1,811 matches
-
prin diferența dintre numărul nașterilor și cel al deceselor. În Fetești, acesta oscilează în funcție de valorile natalității și mortalității, ajungând la 32,7‰ în 1967 - datorită valorii ridicate a natalității în acest an - și la 0,8‰ în 1995, din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este superioară celei județene și naționale, care se situează la 2,5‰. În 2000, sporul natural a ajuns la 5,2‰ datorită creșterii natalității la 12
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din cauza scăderii natalității la 10,1‰ și a creșterii mortalității la 9,3‰. Valoarea de 0,8‰ este superioară celei județene și naționale, care se situează la 2,5‰. În 2000, sporul natural a ajuns la 5,2‰ datorită creșterii natalității la 12,6‰ și scăderii mortalității de la 9,3‰ în 1995 la 7,4‰ în 2000. În concluzie, numărul populației orașului crește foarte lent, pe seama unei natalități reduse și a unei mortalități în scădere, ceea ce va avea urmări sociale și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
2,5‰. În 2000, sporul natural a ajuns la 5,2‰ datorită creșterii natalității la 12,6‰ și scăderii mortalității de la 9,3‰ în 1995 la 7,4‰ în 2000. În concluzie, numărul populației orașului crește foarte lent, pe seama unei natalități reduse și a unei mortalități în scădere, ceea ce va avea urmări sociale și economice nefavorabile pe termen lung. Mortalitatea infantilă Este un indice important al civilizației și educației sanitare. El se menține în prezent la un nivel ridicat, deși înregistrează
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
la nivelul anului 1966 o pondere de 38,8% din totalul populației (21.412 locuitori); în 1992, valoarea indicatorului se situa în jurul pragului de 34,9% din numărul total (35.374 de locuitori). Fenomenul se explică în general prin scăderea natalității și prevede îmbătrânirea populației. De asemenea, nu trebuie pierdut din vedere că cea mai mare parte a populației tinere se află încă în întreținerea părinților, deși tot mai mulți tineri desfășoară deja o activitate, cu mult timp înainte de a atinge
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
18 minorități etnice, cu efective variabile. În 1930, ponderea acestora era de aproximativ 3%, în 1992 de 3,9%, pentru a ajunge în 2002 la 4,8%. Minoritatea cea mai numeroasă o reprezintă romii (țiganii) care, datorită unei rate a natalității mult mai ridicate în comparație cu celelalte etnii, au cunoscut o creștere rapidă de la 157 persoane în 1930, la 1.294 în 1992 și 1.508 în 2002. În realitate, numărul romilor din localitate este mai mare, pe de o parte datorită
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
direcționează întreaga existență: viața socială, baza materială, conducerea și dezvoltarea democrației, activitatea ideologică, politică și educativă, ștergerea deosebirilor dintre munca fizică și cea intelectuală, eficiența economică. Nu e uitată nici „întărirea familiei, nucleul de bază al societății”, planificându-se creșterea natalității. Ca într-o cascadă, textele, prilejuite de diferite congrese și consfătuiri, reiau concepte și teorii marxiste consacrate, oferind interpretări, accente, precizări care să pună în lumină singularitatea epocii, creativitatea făuritorului. Constantă în această retorică este încrederea în partidul care știe
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aceeași expansiune a telefoanelor, În 1925, toate femeile americane Între 17 și 60 de ani ar fi trebuit să lucreze ca operatoare. Aceleași cauze au impulsionat ulterior robotizarea și automatizarea; aceste tendințe au fost inițiate În Japonia deoarece acolo scăderea natalității și reducerea forței muncă și-au făcut simțită prezența cu 5 ani mai devreme decât În SUA și cu 10 ani mai devreme decât În Germania. Uneori, necesitatea procesului se bazează pe „cercetarea programată”, „pură” a oamenilor de știință și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
generații actuale este foarte utilă. Este binecunoscut la nivel național și chiar internațional atât decretul din 1966 al lui Ceaușescu prin care avortul a fost interzis pentru a stopa artificial declinul natural al ratei totale a fertilității (vizibil prin declinul natalității) cât și declinul fertilității și natalității după 1989, anul Revoluției, an care a adus și liberalizarea avortului. Aceste două evenimente și finalizarea celui de-al doilea Război Mondial în 1945 sunt, în opinia mea, reperele istorice ale intrării în populația
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
binecunoscut la nivel național și chiar internațional atât decretul din 1966 al lui Ceaușescu prin care avortul a fost interzis pentru a stopa artificial declinul natural al ratei totale a fertilității (vizibil prin declinul natalității) cât și declinul fertilității și natalității după 1989, anul Revoluției, an care a adus și liberalizarea avortului. Aceste două evenimente și finalizarea celui de-al doilea Război Mondial în 1945 sunt, în opinia mea, reperele istorice ale intrării în populația României a trei generații diferite din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
avea resurse. Fără locuri de muncă disponibile, fără locuințe, în plină perioadă de tranziție și incertitudine, aflată în școală sau încă prea tânără pentru a avea influență în organizații și la nivel social, generația de decreței și-a redus drastic natalitatea și rata totală a fertilității și s-a orientat spre migrație externă, când au apărut aceste oportunități. Singurul efect pozitiv al numărului mare de tineri din această generație este păstrarea natalității la valori rezonabile (aproximativ 220 000 născuți vii/an
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
nivel social, generația de decreței și-a redus drastic natalitatea și rata totală a fertilității și s-a orientat spre migrație externă, când au apărut aceste oportunități. Singurul efect pozitiv al numărului mare de tineri din această generație este păstrarea natalității la valori rezonabile (aproximativ 220 000 născuți vii/an) în ciuda scăderii dramatice a ratei totale a fertilității de la 2,2 în 1989 la aproximativ 1,3 după 1995 (Ghețău, 2007, 29). Totuși, mulți dintre acești copii născuți de generația decrețeilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
mari ale cheltuielilor publice cu serviciile de sănătate și de asistență socială, costuri care vor atârna mult în bugetul cheltuielilor publice. Cea de-a treia generație actuală „Generația tranziției” (născuții începând cu 1990) este generația caracterizată de scăderea masivă a natalității pe fondul liberalizării avortului și a declinului economic din anii ‘90. Într-o oarecare similitudine cu generația bunicilor lor (a instaurării comunismului) această generație a „(re)instaurării capitalismului” va beneficia de anumite contexte mai favorabile pentru ea dar va produce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de ani) este în mod evident dependentă (pe lângă alți factori precum diferențele între regiuni în privința fertilității) de ponderea populației rurale. Sudul, lipsit de populația tânără care a migrat spre București și, în ultimii ani, spre Occident și caracterizat de o natalitate mai scăzută decât Moldova, de exemplu, atinge ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice în timp ce Estul se mai echilibrează prin ponderea copiilor care însă reprezintă tot un segment de populație dependent din punct de vedere economic. Dacă ducem reprezentările grafice la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1/3 din PIB a ajunge la astfel de cheltuieli, ar fi de-a dreptul falimentar. Câteva concluzii ● Până în 2050 tendințele de evoluție a structurii populației sunt evident negative urmând sa asistăm la o îmbătrânire rapidă a populației, la scăderea natalității și la creșterea raportului de dependență a persoanelor vârstnice. De-abia după 2055 presiunea pe sistemele de pensii, de sănătate și de asistență socială va incepe să scadă. Pe piața muncii vor intra, începând cu 2007, generații puțin numeroase iar
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
vor fi foarte mici și vor fi reduse ponderile studenților în fiecare cohortă și de plecarea tinerilor (și așa foarte puțini) spre slujbele mai bine plătite din Occident. ● Generația numeroasă născută după 1966 în perioada comunistă a asigurat menținerea unei natalități acceptabile la o rată totală a fertilității foarte mică și a fost un bun „tampon” pentru migrația definitivă de după 1989 spre Europa și America de Nord. Efectul acesta va trebui compensat la generația tranziției, cei născuți după 1989, prin politici sociale eficiente
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în 2050 Creșterea numărului de salariați prin politică de menținere în țară a tinerilor și de „recuperare” a muncitorilor migranți; Este necesară pe termen mediu și o politica de imigrație pentru a putea compensa lipsa forței de muncă tinere. Încurajarea natalității prin politici sociale orientate mai ales pe familiile cu copii mici. O politica publica pentru femeile casnice (care reprezintă 25% din populația feminină inactivă) este obligatorie. Egalizarea vârstei de pensionare între femei și bărbați, la minim 65 de ani va
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
do ***http://www.cnpas.ro. Anexă Tabelul 1 Generația instaurării și consolidării comunismului Născută Intrarea pe piața muncii (la 16 ani) Consecințe ale intrării pe piața muncii Pensionare (la 60/65 de ani) Consecințe ale pensionării 52 - 62 ani creșterea natalității de după cel de-al doilea Război Mondial 1945 - 1955 1961 - 1971 Perioada de „prosperitate” maximă a comunismului cu locuri de muncă și presiune redusă pe piața muncii - Acces ușor la locuințe (de proastă calitate) și la educație (de calitate). 2010
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
2020 Încă sunt cohorte cu podere ridicată a pensionarilor dar cu pensii publice mici și fără pensii private - Mulți sunt deja pensionați anticipat împovărând sistemul de pensii (vârsta medie reală de pensionare este de 53-54 ani) 41 - 51 ani (scăderea natalității) 19561966 1972 - 1982 2021 - 2031 Va fi o ușoară scădere a intrărilor în sistemul de pensii datorită numărului mai mic al cohortelor - Începe să apară segmentul în creștere al celor care nu au asigurare de pensie pentru că au fost șomeri
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
private - Pensionarii din agricultură vor deveni nesemnificativi ca număr Tabelul 2. Generația decrețeilor Născută Intrarea pe piața muncii (la 16 ani) Consecințe ale intrării pe piața muncii Pensionare (la 65 de ani) Consecințe ale pensionării 18 - 40 ani Generația „decrețeilor” (Natalitate artificial ridicată) 1967 - 1989 1983 - 2005 Incapacitatea sistemului de a oferi locuri de muncă suficiente, apariția șomajului „mascat” sau nerecunoscut de sistem din 1983 - 1989 - presiune migraționistă suplimentară - Creșterea impactului crizei de locuințe pentru tineri - Calitatea educației la toate nivelurile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de sănătate și de asistență socială. Tabelul 3. Generația tranziției Născută Intrare pe piața muncii (la 16 ani) Consecințe ale intrării pe piața muncii Pensionare (la 65 de ani) Consecințe ale pensionării 0 - 18 ani Generația „tranziției” (scăderea masivă a natalității) 1990 - 2007 2006 - 2023 Criză de forță de muncă tânără accentuată după 2007 - politica de menținere și reîntoarcere în țară a tinerilor este imperativă - Este necesară o politică de imigrație care să completeze deficitul de forță de muncă tânără criză
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
România este definită printr-un declin demografic, atât sub aspectul numărului populației, cât și al structurii. Comentând situația într-un articol publicat în anul 2001 (28-29), L. Urse considera că responsabile pentru aceasta sunt în mare măsura procese demografice ca natalitatea, fertilitatea, nupțialitatea, divorțialitatea, migrația, care, la rândul lor, au fost supuse multor transformări în ultimul timp. Afirmația se bazează pe interpretarea unor indicatori demografici pe o perioadă de zece ani. Tabelul 1. Indicatori demografici în perioada 1990-2000 Indicatori demografici Anul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
migrația, care, la rândul lor, au fost supuse multor transformări în ultimul timp. Afirmația se bazează pe interpretarea unor indicatori demografici pe o perioadă de zece ani. Tabelul 1. Indicatori demografici în perioada 1990-2000 Indicatori demografici Anul 1990 (‰) Anul 2000 (‰) Natalitate 13,6 10,5 Mortalitate 10,6 11,4 Mortalitate infantilă 26,9 18,6 Spor natural 3 -0,9 Rata nupțialității 8,3 6,1 Rata divorțialității 1,42 1,32 Sursa: L. Urse (2001) Concluziile care reies de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Mortalitate 10,6 11,4 Mortalitate infantilă 26,9 18,6 Spor natural 3 -0,9 Rata nupțialității 8,3 6,1 Rata divorțialității 1,42 1,32 Sursa: L. Urse (2001) Concluziile care reies de aici evidențiază: scăderea ratei natalității (de la 13,6‰ în 1990 la 10,5‰ în 2000) și creșterea ratei mortalității (de la 10,6‰ în 1990 la 11,4‰ în 2000), de unde rezultă un spor natural negativ (-0.9‰ în 2000), procesul exprimând tendința de îmbătrânire a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
susținuți de o persoană activă). Îmbătrânirea demografică se resimte și în rândul populației rurale, efectele fiind majore asupra dezvoltării agriculturii (numărul tinerilor care migrează din rural este destul de ridicat); rata căsătoriilor este în scădere fapt ce se repercutează și asupra natalității. Opțiunea de a avea și de a da naștere copiilor se reduce considerabil mai ales atunci când aceștia nu apar într-un cuplu oficial constituit. Un aport important la declinul demografic este adus și de fenomenul migrației externe. Conform datelor statistice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
concomitent cu populație adultă (de peste 30 de ani). Fenomenul este însă dublat de pierderea populației cu vârste între 15 și 29 de ani din rural, adică acel segment al populației considerat cel mai fertil și care ar fi asigurat creșterea natalității rurale, stopând sau reducând îmbătrânirea demografică a ruralului. Considerând că populația ce sosește în rural din zone urbane are un nivel de instrucție superior, nu trebuie uitat că odată cu acest nivel sunt aduse și atitudinea față de comportamentul urban în familie
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]