3,358 matches
-
intervievații absolvenți ai programului de reabilitare povesteau despre experiența segregării sau când își evaluau pozitiv foștii dascăli. Acest detaliu răzbate și din relatarea Sarei (vezi paginile 63-69) și din scurta serie de enunțuri reproduse în tabelul 6.1a. Iată deci neajunsurile analizei de conținut în ceea ce privește capacitatea sa de a reda bogăția și profunzimea materialului narativ, dacă nu se iau în considerare și alte informații suplimentare 10. Adulții și familiile lor (Rivka Tuval-Mashiach)tc "Adulții Și familiile lor (Rivka Tuval‑Mashiach)" În
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
să constituie, desigur, și ea o dificultate, dar una mai degrabă fertilă), însă nu de puține ori s-a ocultat o fațetă sau alta a realității investigate, în funcție de direcția poetică pe care autorii teoriilor încercau să o legitimeze. Un alt neajuns - doar în aparență minor - rezidă într-o anumită imprecizie terminologică, pe care nu o ocolesc nici studiile de referință. Din aceste considerente (deși discuția de față are în vedere, în principiu, nu atât o terminologie, cât mai cu seamă o
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
bărbați se vor bucura de mai puțină libertate și relaxare doar pentru că sunt bărbați. În plus, în medie, bărbații trăiesc mai puțin decât femeile și se pot bucura mai puțină vreme de libertatea pensionării, dar și întrista mai puțin de neajunsurile acesteia. În ambele situații, problema, ca și soluția rămân politice. În teoriile politice clasice, societatea „ideală” a fost concepută antifemei și antifeminist. Pe scurt, în astfel de teorii, femeile sunt oameni de rangul doi și noncetățene, nu sunt subiecți ai
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
pe din afară femeile de culoare, femeile sărace, orientalele, est-europenele; valul al III-lea și-a propus să fie mult mai inclusivist, să preia pluralitatea de experiențe și să fie policentric. - Dacă valul al II-lea a pus accentul pe neajunsurile patriarhatxe "„patriarhat"ului, pe legile, cutumele și instituțiile care victimizează femeile, feminismul valului al III-leaxe "„feminismulvaluluiIII" trebuie să aibă o politică orientată preponderent pe capacitarexe "„capacitare" („empowerment”), să încurajeze femeile, să cultive autoafirmarea în diversitate, mai presus de denunțarea stării
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
sphere”, în Funck, 1993, p. 323, precum și preferința mea, mai sus exprimată, pentru termenul de „sferă domesticăxe "„sferădomestică"”). Statulxe "„stat" intervenea în viața privată a indivizilor. Spre deosebire de statele capitaliste democratice, fondate pe neamestec în existența privată a persoanei (cu toate neajunsurile semnalate de feministele liberale, respectiv acceptarea tacită a abuzurilor și a violenței domestice), comunismul intervenea în viața privată prin diferite mijloace (dar nu în caz de abuzuri și violență). De exemplu, în România ultimului deceniu de comunismxe "„comunism", statulxe "„stat
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
demonstrează chiar Blau, soluția nu funcționează. 4.4. Soluția Gaertner-Kruger Am văzut mai sus că, deși preferințele nu sunt intruzive în sensul lui Blau, ciclicitatea persistă când avem mai mult de doi indivizi și mai mult de trei alternative. Acest neajuns este îndepărtat de soluția propusă de Gaertner și Kruger în (1981), (1983). Aceștia pornesc (după propriile afirmații) de la conceptul lui Blau de preferințe intruzive, însă, pentru că restricția lui Blau are problema amintită mai sus, propun una mai puternică. Argumentul, expus
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
În sarcină; - asigură o mai bună clarificare conceptuală și o integrare ușoară a cunoștințelor asimilate În sistemul noțional, devenind astfel operaționale; - unele dintre ele oferă o perspectivă de ansamblu asupra activității elevului pe o perioadă mai lungă de timp, depășind neajunsurile altor metode tradiționale de evaluare, unele cu caracter de sondaj; - descurajează practicile de speculare sau de Învățare doar pentru notă. Atunci când se organizează Învățarea prin cooperare se recomandă respectarea câtorva reguli (vezi Davis, 1993): - alegerea unui număr optim de membri
Psihopedagogia persoanelor cu cerințe speciale. Strategii diferențiate și incluzive în educație by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2107_a_3432]
-
generale ale cunoașterii comune" Recunoașterea virtuților pe care le are cunoașterea pe baza bunului-simț (comună,cotidiană) și a faptului că, pe linia ideilor generale, a teoriilor, ea nu se situează uneori mult sub valoarea celei științifice trebuie completată cu evidențierea neajunsurilor, limitelor, riscurilor și erorilor pe care acest tip de cunoaștere le comportă, deducând de aici necesitatea demersului de tip științific și în domeniul sociouman. a. În descrierea, explicarea și interpretarea structurilor și fenomenelor (psiho)sociale, la nivelul conștiinței comune, intervin
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
nu mai e nevoie să se facă apel la procedura eșantionării multistadiale sau de grup, care afectează negativ calitatea eșantioanelor. Dincolo de aceste note pozitive, la care probabil se pot adăuga și altele, ancheta în scris are și o serie de neajunsuri, care trebuie bine cunoscute pentru a nu uza de un procedeu tehnic acolo unde rezultatele sale sunt îndoielnice sau chiar fără nici o valoare. Iată câteva observații în acest sens. a. În primul rând, prin anumite forme ale anchetei în scris
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
dingospodărie, cifrele de pe linia corespunzătoare. Astfel, pe chestionarul cu numărul 44 vascrie: „Dacă numărul de persoane peste 18 ani este: 1, 2, 3, 4, 5, 6 sau peste, atunci vei chestiona persoana cu numărul: 1, 2, 3, 4, 5, 5”. Neajunsul principal al acestei proceduri, a cărei schemă, ingenios alcătuită, asigură șanse aproximativ egale membrilor fiecărei gospodării (mai puțin în cazul gospodăriilor cu multe persoane, unde indivizii cu numărul de ordine 7 și mai mare nu vor fi abordați), este acela
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de Statistică asupra cifrei electoratului românesc nu au trezit prea multă încredere. Este clar că, în aceste situații, nici eventualele estimări ale structurilor acestei populații nu sunt mai puțin lipsite de riscul de a fi eronate. Dar, indiferent de asemenea neajunsuri, specifice într-un fel țării noastre în momentul de față, ponderarea datelor rămâne o tehnică ce trebuie folosită cu multă prudență. Datele obținute printr-o asemenea procedură capătă o valoare superioară dacă este posibil ca unele rezultate să fie verificate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ceva consistent; pe de altă parte, chiar dacă, să zicem, ne-am afla într-un caz fericit, când dispunem de un eșantion foarte mare, sporirea dimensiunilor tabelelor ne împiedică, practic, să mai vedem ceea ce se întâmplă în ele. Pentru eliminarea acestor neajunsuri, au fost puse la punct, îndeosebi în ultimele două-trei decenii, o serie de proceduri formale de calcul, în sensul că se regăsesc în mai toate pachetele de programe statistice pentru științele socioumane, de genul SPSS, capabile să conducă la rezultate
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Căci eu singur am fost Cu dragoste la toate, Bărbat, slugă și rob prost Slujindu-ți cît să poate. Iar tu doamnă te numeai Ș-a casii stăpîna, Orce doreai și pofteai, Îți era și În mîna. Care dar alt neajuns, O, nemulțămitoare! Te-a rănit și te-a pătruns, Să te faci vînzătoare? Ah! ludo! Dalila! De interes orbită, Vai! amar seamă vei da, Aspidă otrăvită!” Tema dușmanilor de pizmă este tipic trubadurescă. Totdeauna este cineva care bagă intrigă, vorbește
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
retragem În lumea noastră, unde ne simțim atât de bine, Încât nu mai putem să revenim la prezent perioade lungi de timp. Aflăm astfel că dacă ce se desfășoară În mintea noastră este suficient de fascinant, aproape că nu observăm neajunsurile clipei, iar acest tip de raportare ne ajută să ignorăm frustrări și să rămânem astfel cu un tonus ridicat. Cum am putea oare să trăim fără cicatricile trecutului? Cu siguranță, toate sentimentele de neliniște și anxietate sunt legate de gândurile
TOATE PERSOANELE SUNT SPECIALE ŞI VALOROASE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cornel BULEA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2127]
-
lecție de viață și, de ce nu, viața Însăși din moment ce pe băncile școlii stăm atât de mulți ani. Suntem dascăli, dar unii dintre noi suntem și părinți, și poate de aceea am putea mai ușor să trecem peste toate greutățile și neajunsurile pe care le aduce orice caz ce necesită o atenție și o nevoie specială. Dacă dincolo de dorința de a-l face pe copilul din fața noastră să acumuleze cât mai multe cunoștințe, să fie cât mai bun și mai apreciat, mai
„SALVEZI DACĂ ŞTII SĂ ACȚIONEZI!”E DEVIZA UNEI ŞCOLI PENTRU TOȚI, ŞCOALĂ CARE E TOTODATĂ ŞI PENTRU FIECARE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Cristina ANTON, Anca ȚIBULCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2138]
-
unor soluții la provocările puse În fața școlii, de anumite dificultăți de Învățare, reprezintă, În același timp, o cale de prospectare a unor strategii eficiente pentru stimularea progresului la toți elevii - inclusiv la supradotați. Educația incluzivă a apărut ca răspuns la neajunsurile educației integrate, care nu a reușit să Împiedice marginalizarea copiilor care prezentau diferențe față de „norma” generală a populației școlare. La Conferința Mondială „Educația pentru toți; satisfacerea nevoilor de bază ale Învățării”, de la Jomtiem-Thailanda, 1990, s-a elaborat o nouă strategie
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
maturitate a spiritului excepțională, asupra tuturor chestiunilor făcea reflecțiuni lipsite de orice superficialitate. Ar fi fost în măsură, de i s-ar fi permis, să vorbească ore întregi prietenilor despre sensul vieții, ca un Socrate înainte de a lua cucută. Singurul neajuns era că nu se putea concentra mult asupra unui singur obiect. Iminența morții îi dădea impresia că se hazardează inutil să se fixeze într-o problemă, îi provoca un fel de nervozitate spirituală. Oamenii, își spuse el, oricât de bătrâni
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
pildă, se constatase că jambierele unui băiat erau desperecheate, una din ele aparținând perechii mai mici a celuilalt. Atunci Gonzalv alerga la cealaltă soție, sau acasă, scotocea, ancheta, până reconstituia perechile. Era trimis pe la magazine să cumpere obiecte trebuitoare. Un neajuns serios îl găsea Gonzalv în imposibilitatea de a plimba copiii. Din motive de igienă și din plăcere paternă, Gonzalv se obișnuise a face aproape zilnic o cât de scurtă preumblare cu băieții și fetița, la șosea sau la Cișmigiu, cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și Protocolul de la Kyoto referitor la schimbarea climei, însă Congresul nu a reușit să le ratifice. În unele cazuri, de exemplu în cazul Protocolului de la Kyoto, președintele Bush a declarat proiectul "mort", fără a oferi alternativă. Oricare ar fi fost neajunsurile acestui protocol, felul în care a reacționat Bush la nivel politic a dus la anumite reacții internaționale care au subminat puterea blândă americană. Iar în pregătirea pentru războiul din Irak, multe alte țări au simțit că în ciuda triumfului adepților pragmatismului
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
sunt bine tratați în America a avut un efect prea mic. Potrivit criticilor, fundamentul nu a fost bine pregătit prin intermediul sondajelor de opinie și al grupurilor-țintă, iar mulți oameni din regiune erau mai degrabă preocupați de ceea ce considerau a fi neajunsurile politicii americane decât de condițiile de viață din America. Rezultatul, de altfel problematic, a fost "o diplomație publică ce accentuează imaginea în detrimentul substanței."198 După cum afirma Danielle Pletka de la American Enterprise Institute, "suntem văzuți ca susținătorii acestor guverne ticăloase. Iar
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
acesteia în doctrină slăbește normele internaționale și încurajează alte țări să se angajeze în acțiuni riscante. În mod similar, primatul Americii este un fapt real, însă nu necesită o retorică exagerată care să-i irite pe ceilalți. În ciuda tuturor acestor neajunsuri, noua strategie a constituit un răspuns la curentele profunde apărute în politica mondială și puse în lumină de evenimentele de pe 11 septembrie 2001. "Privatizarea războiului" de către grupări transnaționale precum Al Qaeda, de pildă reprezintă o schimbare istorică majoră în politica
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
amintind aici de cuvintele lui John Quincy Adams. O ultimă categorie este reprezentată de "wilsonieni", adică de idealiștii care îi urmează lui Woodrow Wilson în încercarea de a făuri o lume bună pentru democrație. Fiecare abordare își are virtuțile și neajunsurile ei. Hamiltonienii sunt prudenți, însă realismul lor este lipsit de impact moral asupra multor cetățeni deopotrivă americani și străini. Jacksonienii sunt robuști și duri, dar duc lipsă de perseverență și de aliați. Atât hamiltonienii, cât și jacksonienii acordă prea puțină
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
interpretarea strict tradițională a suveranității statului și dreptul umanitar internațional sau cel referitor la protejarea drepturilor omului, care limitează acțiunile liderilor politici față de propriii cetățeni. În plus, principiul consensului a făcut Carta Națiunilor Unite imposibil de amendat. Dar cu toate neajunsurile ei, ONU s-a dovedit utilă prin rolul umanitar și de menținere a păcii atunci când statele au ajuns la o înțelegere și rămâne o sursă importantă de legitimitate în politica mondială. Ultimul aspect îi irită în special pe noii unilateraliști
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
despre care lucrarea de față afirmă că poate fi asociată cu pacea democratică. Realiștii consideră că interesele de securitate depășesc interesele umanitare pentru că statele trebuie să se conformeze imperativului supraviețuirii, iar astfel modelul ciclului de viață al normelor poate prezenta neajunsuri atunci când este transpus în sfera securității. Cu toate acestea, există asemănări puternice între cascada normelor sau "alinierea la norme" asociată cu a doua etapă a modelului propus de Finnemore și Sikkink și tiparul formării alianțelor identificat de realiștii clasici drept
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
faptul că oferă o perspectivă idealistă asupra politicii internaționale. Această critică era adusă mai ales liberalismului wilsonian din anii 1920, asociat cu ideea că un sistem general de securitate colectivă putea alcătui baza ordinii internaționale. E. H. Carr a evidențiat neajunsurile unor astfel de afirmații, ceea ce a făcut din critica lui Carr la adresa liberalismului o școală de gândire în cadrul disciplinei (Carr, 2001). Criticile lui Carr la adresa direcțiilor utopice ale gândirii liberale încă au ecou în prezent, și orice încercare de revigorare
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]