4,405 matches
-
Justiție și neputând folosi, împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate, decat calea de atac a recursului, nu și apelul, sunt lipsiți, prin discriminare, de o cale de atac. Curtea Supremă de Justiție - Completul de 9 judecători consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată pentru următoarele argumente: 1) Potrivit art. 29 pct. 1 lit. a) din Codul de procedură penală, Curtea Supremă de Justiție judeca în primă instanță infracțiunile săvârșite de senatori și deputați. Aceste dispoziții nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 66 din 13 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. a), ale art. 361 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148641_a_149970]
-
29 pct. 1 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. d) și ale art. 385^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală sunt constituționale. Guvernul, întemeindu-se pe jurisprudența Curții Constituționale, consideră că susținerile autorului excepției sunt nefondate, deoarece textele de lege criticate nu încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și nici principiul liberului acces la justiție. Astfel, se arată că "în Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în art. 2 din Protocolul nr.
DECIZIE nr. 66 din 13 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 1 lit. a), ale art. 361 alin. 1 lit. d) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148641_a_149970]
-
două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a prezenta, în scris, punctele lor de vedere. Președintele Camerei Deputaților a transmis punctul său de vedere cu Adresa nr. 51/1.254/RG din 9 ianuarie 2003, în sensul că sesizarea este nefondată. Referitor la critică de neconstituționalitate având ca obiect art. 1 alin. (1) din Legea sindicatelor, punctul de vedere al președintelui Camerei Deputaților se întemeiază pe următoarele considerente: Conform art. 9 din Constituția României, "Sindicatele se constituie și își desfășoară activitatea
DECIZIE nr. 25 din 22 ianuarie 2003 cu privire la constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 alin. (1), art. 2 alin. (1) teza a doua, art. 30 şi ale art. 51 lit. b) din Legea sindicatelor, adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147598_a_148927]
-
legitim, acela al concentrării efortului comun pentru rentabilizarea producției și pentru buna desfășurare a activității unității. Critică referitoare la încălcarea secretului unor date financiare și la principiul concurenței loiale, prevăzut la art. 134 alin. (2) lit. a) din Constituție, este nefondată, întrucat informarea salariaților privește exclusiv situația economică și financiară a unității, ce se regăsește și în datele financiare cuprinse în bilanțul contabil, care nu are caracter secret, de vreme ce el se publică în Monitorul Oficial al României. 2. Susținerea din sesizare
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
salariatului, ci instanță de judecată, iar suspendarea contractului de muncă se întemeiază pe conflictul de interese care determină angajatorul să-și protejeze activitatea, iar nu pe prezumția de vinovăție. 3. Critică de neconstituționalitate a prevederilor art. 53 alin. (1) este nefondată, întrucat legiuitorul a stabilit perioadă în care angajatorul este obligat să dea angajatului indemnizația prevăzută, aceasta fiind "pe durata întreruperii temporare a activității". Legiuitorul a enunțat generic perioadă, întrucat durată întreruperii poate fi diferită în funcție de situațiile concrete. Măsură stabilită de
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
acestor interese, astfel încât nu sunt încălcate dispozițiile art. 134 alin. (2) din Constituție. 4. Susținerea din sesizare conform căreia dispozițiile cuprinse la art. 69, 70 și 71 din Codul muncii contravin art. 134 alin. (1) și (2) din Constituție este nefondată, deoarece "unul din factorii de productie îl reprezintă însăși forță de muncă pe care legiuitorul a vrut să o protejeze în vederea evitării arbitrariului în procesul de producție". 5. Critică ce vizează art. 129 din Codul muncii este, de asemenea, nefondată
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
nefondată, deoarece "unul din factorii de productie îl reprezintă însăși forță de muncă pe care legiuitorul a vrut să o protejeze în vederea evitării arbitrariului în procesul de producție". 5. Critică ce vizează art. 129 din Codul muncii este, de asemenea, nefondată. În acest sens se arată că unul dintre elementele esențiale ale contractului individual de muncă este salariul, stabilit prin negociere, insă diferențiat în raport cu funcția sau normă îndeplinită, cu nivelul studiilor, condițiile de muncă, în funcție de sectorul de activitate, performanța individuală a
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
sindicale". În situația în care normele de muncă ar putea să se stabilească numai de angajator, s-ar nega însuși caracterul consensual al contractului de muncă. 6. Sesizarea referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 164 alin. (2) din Codul muncii este nefondată, întrucat reținerile "cu titlu de daune" se referă la răspunderea civilă delictuala, iar nu la răspunderea contractuală. Prevederile art. 164 alin. (2) "nu exclud înțelegerea între părți, ele apar că o ultimă varianta, si anume atunci când cele două părți ale
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
august 1975. În punctul de vedere al Guvernului, transmis cu Adresa nr. 5/14.424/A.N. din 9 ianuarie 2003, se arătă următoarele: 1. Critică de neconstituționalitate privind dispozițiile art. 40 alin. (2) lit. d) din Codul muncii este nefondată. La formularea acestor prevederi legiuitorul a avut în vedere "cerințele economiei de piață, care au creat responsabilități atât în sarcina salariatului, cât și a angajatorului, în raport cu situația economică și financiară a unității." Astfel, obligația angajatorului de a informa salariații în legătură cu
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
creanței. Această soluție legislativă își găsește suport și în art. 8 alin. 1 din Convenția Organizației Internaționale a Muncii privind protecția salariului nr. 95/1949. 7. În ceea ce privește critică dispozițiilor art. 223 alin. (2) din Codul muncii, aceasta este, de asemenea, nefondată. În aplicarea art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența să că discriminarea poate fi apreciată numai prin raportare la cetățenii care au același statut profesional sau social, iar nu la toți cetățenii. Or, dispozițiile
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
oricărei rețineri din salariu, fără că existența datoriei să fi fost stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, încalcă dispozițiile art. 134 alin. (2) din Constituție, fiind contrară libertății contractuale, precum și libertății comerțului. Examinând critică, Curtea constată că aceasta este nefondată. Interdicția reținerii din salariu cu titlu de daune, fără că datoria să fie scadenta, lichidă și exigibila, constatată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prevăzută de art. 164 alin. (2) din Codul muncii, este menită să elimine
DECIZIE nr. 24 din 22 ianuarie 2003 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 40 alin. (2) lit. d), art. 52 alin. (1) lit. c), art. 53 alin. (1), art. 69, 70, 71, 129, 164 şi 223 din Codul muncii, adoptat de Camera Deputaţilor şi de Senat în şedinţa comuna din 9 decembrie 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147597_a_148926]
-
prevederi ale Legii pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, prin care s-a constatat că legea dedusa controlului recunoaște toate formele succesiunii. Instanțele de judecată consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Potrivit dispozițiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, și ale art. 18^1 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, introduse prin Legea nr. 181/2002 , încheierea de sesizare a Curții
DECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Astfel, se considera că nu se aduce atingere art. 42 din Constituție care garantează dreptul la moștenire, deoarece la data deschiderii succesiunii bunurile imobile ce fac obiectul Legii nr. 9/1998 "nu au făcut parte din patrimoniul beneficiarilor primari înainte de
DECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
măi apreciază Guvernul faptul că de măsurile compensatorii beneficiază numai foștii proprietari și moștenitorii legali ai acestora reprezintă opțiunea legiuitorului. Avocatul Poporului, în punctul său de vedere, susține că dispozițiile criticate sunt constituționale. Critică referitoare la încălcarea principiului egalității este nefondată, deoarece acesta nu exclude posibilitatea ca legiuitorul să adopte soluții diferite pentru situații distincte. "Or, chiar legea civilă instituie un regim special, de protecție pentru moștenitorii legali, în raport cu cei testamentari." Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
DECIZIE nr. 312 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147651_a_148980]
-
constante a Curții Constituționale, interdicția constituțională de a reglementa în domenii rezervate legilor organice se referă doar la ordonanțele simple ale Guvernului, care pot fi emise pe baza unei legi speciale de abilitare, nu și la ordonanțele de urgență. Sunt nefondate, de asemenea, și criticile referitoare la fondul reglementării, întrucat nici una dintre cele două ordonanțe de urgență criticate nu conține "dispoziții de natură să aducă atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, consacrat de art. 16 din Constituția
DECIZIE nr. 328 din 26 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 41/2000 , precum şi ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 49/2001 , ambele pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147683_a_149012]
-
și a autorităților publice a cetățenilor, prevăzut la art. 16. Totodată, se apreciază că textele de lege criticate nu constituie o restrângere a exercițiului unor drepturi, în sensul art. 49 din Constituție. Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. În argumentarea acestui punct de vedere se arată că "în concepția legiuitorului avocatură este un serviciu public, care este organizat și funcționează pe baza unei legi speciale [...]. Această opțiune a legiuitorului nu poate fi considerată neconstituțională, având în vedere că
DECIZIE nr. 301 din 12 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 63 lit. b) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147848_a_149177]
-
sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Dispozițiile tratatului stabilesc în sarcina statului român obligația de despăgubire a persoanelor strămutate din teritoriul transferat Bulgariei, însă nu și cuantumul despăgubirilor pe care este obligat să le acorde. Legea nr. 9/1998 are menirea să pună în aplicare obligația
DECIZIE nr. 313 din 19 noiembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) şi ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România şi Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147970_a_149299]
-
neexistând garanția că, în cazul unui proces în care au calitatea de parte, vor lua cunoștință de conținutul actelor procedurale efectuate. În încheierea prin care a sesizat Curtea Constituțională, instanța de judecată a formulat opinia că excepția de neconstituționalitate este nefondată, întrucat prin instituirea obligației paratului care locuiește în străinătate de a-și alege domiciliul în România pentru comunicarea actelor procedurale, legiuitorul nu încalcă dreptul la apărare și nici nu creează un regim discriminatoriu cetățenilor români aflați în străinătate. Prin dispoziția
DECIZIE nr. 62 din 11 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114^1 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148003_a_149332]
-
de neconstituționalitate nu se încalcă dreptul la apărare sau un alt drept constituțional al părții în proces aflate în străinătate, ci se asigura judecarea cauzei într-un termen rezonabil, în folosul tuturor părților, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Pentru aceste considerente, în temeiul art. 144 lit. c) și al art. 145 alin. (2) din Constituție, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr.
DECIZIE nr. 62 din 11 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 114^1 alin. 4 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148003_a_149332]
-
omului și a libertăților fundamentale. Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Față de susținerea autorului excepției, în sensul că procurorul nu are calitatea de magistrat, vizând astfel art. 236 din Codul de procedură penală, arată că aceasta este nefondată, deoarece art. 42 din Legea nr. 92/1992 , republicata, prevede că și procurorii au calitatea de magistrați. Cu privire la critică de neconstituționalitate a art. 148 din Codul de procedură penală, Avocatul Poporului arată că luarea măsurii arestării preventive nu are înțelesul
DECIZIE nr. 344 din 5 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 143, 148, 236 şi 270 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147700_a_149029]
-
din Convenția europeană a drepturilor omului". Pe de altă parte, legea nu prevede obligativitatea înlocuirii judecătorului-sindic în caz de incompatibilitate, ceea ce încalcă dreptul debitorului la un proces imparțial. Instanță de judecată, exprimându-și opinia, apreciază că excepția de neconstituționalitate este nefondată. Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , republicata, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Președintele Camerei
DECIZIE nr. 358 din 12 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, astfel cum a fost modificată ulterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148518_a_149847]
-
6 paragraful 3 lit. b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea constată că acestea nu au aplicabilitate în cauză, deoarece se referă la drepturi procesuale ale persoanei acuzate de săvârșirea unei infracțiuni. Este, de asemenea, nefondată critică potrivit căreia prevederile art. 12 din lege ar permite că desfășurarea procedurii să se facă înaintea unui judecător-sindic incompatibil, incalcandu-se în felul acesta dreptul părților de a fi judecate de un judecător imparțial. Curtea reține că dispozițiile Legii
DECIZIE nr. 358 din 12 decembrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 11, 12 şi art. 31 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată, astfel cum a fost modificată ulterior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148518_a_149847]
-
devolutiv al recursului și limitele acestuia, urmând să se aibă în vedere și garanțiile procesuale reglementate în art. 385^6 alin. 3 din Codul de procedură penală. Guvernul, întemeindu-se pe jurisprudența Curții Constituționale, consideră că susținerile autoarei excepției sunt nefondate, deoarece textele de lege criticate nu încalcă principiul egalității cetățenilor în fața legii și nici principiul liberului acces la justiție. Se mai arată că necesitatea stabilirii de competențe speciale în raport cu calitatea unor categorii de persoane este un principiu unanim admis în
DECIZIE nr. 77 din 20 februarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 pct. 2 lit. a), art. 361 alin. 1 lit. c) şi ale art. 385^1 alin. 1 lit. c) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148609_a_149938]
-
sesizare a Curții Constituționale a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția ridicată. Guvernul, în punctul său de vedere, consideră că excepția de neconstituționalitate este nefondată, pentru următoarele motive: - Prin dispozițiile art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicata, s-a instituit un mijloc de protecție a magistraților împotriva unor acțiuni nejustificate sau abuzive. Atribuția ministrului justiției de a aviză punerea
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]
-
de judecată sesizate prin plângerea să penală. În ceea ce privește critică referitoare la neconstituționalitatea prevederilor art. 228 alin. 6 și ale art. 262 pct. 1 și pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală, se constată că este, la rândul său, nefondată, urmând să fie respinsă ca atare. Astfel, competența procurorului de a refuza începerea urmăririi penale, de a clasa cauza sau de a dispune scoaterea de sub urmărire penală ori încetarea urmăririi penale nu încalcă nici prevederile Constituției și nici pe cele
DECIZIE nr. 275 din 24 octombrie 2002 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. 2 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, şi ale art. 228 alin. 6 şi ale art. 262 pct. 1 şi pct. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148049_a_149378]