10,006 matches
-
celor care se vor mai întoarce când și când pe meleagurile noastre... Că ar fi opera naturii, și a milioanelor de ani. (și-a revenit. Acum este chiar fericit amintindu-si de proiectul din tinerețe și rememorând imagini din munții natali.) CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Aș fi făcut țara mea cea mai cunoscută din lume. Așa cum se îngrămădesc toți din lume ca să vadă minunile Egiptului, s-ar fi revărsat asupra locurilor din Parâng. (e satisfăcut) He, he, he, aș fi adus bani frumoși
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 by http://confluente.ro/Brancusi_piesa_de_teatru_in_trei_parti.html [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
în glas, e prospețime de grai moldovean, clar și dulce în dicție... Cântă răscolitor, pur, într-o sonoritate armonizată și cu texte alese. Multe cântece îi aparțin în ce privește textul și melodia. Într-unul cântă jalea de la Vadu Roșca, satul ei natal, nimicit de Siretul scăpat din diguri în 2005, când a măturat furibund totul în cale, până la mistuirea în Dunăre. Cântecul se numește „Fir-ai Siret blestemat”! Durerea cuprinsă în el e învolburată în furia apelor fără maluri și zguduie malul
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402342148.html [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
marcat începuturile creștinismului, inclusiv despre clădirile ce sunt cuprinse în patrimonial UNESCO. În acest oraș încărcat de istorie, turistul este surprins de mulțimea de bicicliști, de originalitatea Muzeului Dante,( scriitorul care s-a născut la Florența și alungat din orașul natal, dar finalizând “Divina Comedie “ în Ravenna) și de Mormântul acestuia. Citind acest reportaj, pot spune, că mă bucur de orice pagină din carte acum, pentru că presimt frumusețe începutul, dar poate că așa arată adevărata iubire de adevăr și cunoaștere. Poetul
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1484992132.html [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
la oraș. Preferați civilizația urbană sau pe cea rurală? Privesc orașul - funicar -/ Cu oameni mulți și muri bizari, (...)/ Și orologiile bat -/ Dar nimeni nu le mai ascultă/ De vorbă multă, lume multă. (Privesc orașul - furnicar). Aș vrea să văd acuma natala mea vîlcioară/ Scăldată în cristalul pârâului de-argint,/ Să văd ce eu atîta iubeam odinioară:/ A codrului tenebră, poetic labirint;// Să mai salut o dată colibele din vale,/ Dorminde cu un aer de pace, liniștiri,/ Ce respirau în taină plăceri mai
INTERVIU CU MIHAI EMINESCU de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 by http://confluente.ro/florin_t_roman_1491315119.html [Corola-blog/BlogPost/374561_a_375890]
-
18.500 de evrei deportați. Mama a provenit dintr-o familie de coloniști germani din Alsacia, a fost casnică și s-a ocupat de opere sociale. Studiile primare, gimnaziale și o parte din cele liceale le-a urmat în localitatea natală, la București și la Câmpulung-Muscel. Și-a continuat sudiile universitare la București și în 1949 a absolvit cursurile Facultății de Istorie (Secția de Istorie Universală, Bizantină și Istorie Modernă), ale Facultății de Drept și ale Facultății de Filologie (Secția Filologie
DOCTOR HONORIS CAUSA AL UNIVERSITĂŢII DIN CRAIOVA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2189 din 28 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1482931693.html [Corola-blog/BlogPost/373138_a_374467]
-
Publicat în: Ediția nr. 718 din 18 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Povestire de Titina Nica Țene. Ilustrație de Catinca ȚENE, clasa IV-a. Portmoneul Iulie 2012. O zi splendida cu soare mult ca în zilele copilăriei mele din satul natal. Nepoata mea, Anastasia, de trei ani ,petrecuse câteva luni la bunica din partea mamei ,Viorica , în comuna Bobota jud. Sălaj. O comună cu oameni hărnici și bogați. Acolo a făcut cunoștință cu găinile, puii, cățelul, pisica, porcul și alte viețuitoare. Era
PORTMONEUL, POVESTIRE PENTRU COPII DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Portmoneul_povestire_pentru_copii_de_ti_al_florin_tene_1355899258.html [Corola-blog/BlogPost/341435_a_342764]
-
scurte, fără înflorituri sau figuri de stil sofisticate, ceea ce va determina cititorul să întoarcă pagina, tot mai interesat de evoluția acțiunii sau conflictului din fiecare capitol al cărții, dar și al vieții povestitorului. Am reținut datele interesante despre satul său natal, din apropierea Mangaliei, un sat tipic zonei dobrogene, scena colectivizării forțate, atât de tragică pentru România acelor ani, aventurile prin școlile timpului, precum și începuturile sale de pescar amator, care sunt o caracteristică a oamenilor din preajma mării și care la maturitate devine
REACTIILE UNOR PERSONALITATI LA SCRIERILE MELE. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2045 din 06 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1470481912.html [Corola-blog/BlogPost/343102_a_344431]
-
își intitulează prof. Aurel Gheorghiță eseul, care, s-ar putea altfel? Ne plimbă și pe la casa părintească, ar fi suficient pentru oricare dintre noi, nostalgicii anilor pe care nu-i vom mai întâlni. Doar dorul ne poartă la legendarele plaiuri natale și pentru că acolo e școala, sunt prietenii și lumea pe care am cunoscut-o, susține prof. Silvestru Pânzariu de la Siret; este locul unde aștepți să ți se deschidă o poartă, a profesorului plecat din sat și revenit acasă, chemat de
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418080379.html [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
le caut, deși n-am renunțat la a-mi aduce în față pe cei care și-au lăsat casele mutându-se acolo unde toți ne simțim îndreptățiți să ajungem. Dacă se poate, după „ultima întâlnire cu casa părintească și satul natal”, cum ne convinge să procedăm Corneliu Văleanu. În ce privește părintele Ion Andrioaie, cu poeziile „Dor de mamă”, „Căsătorie de probă” și „Picătură de spiritualitate”, rămân pentru toți cerințe de respectat ale creștinătății. Dorul de casă devine un mister pe cale de dispariție
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418080379.html [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
Acasa > Manuscris > Amintiri > TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 721 din 21 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului Obiceiurile și Tradițiile, de pe meleagul natal, sunt înscrise în genealogia Spiritualității românești. Cântecele și dansurile Munteniei, învăluite în cântecul melodios al fluierului și cel duios al cavalului, exprimă bucuria de a trăi și dorul iubirii de viață... Purănenii sunt oameni pătimași ce iubesc spicul grâului, câmpia
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
car cu sănătate Să-ți fie sufletul scăldat în stropi de bunătate Să ai oricând în drumul tău un soare zâmbitor Să ai alături chipuri dragi și-un înger păzitor. SĂRBĂTORI PLINE DE MAGIA IUBIRII ! Referință Bibliografică: TRADIȚII ȘI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 721, Anul II, 21 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Traditii_si_obiceiuri_natale_purani_de_floarea_carbune_1356116685.html [Corola-blog/BlogPost/358059_a_359388]
-
este necesar, dar și pentru a-i intimida atât de ceilalți deținuți cât și pe potențialii susținători ai partizanilor, organele de Securitate i-au înscenat lui Traian Marinescu Geagu o “fugă de sub escortă” în timpul unei reconstituiri planificate în localitatea sa natală, Izvoarele (azi în componență comunei Voinesti-Dambovita). N-ar fi fost prima. Pe 4 februarie 1950, o altă echipă a pus în practică același scenariu, executandu-l pe profesorul Dumitru Apostol, liderul altui grup de insurgenți din județul Muscel, în localitatea
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
azi în componență comunei Voinesti-Dambovita). N-ar fi fost prima. Pe 4 februarie 1950, o altă echipă a pus în practică același scenariu, executandu-l pe profesorul Dumitru Apostol, liderul altui grup de insurgenți din județul Muscel, în localitatea sa natală, Suici. Stranie coincidență. În zorii aceleeasi zile de 4 februarie 1950, dubă carcerala a oprit la intersecția șoselei Campulung-Targoviste cu drumul ce ducea către biserică din centrul localității Izvoarele. I-au scos lanțurile și cătușele și i-au spus că
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
monument funerar chiar pe locul în care a fost asasinat, donând Memorialului de la Sighet hainele lui Traian, păstrate cu sfințenie. Hainele partizanului dâmbovițean, ajuns fugar urmărit la nivel național după arderea urnelor de vot la 19 noiembrie 1946 în comuna natală, constituie un exponat tulburător, ilustrând, tăcute, barbaria sistemului totalitar de tip comunist. Nu am reușit să ajung personal la Sighet, să vizitez Memorialul, așa cum au făcut-o până acum zeci de mii de români, bătrâni și tineri, dornici să înțeleagă
Viata si moartea: Adevărul despre partizanul anticomunist dâmboviţean Traian Marinescu Geagu by http://uzp.org.ro/viata-si-moartea-adevarul-despre-partizanul-anticomunist-dambovitean-traian-marinescu-geagu/ [Corola-blog/BlogPost/93922_a_95214]
-
Pentru mine, care de peste un deceniu trăiesc într-o țară democarata, si pentru mulți alții, atitudinea cu care autoritățile române tratează astfel de cazuri, sfidează nu doar normele de drept dar și pe fiecare cetățean care populează sau vizitează țara natală. Pentru noi, cei care l-am cunoscut pe Ciprian, nu am pierdut doar un pianist, dirijor și solist vocal ci în primul rând un om cu un caracter excepțional. Dincolo de orice injustiții și eschivări omenești, Cipri a plecat cu sufletul
PLECAT DIN ARIZONA, MUZICIANUL CIPRIAN FODOREAN A FOST UCIS ÎN TIMPUL SUSŢINERII EXAMENULUI DE ŞOFERI PROFESIONIŞTI ÎN CLUJ! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Plecat_din_arizona_muzicianul_ciprian_fodorean_a_fost_ucis_in_timpul_sustinerii_examenului_de_soferi_profesionisti_in_cluj_.html [Corola-blog/BlogPost/348200_a_349529]
-
viziunea impresionantă din peșteră și dialogul cu Iisus Hristos, întruchipat din lumina divină de „dincolo de curcubeu”, tânărul biolog și fost ateu, se va întoarce acasă, cu gândul de a se consacra studiului Sfintelor Scripturi. La sosirea în Ploiești, orașul său natal, Mihai nu mai recunoaște, pentru început, drumul spre casă, spre Biserica „Trei Ierarhi”, în a cărei casă parohială locuise împreună cu părinții, deoarece sfânta biserică fusese ascunsă de noi blocuri masive de locuințe. „Degetul arătător” al dictatorului ateu a făcut să
TEISM ŞI ATEISM ÎN PROZA ANTI-COMUNISTĂ de GEORGE BĂJENARU în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/george_bajenaru_1476075751.html [Corola-blog/BlogPost/380894_a_382223]
-
simțea în atmosfera de sărbătoare, un cald omagiu trimis demiurgului muzicii românești, GEORGE ENESCU. Muzica serafică enesciană s-a auzit ca un murmur dulce de izvor, o chemare de readuceri aminte de mirifica Bucovină, o cântare de slăvire a plaiului natal, a încântat publicul. Enescu este un tulburător poet al compoziției, un desăvîrșit tehnician al sunetului dumnezeiesc, ne ajută să simțim în toată ființa noastră muzica adevărată, pe care o trăiește el însuși iar noi percepem însuflețirea sa, lirismul și precizia
ÎNTÂLNIRE CU ENESCU LA SALA PALATULUI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1442572849.html [Corola-blog/BlogPost/343949_a_345278]
-
în trecut visul meu. Crescută cuminte într-un dulce sat moldovenesc, aspirațiile mele, înalte de altminteri, erau circumscrise unui spațiu mult mai restrâns. Chiar faptul că am ajuns profesoară de română la un liceu din București părea vecinilor din satul natal un act temerar, ca și cum îmi croisem drum cu hachetta prin ... Citește mai mult Un călduros bun venit prietenei mele, Carmen Niculcea care ne readuce aminte emoția începutului într-o țară nouă, alături de oameni noi și o iubire mai veche! Felicitări
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mara_circiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
în trecut visul meu. Crescută cuminte într-un dulce sat moldovenesc, aspirațiile mele, înalte de altminteri, erau circumscrise unui spațiu mult mai restrâns. Chiar faptul că am ajuns profesoară de română la un liceu din București părea vecinilor din satul natal un act temerar, ca și cum îmi croisem drum cu hachetta prin ... Abonare la articolele scrise de mara circiu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mara_circiu/canal [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
frica atacurilor tâlhărești în suflet. Dormeau pe apucate, mâncau pe apucate și luptau când era cazul și deveniseră cu timpul cei mai buni în breaslă. După cei șapte ani de sclavie aceștia fură eliberați și doriseră să plece în Persia natală, insă aflară că satul lor nu mai există fiindcă căzuse din nou în mâinile românilor care îi făcură sclavi pe toți locuitorii care mai rămăseseră. Nu aveau unde să se mai întoarcă și se întoarseră de aceea în Ierusalim, dorind
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
toți locuitorii care mai rămăseseră. Nu aveau unde să se mai întoarcă și se întoarseră de aceea în Ierusalim, dorind însă a fi liberi și unde fuseseră acceptați imediat că însoțitori de caravane. Își cumpăraseră numele de Șaharayan din Persia natală, plătind mult argint, fiindcă era numele unui clan pe cale de dispariție iar cei doi țineau acum să pară a fi din neamuri vestite. Aceștia, datorită cunoștințelor dobândite în meseria lor, deveniseră cu timpul și un fel de vânători de recompense
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/mihai_condur_1447789358.html [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
Roca, plecat de pe tărâmurile mitice ala Transilvaniei, unde susură de milenii izvoarele scrisului de la Tărtăria, este în ultima instanță și în adâncul sufletului lui un Orfeu rănit, care plecat din patria sa și a strămoșilor lui în lume, cântă pământul natal, frumusețile locurilor în care a copilărit, dorul de leagănul strămoșesc, de părinți, de Hiperboreea pe care o are în suflet purtând-o cu el în lume, de farmecul limbii părinților: „Mi-e dor de slană și pită,/ De stână, de
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
stâng,/ Nostalgia mă învinge/ Și tăcut încep să plâng.// Simt în pieptu-mi un fior/ Și bătăi de zeci ciocane,/ Fiindcă inimii i-e dor/ După plaiuri transilvane!// Pe pământuri australe,/ M-a cuprins așa-ntr-o doară,/ Dor de gliile natale/ Ce călcam odinioară!//" (poezia „Transilvania”) Ardelean și imnuitor din stirpea poeților cu mult suflet, ca prietenul nostru Ioan Alexandru, „cântecul” său, nu are o substanță dramatică, dureroasă, cu tușă groasă a desțăratului, nu, dimpotrivă, întoarcerea acasă are la George Roca
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
întoarcerea acasă are la George Roca efectul binefăcător al revenirii pe pământ a lui Anteu ... Poetul nu jelește, nu plânge după locurile unde sufletul său s-a cristalizat, ci dimpotrivă, după ce le evocă și le „cântă”, după ce a atins pământul natal, îmbogățit, întărit, încărcat cu energii binefăcătoare, se înalță și pornește în lume mai senin, mai luminos: „Am deschis acum o carte/ În limba mea strămoșească/ Să dau grijile deoparte,/ Fruntea să mi-o descrețească.// Întâlnesc o poezie/ Care farmecă bizar
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 by http://confluente.ro/Stefan_dumitrescu_george_roca_un_poe_stefan_dumitrescu_1338261720.html [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]