elese aceste sentimente, f? r? s? fie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
al Statelor Unite, avea toate motivele s? exulte. Titlul editorialului s? u era: America lui La Fayette vine �n ajutorul Fran? ei martirizate. America �? i va pune industria la dispozi? ia Alia? ilor. �n alt editorial, intitulat Misiunea Americii, Iorga ? i?a exprimat �nalta opinie asupra ? elurilor r? zboiului american ? i mai ales fă?? de sus? inerea de c? tre Pre? edintele Wilson a principiului autodetermin? rii93. Pentru frontul de vest, intrarea �n r? zboi a Statelor Unite nu putea surveni �ntr? un moment mai potrivit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
plinesc ? i c�nd se �mplinesc. Acest lucru pare s? fie adev? raț pentru na? iunile Lumii a Treia, iar Rom�nia era mai mult dec�ț orice o na? iune subdezvoltat?. Că �n multe alte ?? ri ale Lumii a Treia, cea mai �nalt? aspiră? ie � �n Rom�nia era numit? �unitatea na? ional? � (azi i se spune �eliberarea na? ional? � � fusese realizat?. Problemele aproape de nerezolvat erau considerate că secundare �n timpul acestei lupte pentru eliberare na? ional?. Problemele acestea au ie? it dureros la iveal
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
remediate. La Bucure? ți, lui Iorga i se deșchideau �n fă?? posibilit?? i mult mai mari dec�ț confrunt? rile cu Cuza sau luptele m? runte �n privin? a antisemitismului sau a ego? urilor. Aceste oportunit?? i mai mari ? i cerin? e mai �nalte reclamau �ntoarcerea lui Iorga, �n favoarea c? reia se ridicau tot mai multe voci. Al? îi, cu mult mai pu? ine merite �n realizarea unirii dec�ț Iorga, �? i croiau drum spre averea public?. Chiar dac? pe Iorga �l revoltă, cu această se ocupă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
prejur? ri at�ț de turbulențe. Normalizarea situa? iei financiare a acestui stat proasp? ț unificat era esen? ial?. Dar, dup? tradi? ie, finan? ele erau controlate de Partidul Liberal. De ceea ce avea nevoie ? ara era un expert �n finan? e de �nalt? clas? , un tehnocrat. Ceea ce Vlad nu era. Personalitatea lui era incontrolabil? , gesturile lui atunci c�nd lua cuv�ntul �n Adunare frizau ridicolul �n loc s? inspire respect. Cea mai puternic? voce din Adunarea Na? ional? apar? inea deputa? ilor noului
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
o dispozi? ie aproape revolu? ionar? , ca reac? ie la felul �n care �l trata Br? tianu. Tonul �Neamului rom�nesc� era distinct ? i radical de st�nga. Iat? unul dintre articolele sale care ilustreaz? acest lucru. Scriind despre �Dulcea decaden?? � a �naltei societ?? i�, resping�nd preten? ia acesteia de a fi o elit? , Iorga spunea urm? toarele: �Oamenii ace? tia ai �naltei societ?? i au numai privilegii, dar nici o r? spundere. Ei nu s�nt produsul istoriei, ci al unei bune investi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
distinct ? i radical de st�nga. Iat? unul dintre articolele sale care ilustreaz? acest lucru. Scriind despre �Dulcea decaden?? � a �naltei societ?? i�, resping�nd preten? ia acesteia de a fi o elit? , Iorga spunea urm? toarele: �Oamenii ace? tia ai �naltei societ?? i au numai privilegii, dar nici o r? spundere. Ei nu s�nt produsul istoriei, ci al unei bune investi? îi ? i al unui noroc scandalos. Au o singur? dorin??: s? fie v? zu? i ? i s? se vorbeasc? despre
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
1924, guvernul a scos �n afara legii Partidul Comunist. Nu prea mul? i etnici rom�ni au v? rsat lacrimi, chiar dac? , m? sura respectiv? �nc? lca principiile democra? iei. Pentru cea mai mare parte a etnicilor rom�ni, comunismul �nsemna �nalt? tr? dare; Partidul Comunist Rom�n a trecut �n ilegalitate, av�nd circa o mie de membri ? i nu a constituit niciodat? un partid important �n perioadă interbelic?. Printre membrii lui se aflau pu? ini etnici rom�ni, dar, �n schimb, un mare num
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuteaz? ei s? vin? aici cu dezgust? toarele lor nume gali? iene care le? au fost impuse de �mp? ratul Iosif al ÎI? lea? � (...) ��ndr? znesc aceste partide ale minorit?? îi evreie? ți s? pretind? c? ocup? acela? i loc �nalt că ? i evreii francezi ? i italieni�98. Din nefericire, situa? ia din Rom�nia nu sem? na deloc cu situa? ia evreilor din Fran? a ? i Italia. Comunitatea evreilor din Rom�nia (că ? i al? i evrei din Europa de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]