1,749 matches
-
800 m vest de satul Băești. Al treilea sit arheologic, din punctul „La Cetățuie”, în valea Maului și valea Pluteșului, de lângă satul Cernătești, cuprinde o cetate medievală din secolele al XVI-lea-al XVII-lea, și o așezare și o necropolă aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.). În fine, monumentul funerar este crucea lui Parlat, din secolul al XIX-lea, aflată în zona „Lunca Puțului” dintre satele Cernătești și Zărneștii de Slănic.
Comuna Cernătești, Buzău () [Corola-website/Science/300808_a_302137]
-
Ioan Botezătorul”, împreună cu chiliile, sunt clasificate ca monument istoric de arhitectură de interes național. În afara bisericii în piatră de la Aluniș, lista monumentelor istorice din județul Buzău cuprinde pe raza comunei Colți și un sit arheologic de interes local, cuprinzând o necropolă din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.), aflată lângă satul Colți, pe pintenul de deal „Vârful Bâi”, lângă releul de televiziune.
Comuna Colți, Buzău () [Corola-website/Science/300809_a_302138]
-
Gherăseni și unul la Sudiți. Astfel, la movila Cremenea de lângă Gherăseni (în zona fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
fostului sat Cremenea), pe malul drept al Călmățuiului, s-au descoperit o așezare de tip tell aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea-al
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
al IV-lea î.e.n.), o necropolă din secolele al II-lea-al IV-lea e.n. și o altă necropolă medievală din secolele al XV-lea-al XVII-lea. La „Lacul Frâncului”, pe același mal al râului, s-au găsit cinci necropole din perioade diferite: una din eneolitic (mileniul al V-lea î.e.n.), perioada Halstatt (secolul al XII-lea-al V-lea î.e.n.), cultura Cerneahov (secolele al II-lea-al IV-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolul al V-lea e.n.) și epoca
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
colțul de nord al fostului sat Cremenea, și cuprinde o altă așezare de tip tell din cultura Gumelnița (mileniul al IV-lea î.e.n.), o așezare aparținând culturii Monteoru (Epoca Bronzului, mileniile al III-lea-al II-lea î.e.n.) și o necropolă medievală din secolele al XV-lea- al XVII-lea. Situl de la Sudiți, aflat în zona „la crucea lui Ștefan”, la hotarul între Sudiți și Bălai, cuprinde o așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
așezare din cultura ceramicii liniare, din neoliticul timpuriu, una din neoliticul mijlociu (cultura Boian, mileniul al V-lea î.e.n.), apoi una din cultura Gumelnița (eneolitic, mileniul al IV-lea î.e.n.), epoca migrațiilor (secolele al III-lea- al IV-lea e.n.), o necropolă din secolele al VIII-lea-al IX-lea și o așezare a culturii medievale timpurii Dridu (secolele al IX-lea-al XI-lea).
Comuna Gherăseni, Buzău () [Corola-website/Science/300816_a_302145]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice, situate în zona satului Bălănești: așezarea din zona „pe poduri”, aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.), și necropola din epoca migrațiilor (secolele al VII-lea-al VIII-lea e.n.) aflată în zona „la Făcăiana”, lângă grajdurile fostului CAP. Alte patru obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură, toate biserici. Acestea sunt biserica „Adormirea Maicii Domnului” (cu clopotnița) din
Comuna Cozieni, Buzău () [Corola-website/Science/300810_a_302139]
-
satul Văcăreasca, pe valea Cotorcii, în jurul lacului, în zona „La Siliște”. El cuprinde o așezare din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică aparținând culturii Latène (secolele al V-lea î.e.n.-I e.n.), o așezare și o necropolă din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolele al XVI-lea-al XVIII-lea. Monumentul de arhitectură este conacul Procopie Casota din satul Casota, datând de la 1872. Monumentul memorial este o cruce de piatră
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
atunci când primii oameni s-au adunat în așezări stabile, în comuna Merei s-au scos la iveală obiecte arheologice identificate ca aparținând unor culturi și epoci localizate în mileniul IV î.e.n. Satul Lipia, parte integrantă a comunei, a dezvăluit o necropolă și o așezare din secolul IV-V e.n. Satul este atestat din 1583 de pe vremea lui Mihnea Turcitul într-un document prin care acesta i-a scutit pe locuitorii satului de vinarici: Cel mai vechi lăcaș de cult de pe teritoriul
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
culturale și o bibliotecă comunală (N. Gr. M. Nigrim) cu peste 10.000 de volume. În comuna Merei se află situl arheologic de interes național din zona Dealul Cetățuia-Poiana Scorușului, lângă Sărata-Monteoru, unde s-a descoperit o mare așezare cu necropolă din Epoca Bronzului (mileniul al III-lea-al II-lea î.e.n.); cultura arheologică în care a fost încadrată această așezare a primit numele de „cultura Monteoru” de la acest sit. În afara așezării din cultura eponimă, situl cuprinde și alte așezări din
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
faza B), cea mai sudică așezare a acestei culturi arheologice; altele mai noi, respectiv o așezare din perioada Halstatt timpurie (secolele al XII-lea-al IX-lea î.e.n.), una geto-dacică din perioada Latène (secolele al II-lea-I î.e.n.), o necropolă de incinerație din epoca migrațiilor (secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie din secolele al X-lea-al XII-lea. În rest, în comuna Merei se află alte nouăsprezece obiective incluse pe lista monumentelor
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
de la sud de satul Valea Puțului Merei, cel de la vest de satul Dealu Viei, cel de la Izvoru Dulce, cel de la Movila Drumul Oilor și cel de la Movila de la Baltă (ambele lângă Lipia), așezarea geto-dacică de pe Dealul Călugărului de lângă satul Merei, necropola din epoca migrațiilor de la sud de satul Ogrăzile, și amplul sit arheologic de la Nenciulești. Cinci sunt monumente de arhitectură: biserica de lemn „Sfântul Pantelimon” de la Ciobănoaia datând din secolul al XVIII-lea; pivnița brâncovenească de la sfârșitul secolului al XVII-lea
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
sunt incluse pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice două la Fântânele și două la Proșca. Astfel, situl de pe dealul Colarea din satul Fântânele cuprinde o așezare și o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n. (Epoca Bronzului) și o necropolă din perioada Halstatt (secolul al V-lea î.e.n.); un alt sit, de pe dealul Greabănu din același sat cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea); lângă
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
interes local. Patru dintre ele sunt situri arheologice două la Fântânele și două la Proșca. Astfel, situl de pe dealul Colarea din satul Fântânele cuprinde o așezare și o necropolă de la mijlocul mileniului al III-lea î.e.n. (Epoca Bronzului) și o necropolă din perioada Halstatt (secolul al V-lea î.e.n.); un alt sit, de pe dealul Greabănu din același sat cuprinde o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea); lângă satul Proșca, pe vârful Proșca, în livada de la cruce și pe dealul
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
vârful Proșca, în livada de la cruce și pe dealul Proșca, inclusiv în zona „Trei Izvoare”, se află un sit ce cuprinde o așezare din Epoca Bronzului, o alta din perioada Halstatt (secolele al XII-lea-al V-lea î.e.n.), două necropole din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală din secolul al XVI-lea; pe Valea Proștii la sud-vest de aceluași sat, până la punctul de vărsare al pârâului, s-au descoperit alte două așezări, una din Epoca
Comuna Năeni, Buzău () [Corola-website/Science/300833_a_302162]
-
ceramice atribuite celei de-a doua epoci a fierului și fragmente ce aparțin începutului migrațiunii popoarelor - secolul III-IV e.n. În punctul "MALUL NEGRU" la 0,7 km față de satul Todireni, în albia majoră a râului Jijia s-a descoperit o necropolă din secolul IV e.n. În urma săpăturilor arheologice efectuate de I. Ioniță în anii 1967 și 1968 s-au scos la iveală cinci morminte (4 de inhumație și 1 de incinerație) și s-au găsit obiecte de ceramică, pahare de sticlă
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
la fel de multe luni ca o vacă. În plus, o bivoliță ajunge la patru ani la maturitate, nu la doi, precum junica. De aceea, în prezent în sat nu mai există drigane. În Felmer, în anul 1867 a fost descoperită o necropolă tumulară formată din două movile, care datează din Epoca Bronzului. Cele două movile conțin: În "Repertoriul Arheologic Național" sunt înregistrate 5 obiective din Felmer: Istoria amintește de moartea în Felmer a episcopului de Mediaș și voievodului Emeric Țibac (Emerich Cibák
Felmer, Brașov () [Corola-website/Science/300943_a_302272]
-
populară din satul Corbu Vechi, delimitat de perimetrul caselor lui Nicolae Chirpac, Ion Dănilă și Virgil Sandu. Celălalt este clasificat ca sit arheologic, aflat la de gura de vărsare a Buzăului, lângă satul Voinești. Situl cuprinde o așezare și o necropolă datând din secolele al XVI-lea-al XVII-lea.
Comuna Măxineni, Brăila () [Corola-website/Science/300977_a_302306]
-
1500-2000 de metri spre Est-Sud-Est de incinta castrului de pe Pomet, cimitirul se găsește pe locul numit Ursoieș, de-o parte și de alta a drumului roman care, coborând de pe Pomet, o lua spre castrul Certiae de la Romita. Cercetările arheologice asupra necropolei a început încă de prin anul 1943, continuate mai apoi în 1949 de către cunoscutul cercetător C. Daicoviciu, iar cele mai recente săpături au fost efectuate în anul 2007. Mormintele descoperite pe dealul Ursoieș sunt în totalitate de incinerație. Materialele descoperite
Jac, Sălaj () [Corola-website/Science/301804_a_303133]
-
trecut la județul Vrancea. În comuna Slobozia Bradului se află situl arheologic de interes național de la Coroteni. Aflat de-a lungul râului Vărzaru, în spatele fostului sediu al CAP, el cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Boian, o așezare și o necropolă din Epoca Bronzului atribuite culturii Monteoru (fazele Ic4, IIa și IIb), o așezare din Epoca Bronzului Târziu (cultura Noua), o așezare din perioada Halstatt, una din Evul Mediu Timpuriu și alta din Evul Mediu. În rest, alte trei obiective din
Comuna Slobozia Bradului, Vrancea () [Corola-website/Science/301900_a_303229]
-
Singurul obiectiv din comuna Tătăranu inclus în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monument de interes local este situl arheologic aflat la sud de satul Mărtinești, în zona stației de filtrare a apei. El cuprinde o așezare și o necropolă din Epoca Migrațiilor, atribuite culturii Cerneahov (secolul al IV-lea e.n.) și o așezare medievală timpurie datând din secolul al X-lea.
Comuna Tătăranu, Vrancea () [Corola-website/Science/301905_a_303234]
-
cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit, cel din dealul Titila de la Vârteșcoiu cuprinde vestigiile unei așezări cu necropolă din secolele al II-lea-al
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit, cel din dealul Titila de la Vârteșcoiu cuprinde vestigiile unei așezări cu necropolă din secolele al II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice, precum și o așezare din epoca migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) atribuită culturii Cerneahov. Al șaselea monument istoric, monumentul eroilor din Războiul Ruso-Turc (1877-1878), ridicat în incinta școlii
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
de cult a fost ridicat de către marele pârcălab Drăgoi (strănepot a marelui pan Drăgoi), la sfârșitul secolului al XV-lea, sau la începutul secolului al XVI-lea, în 1512, fiind înmormântat în biserica ctitorită de el. Au rămas necercetate arheologic necropola din jurul bisericii dispărute și locul unde s-au aflat curțile boierești. O reluare a săpăturilor arheologice va aduce date suplimentare referitoare la istoria satului Drăgoiești, a istoriei noastre în general. Piesele arheologice ar putea constitui colecțiile unui muzeu al satului
Comuna Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/301950_a_303279]