2,620 matches
-
printr-o ușă semicirculară. Pronaosul are o boltire en berceaux, sprijinită pe pereții laterali și vestici. Pronaosul este despărțit de naos printr-o arcadă semicirculară înaltă și prin pilaștri pictați pe zid. În partea superioară a pronaosului se află cafasul. Naosul are o cupolă semisferică, puțin adâncă, sprijinită pe patru arcade semicirculare. Altarul are o boltă în formă de semicalotă, cu o fereastră în axul estic. Iconografia bisericii este realizată în anul 1886 în stil neorenascentist de către pictorul N. Roteanu și
Biserica Talpalari () [Corola-website/Science/317941_a_319270]
-
în sistemul „în căței”. Din punct de vedere planimetric se înscrie în tipul IV, cu absida altarului semicirculară. Pronaosul (3x6m) este tăvănit și este prevăzut cu un sistem de grinzi longitudinale și transversale care au menirea de a sușține turnul. Naosul (7,20x5m), este boltit, cu o boltă semicilindrică longitudinală, clădită din scânduri late de brad. Raza altarului este de 3,5 metri. S-au păstrat fragmente din vechea talpă, înnădită cu scoabe de fier de la ultima restaurare, doar la fațada
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
la sfârșitul secolului al XVIII-lea se mută în partea de hotar numită „Izvor”. La 1840, când se aplică planul de sistematizare, dar și datorită diferendelor de hotar cu locuitori din satul vecin Sinersig, se mută pe vatra actuală. Bolta naosului, iconostasul și pereții altarului au fost acoperiți cu pictură, azi, din păcate, deteriorată aproape în totalitate. Abia se mai disting pe bolta navei fragmente din Isus Pantocrator, Isus în fața lui Ana și Caiafa, Isus în fața lui Pilat, Sărutul lui Iuda
Biserica de lemn din Căpăt () [Corola-website/Science/317953_a_319282]
-
o arată în primul rând prin arhitectura interioară, prin slujitorii care au deservit-o și prin enoriașii ei ajunge să ocupe un loc distinct între zidirile religioase ale Iașului, începând din secolul al XIX-lea. Biserica actuală se distinge prin naosul aproape rotund și foarte generos și prin pronaosul redus în dimensiune, ceea ce dă posibilitatea credincioșilor să se apropie foarte mult de Sfântul Altar. Catapeteasma, lucrată din lemn de stejar și tei, cu pilaștri și capiteluri corintice, a fost poleită în
Biserica Buna Vestire din Iași () [Corola-website/Science/317952_a_319281]
-
a referit că nu va mai bea decât la crâșmele din jurul bisericilor Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru. Biserica a fost radical reparată și îmbunătățită între anii 1895-1898, „din veniturile sale”, după cum atestă o inscripție aflată pe peretele interior sudic al naosului. Cu acel prilej, pe peretele sudic a fost adăugat un pridvor pătrat, pe unde se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
aflată pe peretele interior sudic al naosului. Cu acel prilej, pe peretele sudic a fost adăugat un pridvor pătrat, pe unde se intră în lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele patru triunghiuri de sub boltă, cu figuri de sfinți și de evangheliști. Tot atunci, pe peretele sudic al naosului, deasupra stranei arhierești, s-a amplasat o placă neagră cu următoarea inscripție: "Acestă sfântă biserică fondată
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
lăcașul de cult. Tot atunci, zugravul polonez Leon Panasinschi a pictat unele porțiuni din pereții absidelor naosului și ai altarului, ca și cele patru triunghiuri de sub boltă, cu figuri de sfinți și de evangheliști. Tot atunci, pe peretele sudic al naosului, deasupra stranei arhierești, s-a amplasat o placă neagră cu următoarea inscripție: "Acestă sfântă biserică fondată de Losonschi în anul 1810, cu patronii sfântul Gheorghe și sfânta Ecaterina, s'a reparat radical și îmbunătățit din veniturile sale, sub conducerea epitropilor
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
între care o Evanghelie în limba greacă din 1793, o Evanghelie în limba slavonă în 1803 și zece tipărituri realizate în timpul păstoriei mitropolitului Veniamin Costachi (1803-1842), între care Evanghelia de Neamț din 1821. Paharnicul Iordache Lozonschi a fost înmormântat în naosul bisericii, pe piatra sa funerară, din marmură albă, fiind trecut anul 1818 ca an al decesului. În curtea bisericii se află un lumânărar, ctitorit de familia prof. univ. dr. Constantin Marinescu în memoria dr. Gheorghe Călin. Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
se află un lumânărar, ctitorit de familia prof. univ. dr. Constantin Marinescu în memoria dr. Gheorghe Călin. Biserica „Sf. Gheorghe” - Lozonschi are un plan treflat, cu absidele laterale și absida altarului de formă semicirculară și cu o turlă octogonală deasupra naosului. O particularitate arhitectonică o constituie fațada de apus semicirculară, ca și absida altarului, ceea ce a fost probabil o influență venită din Armenia, prin Rusia. Ea este construită din piatră, cu ziduri masive, tencuite și văruite. Edificiul este înconjurat de un
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
și văruite. Edificiul este înconjurat de un brâu simplu, aflat deasupra ferestrelor. Acoperișul bisericii este în două ape, în șarpantă, iar pe absidele laterale și pe capete în formă semicirculară. În interior, spațiul este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face printr-un pridvor pătrat, de dimensiuni reduse, adăugat ulterior pe fațada sudică. La partea superioară a pridvorului se află un fronton triunghiular, de inspirație clasică. În interior, bolta centrală se sprijină, spre răsărit
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
biserica de către un zugrav moldovean anonim. În afară de cele patru icoane împărătești, toate icoanele catapetesmei sunt nedemontabile, făcând corp comun cu peretele de sculptură. Biserica este parțial pictată în frescă în ulei, în stil neoclasic, de către zugravul polonez Leon Panasinschi. În naos se află cei patru evangheliști în triunghiurile de sub boltă, precum și patru panouri cu portrete de sfinți în mărime naturală în absidele laterale. Alte patru panouri se află pictate în absida altarului.
Biserica Sfântul Gheorghe - Lozonschi din Iași () [Corola-website/Science/317954_a_319283]
-
case egumenești și chilii pe ruinele caselor domnitorului Mihai Racoviță. Tot călugării greci au adus aici părticele din moaștele a trei sfinți: Haralambie, Teodor Stratilat și Mihail Sinador (Mihail al Sinadelor), aflate și astăzi spre cinstire în partea dreaptă a naosului , într-o cutie argintată cu inscripții grecești. În altar se păstra o bucățică din Crucea Mântuitorului. În exteriorul bisericii, lângă peretele nordic al pridvorului, se află o piatră funerară de marmură cu următoarea inscripție în limba română cu litere chirilice
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
lui Lazăr și Sf. Ierarh Lazăr. Cu acel prilej, a fost aurită crucea de pe acoperișul pridvorului. Biserica „Sf. Lazăr” din Iași are formă dreptunghiulară, cu peretele altarului în formă de semicerc. Interiorul bisericii este compartimentat în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul este mai jos decât restul bisericii, în pronaos pătrunzându-se după urcarea câtorva trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
în pronaos pătrunzându-se după urcarea câtorva trepte. Deasupra pronaosului se află cafasul în care se intră de pe o ușă aflată în peretele din stânga. Lângă ușă se află pictat un lung pomelnic al binefăcătorilor acestei biserici. Pronaosul este separat de naos printr-o arcadă largă sprijinită pe pereții longitudinali ai edificiului.
Biserica Sfântul Lazăr din Iași () [Corola-website/Science/318008_a_319337]
-
pereții sunt ornamentați cu o cornișă sub streașină, cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
cu un brâu de cărămidă tencuită sub geamuri, având o ușă de intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
intrare și în partea sudică a absidei altarului. În interior, pereții sunt simpli, fără ornamentații deosebite. Pronaosul este depășit de naos printr-o arcadă la boltă. Pronaosul și naosul au la partea superioară o boltă semicirculară. Altarul este depășit de naos tot printr-o arcadă care se profilează deasupra catapetesmei. În peretele nordic al altarului se află o nișă cu rol de proscomidiar. Printre obiectele de valoare pe care le posedă biserica sunt de menționat: În jurul bisericii a fost un cimitir
Biserica Cuvioasa Parascheva din Iași () [Corola-website/Science/318005_a_319334]
-
s-a utilizat fierăstrăul, toate bârnele fiind tăiate din topor, inclusiv capetele celor trei bârne prelungite în console, la colțurile navei și altarului. Interiorul nu este pictat și nici nu se observă urme de pictură, cu excepția ușilor împărătești. Ancadramentele ușilor naosului și pronaosului sunt împodobite cu motivul frânghiei încadrat de linii în zig-zag și rozete cu petale înscrise în cerc. Clopotul bisericii datează din 1780. S-au făcut lucrări de restaurare în anul 1977.
Biserica de lemn din Fâșca () [Corola-website/Science/318011_a_319340]
-
Biserica mănăstirii poartă hramurile „Adormirea Maicii Domnului" și „Pogorârea Sfântului Duh". Biserica este o construcție din lemn pe fundație din bolovani de piatră legați cu ciment. Aceasta are formă de navă, fără turlă. Spațiul din interior este compartimentat în altar, naos, pronaos și pridvor închis. Sfântul Altar este luminat de o fereastră mare la est și una mică la proscomidiar, spre nord. Catapeteasma din lemn de tei, poleită cu bronz, este pictată de un anonim. Pereții bisericii nu au pictură, locul
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
Eleusei. Deși cronologic aparține aceleiași perioade cu iconostasul, expresia tristă, combinată cu tandrețea de pe chipul Mariei indică opera unui alt meșter, activ probabil la Poiana Mărului, de unde tradiția spune că au purtat-o până la Valea Neagră primii călugări stabiliți aici. Naosul, mult mai spațios decât pronaosul, primește lumina de la o fereastră din sud și o alta din nord. Acesta se separă de pronaos printr-un perete din scândură care coboară de la boltă până la aproape trei metri de pardoseală și prin cei
Biserica de lemn din Schitul Valea Neagră () [Corola-website/Science/323480_a_324809]
-
se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri ignifugate. Edificiul are un acoperiș din tablă vopsită în culoarea portocalie, cu trei turle octogonale deasupra altarului, naosului și pronaosului. Crucile de pe turle sunt înfipte în câte o semilună, ca simbol al luptei românilor împotriva turcilor. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu absidele laterale și absida altarului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
altarului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu trei uși: una pe latura de vest, una pe latura vestică a pridvorului și alta în peretele sudic al altarului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pridvorul are formă poligonală și a fost atașat pe latura sudică a pronaosului, având o intrare separată de cea în pronaos. Catapeteasma este sculptată în lemn și bogat ornamentată, având o zugrăveală foarte frumoasă. Ea a fost confecționată
Biserica de lemn din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323484_a_324813]
-
una dintre cele mai vechi biserici de lemn din Muntenia. Este una dintre bisericile călătoare, fiind adusă din zona muntoasă a Munteniei și ridicată pe locul actual înainte de anul 1862. Se remarcă prin structura bine păstrată. Pisania peste intrare în naos, pomelnicul și inscripția de pe masa altarului, constituie valoroase izvoare documentare. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . După tradiția locală, biserica de lemn este una călătoare, fiind adusă în Bujoreni, fost Asan Aga sau Costieni, dintr-
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
căruia s-a ridicat lăcașul. Rândul de sus și toată partea dreaptă continuă cu "„Paminighi Titori Oprea, Marga, Icsinie, Bratina, Dragomira sin Vlada, Tudora sin Bandul ... sin ...”" Ctitorul Oprea nu poate fi altul decât pârcălabul de pe pisania de la intrarea în naos, iar numele care îl urmează sunt foarte probabil membrii ai familiei sale și alți ctitori locali. În centru se poate citi: "„Pominighi leatu pan Ianache veac[u] veacului jupăneas[a] dumisale Stan...”". Această parte se poate referi la un proprietar
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]
-
care a fost demolat pridvorul închis cu scânduri, a fost refăcut turnul și acoperișul, iar întreaga biserică a fost așezată pe o fundație nouă de beton. Această biserică prezintă un plan întâlnit în Muntenia centrală, cu pronaos mai îngust decât naosul. Altarul este și el mai îngust și terminat dreptunghiular. Retragerile sunt minimale, la numai câțiva centimetri depărtare de îmbinările de colț ale naosului. În elevație se remarcă pereții din bârne de stejar fățuite și încheiate în cheotori netede, bisericești, în
Biserica de lemn din Bujoreni, Teleorman () [Corola-website/Science/322898_a_324227]