7,582 matches
-
Crimeei; Ubicini este interesat de Algeria, Siria și Turcia. Lucrarea sa, Turquie actuelle este editată la Hachette în 1855. Trăsăturile de ansamblu ale acestor texte subliniază, dincolo de pitorescul și de perspectivele de dezvoltare, confuzia economică și mizeria, anarhia, apatia și neînțelegerile interne, urmele prezenței rusești, semnele unei dependențe otomane. Mizeria este exprimată prin imaginea cîmpiei valahe văzută de Thouvenel: "Pămîntul Țării Românești nu cere decît să producă, însă nu întîlnești decît din loc în loc lanuri de porumb sau de grîu. Satele
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
moldavă." Această societate moare în urma colaborării boierilor cu rușii și a servilității față de turci printr-un fel de înstrăinare care, sub tirania prințului Sturdza (domnitor al Moldovei), implică interzicerea pătrunderii ideilor noi. Comentariile lui Colson sînt foarte dure: "Toate aceste neînțelegeri întrețin în societatea moldavă un sentiment de egoism. Moldovenii își pierd curajul, nu se mai cred în stare să reziste, se mărginesc doar să se lege prin jurămînt. Fiecare se ocupă de propriile probleme. Bărbații nu se mai gîndesc decît
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru conservatori fidelitatea față de ordine și tradiție, flacăra luptei împotriva revoluțiilor. Însă practica politică, abandonarea patrioților de către ruși clarifică situațiile confuze și prea marile speranțe ale epocii napoleoniene și post-napoleoniene. Patrioții își descoperă fragilitatea în fața unei politici ruse care folosește neînțelegerile pentru a-și stabili hegemonia. Incapacitatea de a propune un proiect și o ordine guvernamentală acceptabilă arată starea de criză în administrarea de către otomani a propriilor provincii. Barbara Jelavich insistă asupra acestei stări de lucruri anarhice care face posibile toate
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
rîndul țăranilor liberi și aflați pe picior de război într-o tradiție de mai bine de treizeci de ani sînt reunite. Vladimirescu ar fi dispus atunci de aproape zece mii de oameni. Alianța este fragilă, iar desfășurarea operațiilor pune în lumină neînțelegeri fundamentale. Ipsilanti este pe deplin fidel Rusiei, îmbracă uniformă rusă, lasă să se creadă cînd se apropie de București că este urmat de o imensă armată rusă, acțiunea sa în întregime se bazează pe susținerea așteptată de la Rusia. Tudor Vladimirescu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
al identității ruse, asupra acestei moșteniri bizantine a Rusiei, românii tac, rămînînd în muțenia propriei lor tradiții bizantine. În conjunctura revoluțiilor de la 1848, comuniunea destinelor francez și moldo-valah, provenind din apartenența originară la Imperiul roman, trebuie să biruie. În consecință, neînțelegerile franco-române sînt, în ciuda relațiilor intelectuale călduroase și a contactelor politice legate cu grupurile republicane, profunde. Armonia esențială a întîlnirii este reprezentată de lectura împărtășită a lui Herder. Uimind învățătura lui Quinet, traducătorul și semnatarul prefeței lucrării filosofului german, Filosofia istoriei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
nouă eră se deschide. Recunoașterea drepturilor cetățenilor egali și liberi pare să fi avut loc. Gestul revoluționar trimiterea la modernitatea dreptului și eliberarea țăranilor este înfăptuit de unguri. Revendicările româno-ungare în fața ordinii vechiului regim sînt solidare. Însă, în cîteva săptămîni neînțelegerile ies la iveală, disensiunile izbucnesc: ungurii se grăbesc să hotărască unirea Transilvaniei cu Ungaria. Românii nu s-ar opune dacă această uniune s-ar face pe baza recunoașterii prealabile a unei națiuni române, iar unii intelectuali români, de pildă Cipariu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pentru Viena la București cu comandantul rus Lüders o intervenție armată a rușilor în Transilvania. Această colaborare este însă zadarnică. Constituția promulgată în martie 1849 nu răspunde chemării de a crea un ducat românesc. Politica de colaborare a eșuat, iar neînțelegerile sînt dramatice. Revoluționarii naționaliști unguri fac față trupelor habsburgice, însă lancu însuflețit de un proiect social și național mobilizează țăranii din Munții Apuseni pentru a opune o rezistență îndîrjită trupelor maghiare. De partea sa, Bălcescu negociază cu forța pumnului un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
îl prezintă apărînd și rostind aceste simple cuvinte: "Eu sînt căpitanul vostru". Și cînd un țăran vine strigînd "Trăiască împăratul!", eroul răspunde: "Trăiască împăratul! Și eu îl proclam și cu aceeași credință ca voi. Îl ajut împotriva ungurilor cum pot". Neînțelegerea vine mai tîrziu. Cînd locotenentul generalului austriac Puchner îi cere să-și dezarmeze trupele țărănești, lancu se revoltă. Istoricii anilor 1965-1975, ani de afirmare națională sub semnul lui Ceaușescu, Constantin Daicoviciu, Silviu Dragomir, Liviu Maior, Ștefan Pascu, redescoperă epopeea lui
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
la est. Oamenii de stat francezi stabilesc un fel de cordon sanitar. Această politică îi va face adesea să creadă ca partenerii lor est-europeni sînt toți la fel și că își împart referințele și principiile democrației occidentale iluzii purtătoare de neînțelegeri. Tratatul din 1916 obliga România să declare război și să atace Austro-Ungaria, ceea ce s-a și întîmplat. Articolul 4 fixa limitele teritoriilor austro-ungare de anexat, însă acestea sînt repuse în discuție în 1919 de americani și de sîrbi, în ceea ce privește Banatul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Unii delegați americani denunță înțelegerea secretă dintre interesele franceze și naționaliștii români, mergînd pînă la a ataca sprijinul acordat de reprezentantul Franței la București, contele Saint-Aulaire, guvernului român. Delegația română, condusă de Brătianu și Vaida-Voevod, profită de tensiunea și de neînțelegerile dintre cei patru Mari francezul Clemenceau, americanul Wilson, italianul Orlando și englezul Lloyd George din culisele negocierii și de pe terenul operațiunilor, construind un argumentar bine pus la punct. Referințele la dreptul istoric și așezarea în prim-plan a necesităților momentului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Franței în România notează: "Există în această țară un fel de oboseală verbală și un anume dezgust față de luptele politice". Începînd din 1930, tronul este ocupat de Carol II a cărui domnie a început cu un compromis sau cu o neînțelegere". Problema puterii, oricare ar fi legitimitatea electorală a național-țărăniștilor, fusese pusă după moartea lui Ferdinand, în 1927, prin renunțarea la tron a fiului său Carol, în decembrie 1925, la evicțiunea căruia Brătianu luase parte. Maniu, dimpotrivă, era considerat ca un
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu republica autonomă a Moldovei, îl slăbesc. Istoricul Brătianu evocă această situație cu luciditate: "Au existat, natural, dificultăți datorate instalării unui nou regim și ocupației militare într-o țară care tocmai fusese zguduită de febra revoluționară. Au existat cazuri de neînțelegere mutuală și în zadar am nega existența abuzurilor care se produc aproape mereu în asemenea situații. [...] Trebuie de asemenea să reamintim că starea de război cu sovietele nu încetase și că, după retragerea armatelor germane, bandele roșilor au reapărut pe
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Turcia. Pentru Ismet Inonii, anglo-saxonii ar fi abandonat Balcanii influenței sovietice. Ismet Inonii pretinde că și-ar fi exprimat nemulțumirea explicînd interlocutorilor săi necesitatea ca popoarele balcanice să se apere împotriva amenințării sovietice. Președintele turc s-ar fi izbit de neînțelegere din partea lui Roosevelt: "în aceste condiții, scrie Ion Barbul, care era atunci secretar la ministerul Afacerilor Externe de la București, trebuia să renunțăm la orice negociere cu Statele Unite? Dacă Departamentul de stat nu mai era decît un mandatar al Kremlinului și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ambivalență abilă. Puterea afișează în 1968 o pseudo-ruptură cu Moscova: ea este aplaudată, iar șeful statului trece drept erou patriot. În 1971, aceeași putere lovește și reamintește distanța ce trebuie menținută față de toate atracțiile perverse ce vin din partea inamicului occidental. Neînțelegerea dintre unii intelectuali și putere este atît de mare, încît se vorbește de o "revoluție culturală" și se evocă influența modelului chinez asupra șefului statului. Poate că inundațiile din 1970 și dezastrul pe care 1-au antrenat întrețin un fel
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
restrînge trecutul, pînă la a se dori ștergerea propriei specificități pentru o reașezare în centrul unui prezent în care credința și ficțiunea se confundă. Munca are deci acest sens de fidelitate marxistă și științifică față de patria socialistă. Provocarea vine din neînțelegerea sau din înțelegerea ei pe jumătate. Frumoșii ani 60 oscilează între speranțele unora și compromisul confortabil al altora. În 1965, Ceaușescu îl evoca pe inițiatorul revoluției române, Bălcescu, și citîndu-1 spunea chiar el următoarele: "Patria, această ființă ideală pe care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
da de nu cheia, cel puțin mai multe elemente de înțelegere a faptului și ne-ar face să întrevedem și urmările unei eventuale persistări a cancelarului în hotărârea de a se retrage. {EminescuOpXI 99} Fost-au demisia aceasta cauzată prin neînțelegeri ulterioare în afacerile interne ale împărăției sau trebuie s-o căutăm în alte întîmplări cu cari să poată avea vreo conexitate - iată întrebarea. Demn de recunoscut rămâne în toată mișcarea aceasta că trei deja din actorii de căpetenie ai Tractatului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
resortului lor. Luptele parlamentare o să facă loc intrigelor politice de culisă. Se amăgește cel ce crede că în România soarta unui minister e asigurată pentru că Corpurile legiuitoare nu lucrează. Cei mai primejdioși inimici ai guvernelor și partizilor sânt la noi neînțelegerile intestine ce se produc în sânul lor chiar. Într-o țară tânără încă în practica sistemului constituțional, partidele nu s-au putut constitui din punctul de vedere absolut al unor principii nestrămutate. Asta se leagă cu împrejurarea că în România
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
20 de minute). ( Ședința se redeschide peste 20 minute). D. R. Campiniu: D-lor deputați, demisiunea in corpore a d-lor vicepreședinți ai Adunărei este pentru noi, majoritatea, o surprindere, mai cu seamă când ea este întemeiată pe considerațiuni de neînțelegeri; acele neînțelegeri pentru mulți din noi sânt necunoscute. Voci: Pentru toată majoritatea. D. președinte: Nu întrerupeți, vă rog, lăsați să mergem cu liniștea ce ne impune situațiunea. D. R. Campiniu: Nu ne așteptam ca onor. vicepreședinți, cari cunosc spiritul minorității
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
minute). ( Ședința se redeschide peste 20 minute). D. R. Campiniu: D-lor deputați, demisiunea in corpore a d-lor vicepreședinți ai Adunărei este pentru noi, majoritatea, o surprindere, mai cu seamă când ea este întemeiată pe considerațiuni de neînțelegeri; acele neînțelegeri pentru mulți din noi sânt necunoscute. Voci: Pentru toată majoritatea. D. președinte: Nu întrerupeți, vă rog, lăsați să mergem cu liniștea ce ne impune situațiunea. D. R. Campiniu: Nu ne așteptam ca onor. vicepreședinți, cari cunosc spiritul minorității și tendințele
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
s-a purtat după timp și împrejurări. [ 30 septembrie 1880] ["ATITUDINEA PRESEI OFICIOASE... Atitudinea presei oficioase europene nu este de natură a ne întemeia în credința că acordul european ar fi perfect. Din ce în ce se accentuează mai mult neînțelegerea și rivalitatea puterilor și aceasta se face, cum vom vedea, cu un ton foarte puțin moderat. Foile oficioase engleze vorbesc toate în sensul întrebuințării forții contra Turciei; aceasta însă nu vrea să zică, după dânsele, că întrebuințarea forții va conduce
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o face I. S. Principelui Bulgariei la Rusciuc va contribui poate a înlătura o seamă de mici dificultăți câte se iviseră în urmă, presupunem că nu atât din propria inițiativă a bulgarilor pre cât din alte cauze. Dar afară de aceste neînțelegeri, a căror origine n-o discutăm, se vorbește în timpul din urmă și de alte cestiuni de-o importanță mai mare, cari asemenea s-ar putea atinge cu ocazia întrevederii. Dacă apropiem știri din sorginți diverse, dar având aceeași direcție, vedem
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
de știri de senzație, o creațiune a poliției roșie, vor ști să povestească în Piața Sf. Anton și-n cea mică fel de fel de mari cauze internaționale pentru cari d. Brătianu caută a-și da demisia. Se vor inventa neînțelegeri de natură internațională între d. prezident al Consiliului și M. S. R[egele] sau între partea roșie a cabinetului și vederile politice ale d-lui baron, cum [î]i zicea "Romînul" odinioară actualului ministru de esterne. În realitate însă nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fiecăreia câte cineva cu care înțelegerea e mult mai grea. Protectoratele ascunse după întreg aparatul parlamentar și guvernamental al popoarelor de la Dunăre, iată ceea ce e mai trist pentru noi, pentru ele și pentru întregul viitor al Orientului Europei, iată izvorul neînțelegerilor lor, iată în fine de ce cestiuni de nimic, cari s-ar putea rezolva {EminescuOpXI 365} cu bună învoială, iau dimensiuni de grave cestiuni internaționale, la a cărora soluțiune nu mai e vorba nici de echitate, nici de adevăr, nici măcar de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
le dura altădată la leagănul copiilor. Așadar, precum se vede din cele de mai sus, o cauză constituțională de retragere nu există, de vreme ce domnia virtuții californiane îi dă partidului roșu încrederea țării. O asemenea cauză ar fi rămas să fie neînțelegerile între membrii cabinetului în cestiunea dunăreană. Dar d-nii miniștri sânt toți de-o opinie, precum ne asigură "Romînul" și precum am asigurat și noi. Unde nu sânt opinii desigur că singura care există cată să domineze. E drept că de
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cu bugetul. Avem o sumă de existențe catilinare cari se-nvîrtesc pururea în pridvoarele ministeriilor, cari au zilnic conversații cu iluștri oameni de stat ai României și cari, de buna lor voie sau anume instigați, colportează noutățile cele mai proaspete asupra neînțelegerilor ce ar fi existând în sânul cabinetului. Foile oficioase tac în adevăr sau dezmint aceste știri, dar atitudinea lor e explicabilă. Raporturile dintre diferiții membri ai unui cabinet cu firma Brătianu sânt în genere atât de gingașe, încrederea reciprocă atât
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]